Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania riscă să slăbească descurajarea NATO înainte ca Europa să-și poată acoperi singură nevoile de apărare, avertizează doi lideri republicani din Congres, potrivit Digi24. Mesajul lor: o reducere „prematură” a prezenței SUA în Europa ar putea „transmite un semnal greșit” către Vladimir Putin și ar complica securitatea transatlantică.
Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers, președinții comisiilor pentru Forțele Armate din Senat și Camera Reprezentanților, spun că sunt „foarte îngrijorați” de decizia președintelui Donald Trump de a retrage o brigadă americană din Germania, stat membru NATO.
Cei doi republicani argumentează că, deși aliații europeni „se îndreaptă” către alocarea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capacități militare efective „va necesita timp”. În acest interval, o reducere a trupelor americane ar putea afecta descurajarea convențională (capacitatea de a preveni un conflict prin prezență și forță militară credibilă).
În declarația comună, ei notează și că Germania ar fi răspuns solicitărilor privind „împărțirea sarcinilor”, prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități logistice pentru forțele americane (acces, baze, drept de survol), în sprijinul Operațiunii Epic Fury.
Wicker și Rogers susțin că ar fi în interesul SUA să mențină o forță puternică de descurajare în Europa prin mutarea celor 5.000 de militari „spre est”, către aliații de pe flancul estic. Argumentul lor este că statele din regiune au investit pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani și ar întări „linia de front” a NATO.
Totodată, cei doi cer ca orice schimbare majoră a poziționării forțelor americane în Europa să treacă printr-un proces de revizuire și coordonare strânsă cu Congresul și aliații, anunțând că se așteaptă la discuții cu Departamentul Apărării „în zilele și săptămânile următoare” despre implicații.
Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania, proces estimat să fie finalizat în 6–12 luni. Ulterior, Donald Trump a vorbit despre o retragere „drastică”, peste pragul comunicat inițial.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că trebuie să accepte faptul că Trump nu îi împărtășește opiniile pentru a putea lucra împreună în cadrul NATO și a insistat că nu există o legătură între neînțelegerile lor și o retragere planificată de trupe.
Recomandate
Donald Trump spune că Arcul de Triumf propus la Washington ar urma să fie integrat într-un complex militar , cu spații pentru drone, lunetiști și depozite de muniție, potrivit Adevărul . Mesajul mută proiectul din zona simbolică și urbanistică într-una cu implicații de securitate și, potențial, de autorizare și control instituțional. Într-o postare pe Truth Social , Trump afirmă că decizia ar fi fost luată „la insistența puternică a armatei Statelor Unite” și „din motive de securitate națională”. El susține că arcul ar urma să fie transformat într-un „complex militar de prim rang”, care să găzduiască și să permită „utilizarea rapidă” a unui număr mare de drone, precum și poziții pentru lunetiști „atât pe acoperiș, cât și în zonele din piață”, plus stocuri de muniție. Trump își justifică proiectul și printr-un argument de imagine: spune că, dintre „cele 59 de orașe și capitale importante”, Washington D.C. ar fi singurul fără arc de triumf și că noul monument ar urma să fie „de departe, cel mai mare dintre toate”. Dimensiuni și calendar: proiectul depășește modelul parizian Potrivit informațiilor reluate de publicație, Trump anunțase încă din februarie intenția de a construi un arc de triumf la Washington, inspirat de monumentul din Paris, și menționase atunci că va fi creat un comitet care să supravegheze proiectul. Monumentul planificat ar urma să aibă o înălțime de 76 de metri, peste Arcul de Triumf din Paris (aprox. 50 de metri), finalizat în 1836. Ideea a fost lansată pentru prima dată în octombrie anul trecut, iar presa americană i-a atribuit ulterior porecla „Arc de Trump”. Ce se știe despre design Adevărul notează că Trump a publicat pe Truth Social trei variante de design pentru arc, inclusiv una „bogat ornamentată cu aur”, un element asociat stilului său, prezent și în reamenajările Biroului Oval . În acest stadiu, detaliile privind amplasamentul exact, procedurile de aprobare și modul de implementare nu sunt prezentate în materialul citat, iar afirmațiile despre rolul militar al construcției provin din postarea lui Trump. [...]
