Știri
Știri din categoria Externe
O alertă aeriană a fost declanșată la Kiev în timpul vizitei șefului NATO, Mark Rutte, din cauza unei posibile amenințări cu rachetă balistică, informează HotNews.ro. Vizita lui Rutte în capitala Ucrainei a coincis cu un atac masiv al Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean, care a lăsat sute de mii de oameni fără încălzire și electricitate, în condiții de temperaturi extrem de scăzute.
Forțele aeriene ucrainene au avertizat că există o „amenințare cu rachetă balistică”, în timp ce Rusia a lansat un număr record de astfel de rachete asupra Ucrainei. Atacul a avut loc după o pauză de patru zile a bombardamentelor, iar Rutte a subliniat că acest lucru demonstrează lipsa de interes a Kremlinului față de procesul de pace, potrivit agențiilor de presă EFE și Agerpres.
Vizita lui Rutte nu a fost anunțată în prealabil, din motive de securitate. În timpul discursului său adresat parlamentului ucrainean, Rutte a menționat că economia rusă este afectată de sancțiunile occidentale, în ciuda sprijinului primit de la China, Coreea de Nord și Iran. De asemenea, el a evidențiat eforturile președintelui american Donald Trump și ale echipei sale de a opri conflictul.
În contextul acestor evenimente, negociatori din Ucraina, Rusia și Statele Unite urmează să organizeze o nouă rundă de discuții trilaterale în Emiratele Arabe Unite, cu scopul de a găsi soluții pentru conflictul în desfășurare.
Recomandate
Un raport intern al SVR ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat asupra lui Viktor Orban , potrivit HotNews.ro , care citează o analiză a The Washington Post bazată pe un document obținut și autentificat de un serviciu european de informații. Scenariul ar fi fost discutat în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie. Documentul descrie o strategie denumită „the Gamechanger”, prezentată ca o modalitate de a „modifica fundamental” campania electorală, prin mutarea dezbaterii din zona temelor socio-economice într-una dominată de emoție, cu accent pe securitatea statului, stabilitate și apărarea sistemului politic. Raportul ar fi fost pregătit pentru unitatea SVR responsabilă de operațiuni de influență politică, cunoscută ca Directoratul MS sau Departamentul „Măsuri Active”. Viktor Orban și partidul său, Fidesz, s-ar afla în majoritatea sondajelor în urma lui Peter Magyar, fost apropiat al guvernului devenit principalul opozant, și a formațiunii acestuia, Tisza. În raportul atribuit SVR sunt incluse și evaluări despre starea de spirit din Ungaria, ofițerii ruși susținând că „majoritatea (52,3%) este nemulțumită” de situația din țară, inclusiv în mediul rural. Materialul mai arată că, deși nu au existat atacuri fizice asupra lui Orban, simpla propunere de a înscena o tentativă de asasinat indică miza pe care Moscova ar vedea-o în alegerile din Ungaria, pe fondul dificultăților economice și al scumpirilor la energie. În același timp, textul notează că și alte puteri externe ar putea încerca să influențeze contextul politic: secretarul de stat american Marco Rubio a fost la Budapesta în februarie și și-a exprimat public susținerea pentru Orban, iar ministrul ungar de externe a declarat vineri că vicepreședintele SUA, JD Vance, ar urma să viziteze țara. Nu este limpede până la ce nivel în guvernul rus ar fi circulat raportul SVR. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins întrebările The Washington Post, calificând documentul drept „încă un exemplu de dezinformare”, iar SVR a refuzat să comenteze. Nici purtătorul de cuvânt al lui Viktor Orban, Zoltan Kovacs, nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind raportul și presupusul amestec al Rusiei în alegeri. [...]
