Știri
Știri din categoria Externe
NATO spune că europenii accelerează aplicarea acordurilor pentru baze militare, pe fondul presiunii crescute din partea administrației Trump și al anunțului SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania, potrivit Agerpres.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la summitul Comunității Politice Europene din Armenia că există „o oarecare dezamăgire” la Washington, dar că „europenii au ascultat” și „se asigură acum că toate acordurile bilaterale privind bazele sunt implementate”.
Contextul este tensiunea generată de acuzațiile președintelui american Donald Trump, care a susținut că unele state NATO nu fac suficient pentru a sprijini SUA în războiul din Iran. În acest cadru, SUA au anunțat vineri intenția de a retrage 5.000 de militari din Germania.
Rutte a indicat că, deși Spania a transmis că bazele militare de pe teritoriul său nu pot fi utilizate pentru războiul din Iran, alte state NATO ar urma să pună în aplicare solicitări legate de utilizarea bazelor sau de sprijin logistic. El a enumerat: Muntenegru, Croația, România, Portugalia, Grecia, Italia, Regatul Unit, Franța și Germania.
Șeful NATO a mai spus că „tot mai multe” națiuni europene prepoziționează unități precum vânătoare de mine și dragoare maritime mai aproape de Golf, pentru a fi pregătite pentru „faza următoare”.
Totodată, mai multe state europene și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o misiune care să contribuie la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz, după încheierea războiului, conform informațiilor citate de Reuters.
Recomandate
NATO trece la o fază „orientată pe livrări” a sprijinului militar pentru Ucraina , pe fondul unor noi angajamente financiare de sute de milioane pentru apărare antiaeriană și drone, înaintea summitului de la Ankara, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei (formatul Ramstein) desfășurată joi la Bruxelles. Rutte a descris întâlnirea drept o „fereastră de oportunitate” pentru Ucraina, susținând că aliații încearcă să transforme angajamentele politice în capabilități efective pe câmpul de luptă. În această logică, el a legat sprijinul suplimentar de obiectivul de a crește presiunea asupra Rusiei și de a o împinge spre negocieri. Banii și mecanismul: finanțare prin PURL pentru achiziții de echipamente americane Un element operațional important menționat este extinderea contribuțiilor către programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care se finanțează achiziții de echipamente militare fabricate în SUA pentru Ucraina. Conform publicației, mai mulți aliați, între care Germania, Țările de Jos, Letonia, Norvegia, Lituania, Danemarca, Luxemburg, Croația, Suedia și Islanda, au alocat „sute de milioane de dolari” către acest program. Rutte a spus că aproximativ o treime dintre membrii NATO contribuie deja prin PURL, menționând și Australia ca partener. Angajamente punctuale: drone, rachete și apărare antiaeriană În paralel cu finanțarea prin PURL, Rutte a enumerat contribuții naționale recente, inclusiv drone și rachete din partea Regatului Unit, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană din partea Spaniei, sprijin suplimentar de echipamente din partea Germaniei și Țărilor de Jos, precum și vehicule militare din partea Canadei. Separat, el a salutat și finanțarea suplimentară pentru inițiativa condusă de Cehia de achiziție de muniție pentru artileria cu rază lungă a Ucrainei. Pachete anunțate la Bruxelles: Regatul Unit, Germania și Țările de Jos În cadrul aceleiași reuniuni, sunt detaliate câteva angajamente cu valori și destinații explicite: Regatul Unit : un pachet de 752 milioane lire sterline (aprox. 4,4 miliarde lei ) care include 150.000 de drone , peste 350 de rachete pentru apărare antiaeriană și sisteme radar. Pachetul este finanțat prin împrumutul britanic de 2,26 miliarde lire (aprox. 13,2 miliarde lei ) din schema Extraordinary Revenue Acceleration (ERA), iar livrarea echipamentelor este așteptată până la finalul lui 2026. Germania : 400 milioane dolari (aprox. 1,84 miliarde lei ) pentru achiziția de muniție pentru apărare antiaeriană și încă 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei ) pentru rachete ghidate PAC-3 , folosite de sistemele Patriot împotriva amenințărilor balistice. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a cerut și altor membri ai grupului să contribuie la finanțarea unor achiziții suplimentare de PAC-3. Țările de Jos : 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei ) pentru drone și sisteme de apărare antiaeriană; potrivit ministrului olandez al apărării, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei ) ar urma să meargă către achiziția de drone de la producători olandezi, iar restul către inițiativa PURL. De ce contează: accent pe livrare și pe apărarea antiaeriană înainte de summitul de la Ankara Mesajul central al lui Rutte este că aliații intră într-o etapă în care accentul se mută de la promisiuni la livrări, iar direcțiile dominante ale sprijinului – drone, muniție și apărare antiaeriană – indică prioritățile imediate ale Ucrainei. În același timp, calendarul (înaintea summitului de la Ankara) sugerează o încercare de a consolida rapid pachete concrete, cu finanțare și termene de livrare, pentru a susține capacitatea de apărare în 2026. [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Luiz Inácio Lula da Silva cere public ca Donald Trump să nu influențeze alegerile din Brazilia , pe fondul unor tensiuni recente care au inclus