Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe statele UE să accelereze întărirea capacităților europene din NATO, a spus șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit G4Media. Oficialul UE a calificat anunțul Pentagonului drept „surprinzător” și a susținut că momentul ales arată că Europa „trebuie să facă mai mult” pentru consolidarea „pilonului european” al Alianței.
Declarațiile au fost făcute la Erevan, la sosirea la summitul Comunității Politice Europene din Armenia. Kallas a amintit că discuțiile despre o posibilă retragere a trupelor americane din Europa există „de mult timp”, însă a insistat că timingul anunțului schimbă datele problemei pentru europeni.
Departamentul Apărării al SUA a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din bazele din Germania, în următoarele șase până la 12 luni, potrivit informațiilor citate în material.
Kallas a mai spus că prezența forțelor americane în Europa nu vizează doar apărarea intereselor europene, ci și pe cele americane.
Anunțul retragerii vine după ce cancelarul german Friedrich Merz a apreciat că SUA nu ar avea „niciun fel de strategie de ieșire” din conflictul cu Iranul și ar fi fost „umilite” de regimul de la Teheran, conform aceleiași surse.
Întrebată dacă retragerea ar putea fi o decizie a președintelui american Donald Trump de a-l „pedepsi” pe Merz pentru aceste comentarii, Kallas a răspuns că „nu se poate uita în capul lui Trump” și că explicația ar trebui să vină de la președintele SUA.
Recomandate
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Franța anunță că europenii vor fi prezenți la negocierile Rusia–Ucraina mediate de SUA , programate pe 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, contrazicând direct mesajele Moscovei potrivit cărora Europa „nu are ce căuta” la masa discuțiilor, relatează HotNews . Jean-Noël Barrot , ministrul francez de Externe, a declarat la RTL că „europenii vor fi bine reprezentați” și că Franța va participa, fără să precizeze deocamdată cine va face parte din delegația franceză. Miza: rolul Europei în arhitectura de securitate postbelică Prezența europeană la discuțiile de la Abu Dhabi contează în special prin prisma temelor anunțate pentru negocieri: încetarea războiului declanșat de Rusia, acorduri de securitate postbelice și reducerea tensiunilor. În acest context, Parisul transmite că Europa nu acceptă să fie exclusă dintr-un proces care poate influența direct securitatea continentului. Potrivit sursei, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus în această săptămână că Statele Unite vor aduce la aceeași masă delegațiile din Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie. Replica Moscovei și linia de conflict diplomatic Mesajul Franței vine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”. Într-un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul MAE rus, Zaharova a acuzat Occidentul că nu ia în considerare „preocupările legitime” ale Rusiei în materie de securitate și că alimentează escaladarea. Tot ea a afirmat că Londra și Parisul ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a păstra un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi și exerciții militare în Polonia Negocierile trilaterale Rusia–Ucraina–Statele Unite sunt programate marți și miercuri, 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Separat, „Coaliția de Voință”, formată din 37 de state, va organiza primele exerciții militare comune la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, în perioada 9–22 noiembrie, pentru a pregăti o posibilă misiune de stabilizare în Ucraina. [...]
Ucraina vrea să prelungească accesul la Starshield pentru a evita noi blocaje operaționale , după ce limitări de viteză impuse luna trecută au afectat direct misiuni cu drone, potrivit Digi24 . Contractul cu guvernul SUA pentru utilizarea Starshield – versiunea militară a rețelei Starlink a lui Elon Musk – ar urma să expire la jumătatea anului 2027, iar Kievul cere începerea din timp a negocierilor pentru noile condiții. Denys Sienik , ambasadorul adjunct al Ucrainei la Washington, a spus că Ucraina consideră „momentul potrivit” pentru discuții, tocmai pentru că renegocierea poate dura. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui mic dejun organizat de Defense Writers Group, iar informațiile despre poziția Kievului sunt relatate de Kyiv Post. De ce contează: continuitatea comunicațiilor militare și controlul dronelor Limitările de viteză apărute luna trecută au avut impact operațional imediat, afectând atât operațiunile cu drone, cât și pe cele de combatere a dronelor. Sienik a afirmat că Ucraina nu a primit o explicație „satisfăcătoare” pentru restricții – nici de la Casa Albă, nici de la Pentagon, nici de la SpaceX – și că „nimeni nu a oferit răspunsuri”. Totuși, oficialul ucrainean a susținut că problema a fost între timp rezolvată, iar armata și-a putut relua activitatea, subliniind că Kievul nu își dorește repetarea unui astfel de