Știri
Știri din categoria Politică
Ursula von der Leyen cere trecerea la vot majoritar în politica externă a UE, argumentând că înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán în Ungaria creează „momentum” pentru schimbarea regulilor și reducerea blocajelor generate de dreptul de veto, potrivit Politico.
Președinta Comisiei Europene a spus la Bruxelles că guvernele ar trebui să poată adopta decizii de politică externă prin majoritate calificată (un sistem de vot în Consiliul UE care nu cere unanimitate), în loc ca un singur stat să poată opri o decizie. Von der Leyen a indicat că mizele ar putea include sancțiuni împotriva Rusiei și finanțarea pentru Ucraina, domenii în care Ungaria a blocat frecvent decizii în perioada în care Orbán a fost premier.
„Trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o cale importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut.”
O eventuală eliminare a veto-ului în politica externă ar schimba raportul de putere dintre instituțiile europene și capitale, reducând capacitatea unor guverne de a condiționa sau întârzia decizii sensibile. Von der Leyen a subliniat că o astfel de modificare ar necesita acordul guvernelor și le-a cerut să „folosească momentul acum”.
Miza este și una de funcționare: trecerea la vot majoritar ar putea accelera adoptarea de sancțiuni sau pachete de sprijin, dar ar crește riscul ca unele state să fie obligate să accepte decizii pe care le contestă.
Comisia ar urma să se angajeze rapid cu viitorul guvern de la Budapesta după preluarea mandatului, în condițiile în care premierul desemnat Péter Magyar ar fi semnalat în campanie o direcție pro-europeană. Von der Leyen a spus că progresele privind fondurile UE și reformele vor fi o prioritate, invocând faptul că „poporul ungar merită” acest lucru.
Șefa Comisiei a salutat rezultatul alegerilor, pe care l-a numit „o zi de sărbătoare”, și a afirmat că UE este „mai puternică și mai unită” în urma votului. Potrivit publicației, Orbán — premier timp de 16 ani — a pierdut la o diferență decisivă, într-un scrutin cu cea mai mare prezență la vot din istoria democratică a Ungariei.
Recomandate
Traian Băsescu leagă rezultatul alegerilor din Ungaria de un mesaj politic mai larg despre rezistența democratică în Europa , susținând că „votul democratic” al maghiarilor a contracarat influența pe care o atribuie tandemului Donald Trump – Vladimir Putin în sprijinul lui Viktor Orbán, potrivit HotNews . Fostul președinte afirmă că Trump și Putin, „implicați masiv” în campania pentru susținerea lui Orbán, „au fost bătuți măr de poporul maghiar” și că au descoperit „ceva mai puternic decât armele lor nucleare”: votul. Mesajul său include și ideea că „Trump va pleca, America rămâne!”. Ce s-a întâmplat în Ungaria, potrivit datelor din articol Alegerile din Ungaria s-au încheiat cu victoria partidului de centru-dreapta, pro-UE, Tisza, condus de Péter Magyar, care a obținut 138 de mandate din totalul de 199 din parlament, conform informațiilor citate de HotNews (context despre rezultatele alegerilor ). Contextul relației SUA–Ungaria: vizita lui J.D. Vance la Budapesta În săptămâna alegerilor, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a mers la Budapesta și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Vance a spus că discuțiile urmau să vizeze relația dintre SUA și Ungaria , precum și relațiile cu Europa și Ucraina. Articolul notează că gestul este unul rar, personal, de susținere pentru Orbán din partea unui oficial american de rang înalt și îl plasează în linia eforturilor lui Donald Trump de a sprijini lideri de dreapta cu viziuni similare, potrivit Reuters. De asemenea, este menționat că Trump i-a transmis lui Orbán „sprijinul complet și total” într-un mesaj video către CPAC Budapesta. Pentru context, HotNews detaliază și miza relației dintre SUA și Ungaria . [...]
Polonia mizează pe o resetare a relației cu Ungaria după victoria lui Peter Magyar , într-un semnal politic cu potențial de efecte și în planul cooperării regionale din UE și NATO, potrivit Economica . Premierul polonez Donald Tusk a salutat rezultatul alegerilor din Ungaria și a transmis că vede în această schimbare o respingere a „regimurilor autoritare și corupte”. Tusk, aflat la Seul, a spus – potrivit agenției poloneze de stat PAP, citată de Agerpres – că există o tendință regională care contrazice temerile privind deriva autoritară: „Mai întâi Varșovia, apoi București, Chișinău, iar acum Budapesta”. Mesajul lui Tusk: critică directă la adresa guvernării Orban În declarațiile sale, premierul polonez a reluat criticile la adresa lui Viktor Orban, pe care l-a acuzat în repetate rânduri de legături strânse cu Moscova. Tusk a afirmat că se bucură că regiunea arată că „nu suntem condamnați la guvernări corupte și autoritare”, adăugând că, în opinia sa, guvernul lui Orban a ajuns în această zonă „după mulți ani la putere”. Ce urmează: contact direct și o posibilă vizită la Varșovia Tusk a mai spus că l-a felicitat telefonic pe liderul partidului Tisza, Peter Magyar, și că au discutat pe scurt despre o vizită a acestuia la Varșovia. Potrivit premierului polonez, Magyar ar fi ales de mult capitala Poloniei ca primă vizită, iar Tusk anticipează o relație „absolut excepțională”. În context, Tusk a invocat și legăturile dintre cele două țări – istorie comună, relații comerciale strânse și cooperare în UE și NATO – sugerând că schimbarea politică de la Budapesta poate influența dinamica regională, inclusiv pe dosare sensibile precum raportarea la Rusia. [...]
