Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania riscă să slăbească descurajarea NATO înainte ca Europa să-și poată acoperi singură nevoile de apărare, avertizează doi lideri republicani din Congres, potrivit Digi24. Mesajul lor: o reducere „prematură” a prezenței SUA în Europa ar putea „transmite un semnal greșit” către Vladimir Putin și ar complica securitatea transatlantică.
Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers, președinții comisiilor pentru Forțele Armate din Senat și Camera Reprezentanților, spun că sunt „foarte îngrijorați” de decizia președintelui Donald Trump de a retrage o brigadă americană din Germania, stat membru NATO.
Cei doi republicani argumentează că, deși aliații europeni „se îndreaptă” către alocarea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capacități militare efective „va necesita timp”. În acest interval, o reducere a trupelor americane ar putea afecta descurajarea convențională (capacitatea de a preveni un conflict prin prezență și forță militară credibilă).
În declarația comună, ei notează și că Germania ar fi răspuns solicitărilor privind „împărțirea sarcinilor”, prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități logistice pentru forțele americane (acces, baze, drept de survol), în sprijinul Operațiunii Epic Fury.
Wicker și Rogers susțin că ar fi în interesul SUA să mențină o forță puternică de descurajare în Europa prin mutarea celor 5.000 de militari „spre est”, către aliații de pe flancul estic. Argumentul lor este că statele din regiune au investit pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani și ar întări „linia de front” a NATO.
Totodată, cei doi cer ca orice schimbare majoră a poziționării forțelor americane în Europa să treacă printr-un proces de revizuire și coordonare strânsă cu Congresul și aliații, anunțând că se așteaptă la discuții cu Departamentul Apărării „în zilele și săptămânile următoare” despre implicații.
Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania, proces estimat să fie finalizat în 6–12 luni. Ulterior, Donald Trump a vorbit despre o retragere „drastică”, peste pragul comunicat inițial.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că trebuie să accepte faptul că Trump nu îi împărtășește opiniile pentru a putea lucra împreună în cadrul NATO și a insistat că nu există o legătură între neînțelegerile lor și o retragere planificată de trupe.
Recomandate
Europenii accelerează implementarea acordurilor bilaterale cu SUA privind folosirea bazelor militare , pe fondul presiunilor venite de la președintele american Donald Trump și al semnalelor că Washingtonul își poate recalibra prezența militară în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte . Rutte a spus că statele europene „au primit mesajul” transmis de Trump și că se asigură acum că „toate acordurile bilaterale de staționare” (basing agreements) sunt puse în aplicare. Declarațiile au fost făcute luni, la un summit al Comunității Politice Europene, în Armenia. Presiunea Washingtonului: Iran și retragerea a 5.000 de militari din Germania Trump a acuzat unele state NATO că nu fac suficient pentru a sprijini Statele Unite în războiul cu Iranul. În același context, SUA au anunțat vineri un plan de retragere a 5.000 de militari din Germania, un gest interpretat ca un nou semnal de nemulțumire față de aliații europeni. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că momentul anunțului privind reducerea efectivelor din Germania a fost o surpriză și a legat decizia de nevoia de întărire a „pilonului european” din NATO. „Reducerea planificată a 5.000 de militari americani din Germania arată că trebuie să întărim pilonul european în NATO și chiar trebuie să facem mai mult.” Kallas a adăugat că trupele americane din Europa apără nu doar interesele europene, ci și pe cele americane. Cine oferă acces la baze și sprijin logistic și cine se opune Un punct sensibil este utilizarea bazelor NATO pentru operațiunile legate de războiul cu Iranul. Spania, stat membru NATO, a spus că bazele de pe teritoriul său nu pot fi folosite pentru acest război. În schimb, Rutte a indicat că alte state NATO implementează solicitările privind folosirea bazelor și acordarea de sprijin logistic, menționând explicit: Muntenegru Croația România Portugalia Grecia Italia Marea Britanie Franța Germania Următoarea fază: poziționare de capabilități lângă Golf și misiune post-conflict Rutte a mai spus că „din ce în ce mai multe” țări europene își pre-poziționează capabilități precum nave de vânătoare de mine și dragoare de mine mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru o „următoare fază”. Totodată, mai multe state europene au transmis că ar fi dispuse să participe, după încheierea războiului, la o misiune care să sprijine libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz . Context de reglementare internă în SUA: opțiuni de „pedepsire” a aliaților În material este menționat și faptul că, în urmă cu două săptămâni, un oficial american a declarat pentru Reuters că un e-mail intern al Pentagonului ar fi prezentat opțiuni prin care SUA să „pedepsească” aliați NATO considerați insuficient de cooperanți în războiul cu Iranul. Potrivit aceleiași relatări, documentul ar fi discutat inclusiv măsuri precum suspendarea Spaniei din alianță sau revizuirea poziției SUA privind revendicarea Marii Britanii asupra Insulelor Falkland, în cadrul unei frustrări legate de acces, staționare și drepturi de survol (ABO) pentru operațiunile din Iran. [...]