amenințări cu suprataxe vamale din partea Washingtonului, potrivit G4Media . Președintele brazilian a declarat, la o conferință de presă la Geneva, la finalul summitului G7, că liderul american „are dreptul să aibă preferințele sale ideologice”, dar că „alegerile din Brazilia sunt problema Braziliei”. Scrutinul este programat pentru luna octombrie, iar Lula, care urmărește la 80 de ani un al patrulea mandat, îl va avea ca principal adversar pe senatorul Flavio Bolsonaro , fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, descris ca aliat al lui Trump. În aceeași zi, Donald Trump a spus într-o conferință de presă că Brazilia a devenit „un pic periculoasă politic”. Contextul este amplificat de faptul că Trump i-a primit separat, la Casa Albă, pe Lula și pe Flavio Bolsonaro, la câteva săptămâni distanță. Miza: relația politică se suprapune peste instrumente comerciale Potrivit informațiilor citate de G4Media (Agerpres/AFP), după întâlnirea lui Trump cu Flavio Bolsonaro, Washingtonul a clasificat drept organizații teroriste cele două principale facțiuni criminale din Brazilia și a amenințat țara sud-americană cu suprataxe vamale, măsuri criticate de guvernul Lula. În acest cadru, mesajul lui Lula despre neamestec în alegeri capătă și o dimensiune de politică economică externă, prin riscul ca presiunea politică să fie dublată de pârghii comerciale. Presiune internă și dosare în justiție Articolul mai notează că marți Curtea Supremă de la Brasilia l-a condamnat în contumacie la patru ani de închisoare pe Eduardo Bolsonaro, un alt fiu al lui Jair Bolsonaro, pentru lobby pe lângă autoritățile americane, cu scopul ca acestea să intervină în favoarea tatălui său. Eduardo Bolsonaro este stabilit în Statele Unite de anul trecut. Lula a reluat ideea că Trump poate avea simpatii politice, dar nu ar trebui să intervină în procesul electoral: „Poate continua să-l iubească pe Bolsonaro, pe tată, pe fiu, pe nepot, asta nu e o problemă. Este treaba lui. Până la urmă, gusturile nu se discută. Dar să nu se amestece în alegerile braziliene.” [...]
Iranul spune că a semnat acordul cu SUA, un pas care poate debloca relaxarea sancțiunilor. Potrivit Agerpres , Teheranul a confirmat joi semnarea cu Statele Unite a acordului care ar pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, după un anunț anterior al președintelui american Donald Trump . Informația are relevanță economică prin potențialul de a reduce riscurile geopolitice din regiune și de a crea premise pentru schimbări în regimul de sancțiuni, cu efecte posibile asupra fluxurilor comerciale și energetice. În materialul Agerpres , confirmarea Iranului este relatată ca venind în contextul comunicărilor anterioare de la Washington. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii despre conținutul acordului, calendarul aplicării și eventualele condiții nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
Declarația lui Trump despre Modi poate complica negocierile comerciale SUA–India , după ce președintele american l-a descris pe premierul indian drept „ucigaș” și „înger” în contextul discuțiilor despre un posibil acord de comerț, potrivit Al Jazeera . Afirmația a venit când Donald Trump a fost întrebat dacă Statele Unite și India au încheiat un acord comercial în marja summitului G7 de la Évian, Franța. În răspuns, Trump l-a lăudat pe Narendra Modi pentru abilitățile de negociere, folosind cele două etichete contrastante. Din informațiile publicate nu reiese dacă SUA și India au ajuns efectiv la un acord în timpul întâlnirilor de la G7, iar materialul nu oferă detalii despre stadiul sau conținutul negocierilor. În acest context, declarația rămâne relevantă mai ales prin potențialul ei de a influența tonul politic al discuțiilor comerciale dintre cele două țări. [...]
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz , potrivit Politico . Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune. Miza economică: redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului. Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”. Ce oferă europenii și ce condiții pun Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar: Franța : Emmanuel Macron a spus că ar putea fi pregătit să desfășoare rapid avioane de luptă și fregate, însă o solicitare ar trebui să vină nu doar din partea SUA, ci și din partea Iranului și Omanului . Marea Britanie : un oficial britanic a declarat că Regatul Unit „este pregătit” să trimită capabilități în regiune, fără a detalia condițiile sau un termen. Germania : cancelarul Friedrich Merz a indicat că sprijinul ar veni doar după ce sunt îndeplinite „condițiile necesare” și a afirmat că Germania a trimis deja primele nave pentru deminare în regiune: „Am trimis deja primele nave sau vase de deminare în regiune. Suntem pregătiți.” Italia : Giorgia Meloni a spus, potrivit unui diplomat italian citat anonim, că Italia este dispusă să continue contribuțiile la misiuni care garantează securitatea comerțului, dar a insistat și asupra unor soluții de durată, în special pentru Gaza și Liban , care ar putea deveni obstacole pentru acordul lui Trump cu Iranul. În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației. De ce ezită Europa: detaliile acordului nu sunt publice Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă. Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil. Ce urmează: sprijin posibil, dar doar după „dovada” acordului Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți. În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere. [...]