episod. Ce urmează: negocieri cu Pentagonul și discuția despre finanțare Sienik a indicat că Ucraina se pregătește să înceapă negocierile cu Washingtonul, mai precis cu lideri din Pentagon, și a legat explicit continuarea utilizării de trei elemente: semnarea contractului, negocierea termenilor și existența finanțării. „Sper că contractul va fi semnat, că termenii de referință vor fi negociați, că vom avea finanțare și că vom putea să ne apărăm.” Context: de la Starlink la Starshield, după 2022 Ucraina a început să folosească oficial Starlink la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, pe fondul unui atac cibernetic major asupra rețelei KA-SAT ViaSat. În decembrie 2024, armata ucraineană a început transferul comunicațiilor și al controlului dronelor către Starshield. Potrivit Atlantic News, SUA au acceptat utilizarea versiunii criptate militar deoarece ar oferi Pentagonului un control operațional mai mare asupra modului în care sistemul este folosit în Ucraina, ceea ce ar fi sprijinit atacuri cu drone cu rază lungă și întărirea apărării aeriene. Întrebarea rămasă: de ce au apărut restricțiile Revista TIME și alte surse au relatat că pe 14 octombrie forțele ucrainene au raportat pierderea parțială a accesului și restricții de viteză impuse fără avertisment, care au îngreunat operațiunile. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier pe tehnologie militară al președintelui Volodimir Zelenski, a spus că restricțiile au dus la „eșecul” unor misiuni în desfășurare și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”. În spațiul public au apărut speculații privind cauza – defecțiune tehnică sau o decizie la nivelul guvernului SUA ori al lui Elon Musk – însă, din informațiile prezentate, nu există o explicație confirmată. Într-un interviu la „Piers Morgan Uncensored”, Zelenski a sugerat o posibilă motivație politică, apoi a spus că speră să fi fost o „greșeală” generată de „o problemă tehnică majoră” la SpaceX. [...]
Ucraina cere ca Europa să fie parte directă a negocierilor de pace , pe fondul pregătirilor pentru discuțiile trilaterale Rusia–SUA programate în Abu Dhabi, iar mesajul vizează evitarea unor aranjamente de securitate decise fără actorii europeni, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a făcut declarațiile vineri, 6 noiembrie, la Varșovia, într-o conferință de presă alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, după o reuniune ministerială a Consiliului Statelor de la Marea Baltică (CBSS). Contextul imediat este refuzul anterior al Moscovei de a include reprezentanți europeni în discuțiile de săptămâna viitoare din Abu Dhabi. „Nu pot exista decizii despre Ucraina fără Ucraina și nu pot exista decizii despre securitatea Europei fără Europa.” Sybiha a spus că Europa trebuie să fie parte a procesului de pace „atât înainte, cât și după” întâlnirea din Abu Dhabi, programată pentru 10–11 noiembrie, la care ar urma să participe Rusia și SUA. Ce mize declară Kievul înainte de Abu Dhabi Ucraina tratează întâlnirea ca pe un moment cu implicații directe pentru arhitectura de securitate regională și și-a formulat public prioritățile, potrivit lui Sybiha: garanții de securitate; dezescaladare în Marea Neagră ; un armistițiu în domeniul energiei; returnarea copiilor ucraineni răpiți; schimburi de prizonieri. Pierderile Rusiei și limita verificării independente Sybiha și Kallas au invocat pierderi rusești „grele”, estimând pentru luna octombrie „peste 54.000” de soldați ruși uciși sau răniți grav. Kallas a susținut că Rusia nu poate menține pe termen nedefinit un asemenea nivel de pierderi. Publicația notează însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Dimensiunea operațională: Polonia, hub logistic și cooperare pe drone Înaintea reuniunii CBSS, Sybiha a avut discuții bilaterale cu Sikorski, inclusiv pentru coordonarea pozițiilor înainte de discuțiile trilaterale. În declarațiile citate, Sybiha a descris Polonia drept un aliat de încredere și un hub logistic-cheie pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor au fost și nevoile de apărare ale Ucrainei – în special apărarea antiaeriană și antirachetă – în perspectiva intensificării campaniei rusești pe timpul iernii, precum și extinderea cooperării bilaterale privind dronele, în condițiile în care Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Relația Kiev–Varșovia: încercare de normalizare după tensiunile din 2026 Materialul amintește că relațiile diplomatice dintre Ucraina și Polonia s-au deteriorat semnificativ în acest an, după disputa legată de denumirea unei unități militare ucrainene și reacțiile ulterioare, inclusiv retragerea unor distincții și returnarea decorațiilor. Cele două părți au reluat dialogul, iar lucrările comune de exhumare în Volînia au fost reluate în această vară. Vineri, cei doi miniștri au convenit să continue demersurile pentru normalizarea relațiilor, Sybiha mulțumindu-i lui Sikorski pentru coordonare „într-un moment oportun”. [...]