NATO își activează planurile de apărare pe flancul estic și spune că este pregătită să răspundă inclusiv unui posibil incident „sub steag fals” atribuit Rusiei, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul avertismentelor tot mai dese ale liderilor europeni privind riscul unor provocări menite să testeze reacția Alianței. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone , președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat la Copenhaga, în timpul unei reuniuni periodice a celor mai importanți 32 de comandanți militari ai Alianței, că structura și capabilitățile sunt pregătite, iar NATO lucrează în continuare la creșterea forțelor „ca număr” și „ca nivel de sofisticare”. „Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii… armele sunt pregătite.” Planuri operaționale: „4.000 de pagini” pentru apărarea flancului estic Dragone a spus că generalii NATO nu au discutat sâmbătă despre cele mai recente avertismente publice, însă a precizat că Alianța are pregătite „4.000 de pagini” de planuri militare pentru apărarea flancului estic. Acestea pornesc de la scenarii care includ „o criză minimă” sau „o ingerință pe teritoriul nostru”. „În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.” Contextul de securitate: avertismente despre provocări și incidente Declarațiile șefului militar al NATO vin în condițiile în care mai mulți lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă privind o posibilă escaladare a Rusiei în Europa. În material este citat premierul Poloniei, Donald Tusk , care a afirmat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete într-un stat NATO aflat în prima linie „în următoarele câteva luni”, ca provocare deliberată pentru a testa Alianța; ulterior, riscul a fost semnalat și de Franța și Țările de Jos. În același context, Europa s-a confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj, pe fondul tensiunilor crescute legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Ce transmite NATO despre miza acestor episoade Dragone a descris drept „iresponsabil” comportamentul Rusiei din ultimele săptămâni și luni și a spus că acesta „testează hotărârea aliaților” și urmărește să submineze încrederea și unitatea. „Vreau să fiu clar: aceste tentative nu ne dezbină. Ele ne perfecționează instrumentele și ne fac mult mai uniți și mai hotărâți.” [...]
Premierul slovac Robert Fico avertizează că Slovacia nu va trimite militari într-un posibil conflict cu Rusia , pe fondul temerilor privind o escaladare care ar putea testa mecanismele de apărare colectivă ale Alianței, potrivit Mediafax . Într-un mesaj video publicat sâmbătă pe rețelele sociale, Fico a susținut că Europa se confruntă cu riscul unei escaladări majore a războiului din Ucraina și a acuzat Occidentul că „toarnă gaz pe foc” prin continuarea sprijinului pentru Kiev. „Ne confruntăm cu un pericol mortal.” Miza: riscul de escaladare și presiunea asupra Articolului 5 Fico a afirmat că „eșecul strategiei de distrugere a Rusiei prin războiul din Ucraina” i-ar fi determinat pe unii politicieni occidentali să urmărească declanșarea unei confruntări directe între NATO și Rusia. „Anumiți șoimi ai războiului din NATO încearcă, cu orice preț, să transforme acest război într-un conflict între Rusia și NATO.” Premierul slovac nu a prezentat dovezi că state sau lideri NATO ar încerca deliberat să provoace un asemenea conflict și nu a nominalizat politicienii la care se referă. În același mesaj, Fico a reiterat că războiul din Ucraina „nu este războiul Slovaciei și nici al NATO” și a spus că Bratislava nu intenționează să trimită militari într-un eventual conflict cu Rusia. El avertizase anterior că inclusiv un incident provocat de o dronă ar putea crea o situație în care să fie pusă în discuție activarea mecanismului de apărare colectivă al NATO. În context, articolul amintește că Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, dar NATO precizează că mecanismul nu presupune automat un răspuns militar: fiecare aliat decide ce acțiuni consideră necesare, iar evaluarea existenței unui „atac armat” este discutată între statele membre. Contrast în interiorul UE: Macron și Tusk vorbesc despre atacuri hibride Declarațiile lui Fico sunt prezentate în contrast cu avertismentele recente ale liderilor Franței și Poloniei. Președintele francez Emmanuel Macron a spus vineri că Rusia își intensifică operațiunile hibride împotriva Europei și a cerut pregătirea unor noi măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile. Macron a indicat, între exemple, un incident din august de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unei aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru operațiune, potrivit Reuters. La rândul său, premierul polonez Donald Tusk a declarat joi în Parlamentul de la Varșovia că evaluările serviciilor de informații indică riscul ca Rusia să desfășoare atacuri hibride cu drone și rachete împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Tusk