Aproximativ 250.000 de cehi au protestat împotriva Guvernului Babis , potrivit Reuters , la un miting organizat pe câmpia Letna din Praga, unde participanții au fluturat steaguri ale Cehiei și ale Uniunii Europene. Manifestația a fost convocată pe fondul nemulțumirilor față de direcția politică a executivului condus de Andrej Babis și față de o propunere de lege care ar introduce reguli mai stricte pentru organizațiile neguvernamentale (ONG). Participanții au început să se adune cu câteva ore înainte de începerea mitingului, iar organizatorii au estimat prezența la circa 250.000 de persoane. „Sunt aici pentru că îmi pasă de viitorul ţării mele. Mă supără faptul că actualul guvern încearcă să manipuleze mass-media liberă şi independentă, iar libertatea şi democraţia sunt esenţiale”, a spus Tomas Chaloupka, un tânăr în vârstă de 22 de ani. Andrej Babis (71 de ani) și partidul său populist de dreapta ANO au revenit la putere în decembrie 2025, după patru ani în opoziție, conducând un guvern format din partide de dreapta și de extremă dreapta. Organizatorii protestului, Milion Chvilek („Un milion de momente pentru democraţie”), au avertizat că Babis ar putea împinge Cehia pe o traiectorie similară cu cea a Slovaciei conduse de Robert Fico sau a Ungariei conduse de Viktor Orban, țări aflate în conflict cu UE pe tema statului de drept. Nemulțumirile vizează, între altele, reducerea cheltuielilor pentru apărare și planurile de modificare a finanțării televiziunii publice, despre care opozanții spun că ar putea afecta independența acesteia. În plus, Guvernul ar urmări să reglementeze mai strict activitatea ONG-urilor, obligându-le să se înscrie într-un registru special în cazul unor contacte sau finanțări cu entități străine, un tip de legislație asociat inițial cu Rusia și adoptat ulterior și în alte state. În context, publicația amintește că un protest similar, organizat în februarie în sprijinul președintelui Petr Pavel , care a intrat în conflict cu Guvernul Babis pe tema numirilor ministeriale și a cheltuielilor pentru apărare, a adunat până la 90.000 de persoane. Totodată, Katerina Safarikova, editorialistă pentru site-ul de știri Seznam Zpravy, a avertizat că ONG-urile vizate de propunerea de lege ar putea fi expuse presiunilor administrative dacă autoritățile ar decide acest lucru. [...]
Cuba susține că se pregătește pentru o posibilă invazie a SUA , pe fondul unei crize energetice care afectează servicii esențiale în capitală. Președintele Miguel Díaz-Canel afirmă că planul de apărare al țării se bazează pe conceptul unui „război al întregului popor”, în contextul intensificării presiunilor din partea administrației Trump. Díaz-Canel a acuzat Washingtonul că aplică o „blocadă energetică” care agravează o situație deja dificilă și a invocat amenințări din partea SUA. El a spus că autoritățile cubaneze au declanșat un plan pentru creșterea gradului de pregătire a populației, pe fondul riscului unei agresiuni împotriva Cubei. În paralel, Havana se confruntă cu o criză de apă, după ce lipsa de combustibil și instabilitatea rețelei electrice au lăsat mii de robinete fără apă, relatează Reuters , citată de Digi24. Locuitorii din capitală cară găleți și stau la coadă la camioane-cisternă pentru a-și asigura necesarul minim. Compania de stat Aguas de La Habana a confirmat că programele de pompare și operațiunile de alimentare cu apă au fost perturbate din cauza lipsei de electricitate. În unele cartiere, rezervoarele de apă de pe acoperișuri sunt goale, iar oamenii spun că trebuie să fiarbă puțina apă pe care reușesc să o colecteze. Criza energetică este pusă în legătură cu înăsprirea măsurilor americane după capturarea, în ianuarie, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, principalul susținător al Cubei, conform relatării Reuters. În acest context, președintele american Donald Trump a redus livrările de petrol venezuelean către Cuba și a amenințat cu tarife alte țări furnizoare, ceea ce a afectat infrastructura energetică fragilă a insulei. Pentru o parte dintre locuitori, problemele nu sunt noi. O femeie intervievată de Reuters, Maria de Jesus Rusindo, în vârstă de 58 de ani, a spus că dificultățile legate de apă persistă din 2021 și continuă în 2026, iar de ani de zile transportă recipiente grele cu apă până acasă. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea cu alimente a peste 100 de milioane de oameni , în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a făcut ruta „practic blocată” pentru transportul comercial. Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o arteră critică nu doar pentru energie, ci și pentru importurile de hrană ale statelor din Golf, unde dependența de aprovizionarea externă este foarte ridicată. Arabia Saudită importă peste 80% din alimente, Emiratele Arabe Unite aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%, relatează CNN (citat de Mediafax). De ce contează Ormuz pentru lanțurile alimentare din Golf În condițiile escaladării militare, companiile de transport maritim evită traversarea zonei, invocând riscurile de securitate. În paralel, au fost raportate atacuri asupra navelor în regiune începând cu 28 februarie, potrivit agenției britanice de monitorizare UKMTO, iar asigurătorii tratează Orientul Mijlociu ca zonă cu risc crescut. Programul Alimentar Mondial avertizează că lanțurile de aprovizionare se apropie de „cea mai gravă perturbare de la pandemia de Covid-19”, pe fondul scumpirii accelerate a transportului maritim de la debutul conflictului. Costuri în creștere și containere redirecționate În piață au apărut suprataxe de 4.000 de dolari pe container pentru destinații din regiune, iar transportul rutier din porturi alternative ajunge la 4.000-9.000 de dolari pe container, conform informațiilor din articol. În plus, un transport din Europa care costa, în mod normal, 3.000 de euro a ajuns la 14.500 de euro, doar până la Jeddah (Arabia Saudită). Efectele se văd deja în logistică. Kibsons International, retailer alimentar din Emiratele Arabe Unite, care importă 50.000 de tone de alimente pe an, are containere blocate sau redirecționate către porturi îndepărtate: unul destinat Jebel Ali (Dubai) a ajuns în Mundra (India), iar altul a fost trimis către Colombo (Sri Lanka). „Există multă incertitudine”, a declarat Daniel Cabral, directorul de achiziții al companiei. În acest context, compania anticipează presiuni pe prețuri: potrivit lui Cabral, unele produse, inclusiv lactatele și produsele proaspete, ar putea avea scumpiri de până la 20%. Rute alternative și opțiuni limitate pentru securizarea transportului Pentru a ocoli blocajul, unele companii își reorganizează traseele. Spinneys, un lanț de supermarketuri din regiune, transportă containere din Marea Britanie prin Franța și Turcia, apoi pe uscat spre Emiratele Arabe Unite, un drum care durează aproximativ 12 zile. Compania indică și o rută rutieră directă din Regatul Unit către depozitul din Jebel Ali, descrisă ca fiind cu 40% mai ieftină decât transportul aerian, ale cărui costuri au crescut puternic. Separat, Oman și Emiratele Arabe Unite au deschis un nou coridor comercial pentru accelerarea vămuirii între porturile Muscat și Jebel Ali, ca măsură de reducere a întârzierilor. În plan de securitate, Donald Trump a avansat ideea unor escorte ale Marinei SUA pentru navele comerciale, însă specialiștii citați în articol sunt rezervați. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List Intelligence, spune că ar fi necesare între opt și zece distrugătoare pentru a escorta zilnic între cinci și zece petroliere, iar chiar și în acest scenariu petrolierele ar avea prioritate față de navele cu marfă alimentară. Înainte de criză, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 60 de petroliere pe zi, iar articolul notează că fiecare zi de conflict extinde efectele dincolo de zona de luptă, prin costuri mai mari, întârzieri și risc de scumpiri la alimente în statele dependente de importuri. [...]
Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]
Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]