NATO spune că europenii accelerează aplicarea acordurilor pentru baze militare , pe fondul presiunii crescute din partea administrației Trump și al anunțului SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania, potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la summitul Comunității Politice Europene din Armenia că există „o oarecare dezamăgire” la Washington, dar că „europenii au ascultat” și „se asigură acum că toate acordurile bilaterale privind bazele sunt implementate”. Contextul este tensiunea generată de acuzațiile președintelui american Donald Trump, care a susținut că unele state NATO nu fac suficient pentru a sprijini SUA în războiul din Iran. În acest cadru, SUA au anunțat vineri intenția de a retrage 5.000 de militari din Germania. Ce înseamnă „implementarea” acordurilor privind bazele Rutte a indicat că, deși Spania a transmis că bazele militare de pe teritoriul său nu pot fi utilizate pentru războiul din Iran, alte state NATO ar urma să pună în aplicare solicitări legate de utilizarea bazelor sau de sprijin logistic. El a enumerat: Muntenegru, Croația, România, Portugalia, Grecia, Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Mutări operaționale spre Golf și discuții despre Ormuz Șeful NATO a mai spus că „tot mai multe” națiuni europene prepoziționează unități precum vânătoare de mine și dragoare maritime mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru „faza următoare”. Totodată, mai multe state europene și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o misiune care să contribuie la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, după încheierea războiului, conform informațiilor citate de Reuters. [...]
Amenințarea Iranului de a ataca forțe americane ridică riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim global, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat o misiune navală pentru escortarea navelor blocate, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană a transmis că va ataca forțele americane dacă acestea „încearcă să se apropie sau să intre” în Strâmtoarea Hormuz. Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de accesul și controlul asupra rutei maritime. Declarația Teheranului urmează anunțului făcut de Trump privind o operațiune navală denumită „Project Freedom”, care ar urma să ghideze navele rămase blocate în afara strâmtorii. Conform informațiilor publicate, operațiunile sunt programate să înceapă „în următoarele ore”. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească blocajul care a scos din piață circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze , după ce Iranul a susținut că a lovit cu rachete o navă americană de război, iar SUA au negat incidentul, potrivit HotNews . Televiziunea de stat iraniană a relatat că marina Iranului a împiedicat luni nave de război „americano-sioniste” să intre în strâmtoare. Separat, agenția iraniană Fars a afirmat că două rachete ar fi lovit o navă americană în apropierea insulei Jask, după ce aceasta ar fi ignorat avertismentele Iranului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile. Un oficial american a negat ulterior că vreo navă de război a SUA ar fi fost lovită în strâmtoare. În același timp, agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat luni dimineața că un petrolier a raportat că a fost lovit de proiectile necunoscute în strâmtoare. De ce contează: ruta energetică-cheie rămâne sub presiune Iranul avertizase forțele americane să nu intre pe această rută strategică pentru economia globală, pe fondul unui plan anunțat de președintele Donald Trump privind sprijinirea navelor blocate în Golf. Trump a spus că SUA vor „ghida” navele în siguranță în afara apelor restricționate, fără să ofere detalii suplimentare despre mecanism. „Le-am spus acestor țări că le vom ghida navele în siguranță în afara acestor ape restricționate, astfel încât să își poată relua liber și eficient activitatea” Ca reacție, comandamentul unificat al Iranului le-a transmis navelor comerciale și petrolierelor să evite deplasările necoordonate cu armata iraniană. „Avertizăm că orice forțe armate străine, în special armata agresivă a Statelor Unite, vor fi atacate dacă intenționează să se apropie și să intre în Strâmtoarea Ormuz” Context: blocada a redus fluxurile și a împins în sus prețul petrolului La scurt timp după începutul războiului, Iranul a blocat aproape complet transportul maritim către și dinspre Golf, cu excepția propriilor nave, oprind aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze și determinând o creștere a prețurilor petrolului cu 50% sau chiar mai mult, conform informațiilor citate. Ce urmează: operațiune militară americană de sprijin pentru nave Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că va sprijini operațiunea de salvare cu 15.000 de militari, peste 100 de aeronave terestre și maritime, precum și nave de război și drone, menținând în același timp blocada navală asupra porturilor iraniene. „Sprijinul nostru pentru această misiune defensivă este esențial pentru securitatea regională și economia globală, în timp ce menținem și blocada navală” [...]