a susținut că asemenea incidente ar putea fi prezentate ulterior de Moscova drept „accidentale”, pentru a testa reacția statelor NATO și pentru a le descuraja să recurgă la mecanismele de apărare colectivă. Pe acest fundal, materialul notează că la summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, liderii celor 32 de state membre și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5 și au descris Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Donald Trump a promulgat o lege care îi permite să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără petrol și gaze rusești , o schimbare cu potențial de impact direct asupra fluxurilor comerciale globale de energie și asupra relațiilor Washingtonului cu Beijingul și New Delhi, potrivit Adevărul . Noile măsuri înăspresc sancțiunile împotriva Rusiei și vizează inclusiv „ flota fantomă ” folosită pentru a ocoli restricțiile occidentale. Legea a fost aprobată de Congres după mai bine de un an de amânări și a fost promulgată de Trump vineri. Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a adoptat pachetul legislativ miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. Ce se schimbă: presiune economică prin tarife și sancțiuni extinse Un element central al legislației este posibilitatea ca președintele SUA să aplice tarife de până la 100% asupra importurilor din țări care cumpără petrol și gaze rusești. În text sunt menționate explicit China și India, ca doi dintre principalii cumpărători ai energiei rusești, ceea ce ridică miza dincolo de relația bilaterală SUA–Rusia și mută presiunea spre state terțe. Pachetul vizează în special: sectorul energetic al Rusiei și industria sa de apărare; președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt; „flota fantomă” a Rusiei, descrisă ca o rețea de petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile; companii străine care sprijină armata rusă. În context, Adevărul notează că măsurile au în vedere în special sectorul energetic (detalii în materialul Adevărul ) și că pot fi sancționate companii străine care sprijină armata rusă (context suplimentar în Adevărul ). Reacții: Beijingul avertizează, India își apără strategia de aprovizionare Beijingul a reacționat deja, prin Ministerul Comerțului, care a transmis că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, interesele de dezvoltare și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze. India a transmis că va continua să cumpere petrol „prin surse diversificate”. New Delhi este descrisă drept un partener strategic important al Moscovei și și-a majorat importurile de petrol rusesc în ultimii ani, inclusiv pe fondul nevoilor de aprovizionare din perioada tensiunilor dintre SUA și Iran. Miza politică: instrument de presiune înaintea întâlnirii Trump–Xi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anterior adoptarea legislației, considerând-o un instrument care poate crește presiunea asupra Moscovei. „Este un instrument extrem de puternic, care poate opri acest război terorist și poate aduce Rusia în punctul în care trebuie să facă pace” În plan intern, extinderea puterilor președintelui american în domeniul tarifelor a produs o divizare neobișnuită în rândul democraților: deși majoritatea susțin Ucraina, unii s-au opus creșterii autorității lui Trump în politica comercială. Semnarea legii are loc cu aproximativ o săptămână înaintea întâlnirii programate dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Washington, ceea ce poate amplifica tensiunile comerciale și diplomatice în jurul energiei rusești și al sancțiunilor secundare (aplicate țărilor terțe). [...]
Taiwan a organizat exerciții cu muniție reală, cu rachete și drone de atac, într-un moment în care dosarul insulei riscă să devină monedă de schimb diplomatică la Washington , potrivit Al Jazeera , înaintea discuțiilor programate săptămâna viitoare între Donald Trump și liderul Chinei, Xi Jinping. Exercițiile au inclus trageri reale și folosirea de rachete și drone de atac, într-o demonstrație de capabilități militare pe fondul tensiunilor regionale și al presiunilor Beijingului asupra SUA în legătură cu sprijinul militar acordat Taiwanului. De ce contează: Taiwanul intră direct pe agenda Trump–Xi Publicația notează că Taiwanul este așteptat să fie un subiect în discuțiile de la Washington. În acest context, Beijingul ar urma să preseze Statele Unite pe tema sprijinului militar pentru insula autoguvernată, ceea ce ridică miza pentru securitatea regională și pentru echilibrul de descurajare din Strâmtoarea Taiwan . Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în materialul Al Jazeera nu reies detalii despre amploarea exercițiilor, locație, numărul de sisteme folosite sau un calendar mai larg al manevrelor. Este însă explicită legătura de timing: exercițiile au loc înaintea întâlnirii Trump–Xi, în condițiile în care Taiwanul ar urma să fie discutat la nivel înalt. [...]
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