UE transmite că Ucraina trebuie integrată în securitatea Europei , o poziționare care ridică miza pentru orice eventual acord de pace și pentru rolul Bruxellesului în negocieri, potrivit Digi24 . Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a declarat la Varșovia că președintele rus Vladimir Putin „nu are drept de veto” în chestiuni de securitate europeană și că Ucraina trebuie „pe deplin integrată” în arhitectura de securitate a Europei. În acest context, Kallas a indicat că UE trebuie să joace un rol în elaborarea oricărui acord de pace și a cerut încetarea actelor rusești de sabotaj împotriva Europei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , și cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha. Ordinea pașilor pentru negocieri, în viziunea Poloniei Radoslaw Sikorski a susținut că discuțiile de pace pot începe doar după o încetare a focului și că nicio soluție nu ar trebui impusă Kievului fără acordul acestuia. În viziunea șefului diplomației poloneze, etapele ar trebui să fie: încetare a focului; discuții despre o pace durabilă; abia apoi, eventual, discuții despre restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și „poate” despre reintroducerea regimurilor de control al armamentului. Sikorski a mai afirmat că un acord pentru oprirea războiului nu poate fi atins fără participarea Ucrainei și a Europei, argumentând că o înțelegere „peste capetele” lor ar fi „imposibilă”, deoarece Europa și Ucraina „au capacitatea de a acționa în nume propriu”. De ce contează Mesajul UE și al Poloniei fixează o linie politică: securitatea europeană și viitorul Ucrainei nu pot fi negociate fără implicarea directă a Kievului și a Bruxellesului. În practică, această poziție poate influența atât formatul negocierilor, cât și condițiile unui eventual acord, inclusiv discuțiile ulterioare despre arhitectura de securitate a Europei și controlul armamentelor. [...]
Rusia își ridică nivelul de reprezentare la discuțiile trilaterale cu SUA și Ucraina din Abu Dhabi , un semnal că Moscova ar putea fi pregătită să abordeze nu doar chestiuni tehnice, ci și teme militare și politice la nivel înalt, potrivit Kyiv Post , care citează relatări Bloomberg și Reuters. Delegația va fi condusă din nou de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Noutatea este includerea, pentru prima dată în acest format, a adjunctului ministrului rus de Externe Serghei Riabkov , un oficial asociat de regulă cu dosare de control al armamentelor și dialog strategic cu Washingtonul. Ce înseamnă „upgrade-ul” delegației Componența delegației sugerează o agendă mai largă decât în rundele anterioare, prin alăturarea unor nume din diplomație, informații și armată: Vladimir Medinski, consilier prezidențial (șeful delegației); Serghei Riabkov, adjunct al ministrului de Externe (în premieră în acest format); Mihail Galuzin, adjunct al ministrului de Externe, responsabil de relațiile cu statele CSI și Ucraina; amiralul Igor Kostîukov, șeful Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei (GRU – serviciul de informații militare); Iuri Jigaralovski, ofițer superior din Statul Major. Observatori diplomatici citați în material notează că prezența simultană a lui Riabkov și a șefului GRU indică o creștere „vizibilă” a seniorității față de formatele exploratorii de până acum. Când au loc discuțiile și ce context le-a readus pe agendă Discuțiile trilaterale la nivel de lucru sunt programate pentru marți și miercuri, 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Ar fi prima întâlnire în trei (SUA–Ucraina–Rusia) din februarie, după ce contactele mediate de SUA au fost puse pe pauză în urma blocajelor apărute în sesiunile anterioare din Abu Dhabi și Geneva, pe fondul conflictului armat regional dintre SUA, Israel și Iran. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Palm Beach, că Rusia și Ucraina „pentru prima dată vor să facă o înțelegere”, în timp ce inițiativa Casei Albe privind un aranjament mai amplu de securitate europeană a stârnit rezerve în capitale europene și la Kiev din cauza lipsei unor mecanisme concrete, potrivit materialului. Pregătirile Ucrainei înainte de Abu Dhabi Kyiv a derulat consultări diplomatice pe mai multe canale înaintea reuniunii. Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o discuție telefonică de 90 de minute, pe 4 noiembrie, cu emisari americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a trece în revistă pregătirile și propunerile Ucrainei. În aceeași discuție, Zelenski a reiterat nevoile imediate de apărare antiaeriană, solicitând interceptoare Patriot pentru protejarea infrastructurii municipale civile împotriva atacurilor balistice rusești. Separat, Ucraina a purtat discuții la Madrid privind cooperarea pe apărare antiaeriană și, la Bruxelles, negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu oficiali din SUA, UE, Marea Britanie, Franța, Germania, NATO și Banca Mondială pentru coordonare pe reconstrucție și garanții de securitate pe termen lung. În acest stadiu, materialul nu indică o agendă negociată sau rezultate așteptate, însă ridicarea nivelului delegației ruse sugerează că Moscova ar putea trata runda din Abu Dhabi ca pe una cu miză mai mare decât întâlnirile exploratorii anterioare. [...]