Prelungirea conflictului dintre SUA și Iran riscă să devină o vulnerabilitate economică pe care Beijingul o poate exploata în negocierile cu Washingtonul , în condițiile în care China importă aproximativ o treime din petrolul și gazele sale prin Strâmtoarea Hormuz , iar perspectiva ca această rută să rămână închisă planează asupra summitului Xi–Trump, potrivit CNN . Întâlnirea rară față în față dintre liderul chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, amânată anterior din cauza războiului SUA–Israel cu Iranul, este programată acum pentru 14–15 mai, conform Casei Albe. Surse chineze familiarizate cu discuțiile spun că Beijingul rămâne angajat în organizarea summitului „indiferent de situația din Orientul Mijlociu”, dar evaluează cu prudență faptul că un conflict prelungit ar putea slăbi poziția de negociere a SUA. Miza pentru China este dublă: pe de o parte, summitul este văzut ca o ocazie rară de a obține o relație mai stabilă pe termen lung cu principalul rival economic și militar; pe de altă parte, războiul a „perturbat serios” planificarea și a adus Iranul – un partener apropiat al Beijingului – în centrul relației SUA–China, potrivit lui Cui Hongjian, fost diplomat și cercetător la Beijing Foreign Studies University. Hormuz, energie și costul economic al unui război „neterminat” Potrivit surselor citate, în interiorul aparatului guvernamental chinez există opinii împărțite despre cum ar trebui gestionate complicațiile generate de conflict, inclusiv riscul ca Strâmtoarea Hormuz să rămână închisă la momentul vizitei lui Trump la Beijing. Pentru China, aceasta este o vulnerabilitate directă: prin Hormuz trece circa o treime din importurile sale de petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile de aprovizionare și presiunile asupra costurilor energetice. Un consilier din Ministerul chinez de Externe, Wu Xinbo (membru al comitetului consultativ de politică externă), susține că războiul nu a decurs conform planului pentru SUA și că, în loc să proiecteze putere, a atras Washingtonul într-o confruntare nepopulară și greu de încheiat, cu consecințe economice globale. În această logică, Trump ar fi interesat „să întoarcă pagina” cât mai repede, iar lipsa unui avantaj clar în Iran i-ar fi slăbit poziția relativă în negocierile cu China, potrivit lui Wu. Ce ar urmări Beijingul la masa negocierilor Sursele CNN indică faptul că Beijingul ar fi pregătit să folosească atât dimensiunea pieței interne, cât și poziția sa în lanțul de aprovizionare cu pământuri rare (materii prime critice pentru industria tehnologică) pentru a obține concesii. Printre obiectivele menționate: ca SUA să își exprime „opoziția” (nu doar lipsa de susținere) față de independența Taiwanului; reducerea restricțiilor la exporturile de tehnologie avansată către China; eliminarea unor companii chineze de pe listele de sancțiuni ale SUA. În paralel, sursele descriu o abordare prudentă: China ar fi evitat să îl critice direct pe Trump în timpul războiului, în încercarea de a reduce tensiunile înaintea summitului, în timp ce Trump ar fi gestionat cu atenție potențiale puncte de escaladare (inclusiv atunci când a avertizat asupra unor „consecințe” dacă Beijingul ar livra sisteme noi de apărare antiaeriană către Iran, fără a-l nominaliza pe Xi). Cât de mult se schimbă, în realitate, raportul de forțe Nu toți observatorii văd o schimbare materială a pârghiilor. William Klein, diplomat american retras (implicat în organizarea vizitei lui Trump la Beijing din 2017), spune că ambele părți au suficientă influență una asupra celeilalte prin relația comercială și investițională și că aceasta nu s-ar fi modificat semnificativ „până acum” din cauza războiului din Iran. În evaluarea sa, conflictul va „umbri” și va modela vizita, dar nu oferă automat un avantaj decisiv uneia dintre părți. Pentru mediul economic, concluzia practică este că riscul energetic din Orientul Mijlociu și presiunea politică internă asupra administrației americane (în perspectiva unor alegeri de la mijlocul mandatului descrise ca dificile) pot împinge negocierile SUA–China într-o zonă mai tranzacțională, în care energia, sancțiunile și accesul la tehnologie devin monedă de schimb. [...]
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe statele UE să accelereze întărirea capacităților europene din NATO , a spus șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit G4Media . Oficialul UE a calificat anunțul Pentagonului drept „surprinzător” și a susținut că momentul ales arată că Europa „trebuie să facă mai mult” pentru consolidarea „pilonului european” al Alianței. Declarațiile au fost făcute la Erevan, la sosirea la summitul Comunității Politice Europene din Armenia. Kallas a amintit că discuțiile despre o posibilă retragere a trupelor americane din Europa există „de mult timp”, însă a insistat că timingul anunțului schimbă datele problemei pentru europeni. Ce a anunțat Pentagonul și în ce interval Departamentul Apărării al SUA a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din bazele din Germania, în următoarele șase până la 12 luni, potrivit informațiilor citate în material. Kallas a mai spus că prezența forțelor americane în Europa nu vizează doar apărarea intereselor europene, ci și pe cele americane. Context politic: legătura cu declarațiile cancelarului german Anunțul retragerii vine după ce cancelarul german Friedrich Merz a apreciat că SUA nu ar avea „niciun fel de strategie de ieșire” din conflictul cu Iranul și ar fi fost „umilite” de regimul de la Teheran, conform aceleiași surse. Întrebată dacă retragerea ar putea fi o decizie a președintelui american Donald Trump de a-l „pedepsi” pe Merz pentru aceste comentarii, Kallas a răspuns că „nu se poate uita în capul lui Trump” și că explicația ar trebui să vină de la președintele SUA. [...]