UDMR își apără decizia de a-l susține pe Viktor Orbán, în ciuda înfrângerii Fidesz , invocând votul masiv al maghiarilor din afara Ungariei , potrivit HotNews . Kelemen Hunor spune că alegerile din Ungaria s-au desfășurat „corect”, că decizia electoratului este „clară” și că l-a felicitat pe Peter Magyar după victoria obținută în fața premierului pe care UDMR îl susținuse în campanie. Într-un interviu acordat publicației Maszol, liderul UDMR a respins ideea că formațiunea ar trebui să-și reproșeze sprijinul pentru Orbán: „Nu avem niciun motiv să ne punem cenușă în cap”. El a argumentat că „politica națională” implementată de Fidesz în ultimul „deceniu și jumătate” a avut un conținut simbolic important și a generat „simpatie și identificare” în rândul „vastei majorități a maghiarilor din Transilvania”. Kelemen Hunor a adăugat că ar fi problematic pentru UDMR dacă s-ar ajunge la concluzia că reprezintă „altceva decât marea majoritate a maghiarilor din Transilvania” și a insistat că decizia a fost „logică și de înțeles”. Votul din diaspora maghiară, argumentul central Datele oficiale parțiale indică faptul că 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate – exprimate de etnicii maghiari din afara țării, „în mare parte din România” – au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, notează HotNews. Relația cu Tisza: „încă nu avem o relație instituțională” Kelemen Hunor a spus că nu a vorbit la telefon cu Peter Magyar după alegeri, dar l-a felicitat, invocând regula competiției politice: „În politică, sport și competiție, până la urmă există un câștigător care trebuie felicitat.” În același timp, el a precizat că între UDMR și partidul câștigător, Tisza, nu există deocamdată „o relație instituțională”, deși reprezentanții se întâlnesc, de regulă, în cadrul Partidului Popular European. Potrivit lui, felul în care se va dezvolta relația dintre etnicii maghiari din afara granițelor și noul guvern de la Budapesta va depinde de politica noului cabinet, iar comunitățile trebuie să aștepte să vadă ce direcție va fi stabilită. Mesaje diferite în UDMR după rezultat În contrast cu poziția lui Kelemen Hunor, vicepremierul și senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că rezultatul alegerilor anunță intrarea „într-o nouă eră” și a admis o eroare de evaluare: „Am greșit. Nu sunt singurul în această situație, dar nu am simțit, nu am văzut acea forță uriașă care a dus la victoria zdrobitoare a partidului TISZA în Ungaria.” [...]
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
Comisia Europeană propune relaxări ample ale regulilor digitale, inclusiv amânări în AI Act și modificări în GDPR , într-o mișcare care riscă să crească incertitudinea juridică și să slăbească unul dintre puținele avantaje competitive ale UE în tehnologie — credibilitatea sa de reglementator, potrivit unei analize din The Next Web . Pachetul legislativ, numit „Digital Omnibus” și publicat pe 19 noiembrie 2025, ar urma să modifice dintr-un singur demers AI Act, GDPR, Directiva ePrivacy, Data Act și mai multe cadre de securitate cibernetică. Comisia a împins mesajul de „simplificare” (termen folosit de 23 de ori în comunicatul aferent), însă criticii susțin că schimbările depășesc ajustările tehnice și reprezintă concesii structurale. Ce schimbări ar aduce „Digital Omnibus” în AI și protecția datelor Conform materialului, propunerea include câteva puncte cu impact direct asupra obligațiilor companiilor: amânarea cu până la 16 luni a obligațiilor centrale din AI Act pentru sistemele cu risc ridicat; introducerea unei noi baze de „interes legitim” în GDPR pentru companiile care antrenează modele de inteligență artificială pe date personale; restrângerea definiției „datelor personale”; eliminarea obligației ca furnizorii și utilizatorii de AI să se asigure că personalul are „alfabetizare în AI” (competențe minime pentru utilizarea responsabilă a sistemelor). Cu șase zile înainte de publicarea pachetului, o coaliție de 127 de organizații ale societății civile a avertizat, într-o scrisoare deschisă, că inițiativa ar putea însemna „cea mai mare retragere a drepturilor digitale fundamentale din istoria UE”, notează publicația. De ce contează: risc de „simplificare” care produce mai multă nesiguranță Unghiul central al analizei este că relaxarea regulilor nu atacă problemele structurale care țin Europa în urmă în competiția tehnologică, dar poate eroda un activ deja construit: arhitectura de reglementare (GDPR, DSA, DMA, AI Act) care a influențat standarde globale. Textul invocă argumentul profesoarei Anu Bradford (Columbia Law School), potrivit căruia decalajul tehnologic UE–SUA nu poate fi pus credibil pe seama stricteții reglementărilor digitale europene. Cauzele ar fi mai profunde: lipsa unei piețe digitale unice funcționale, piețe de capital fragmentate, legi ale insolvenței care descurajează asumarea riscului și un sistem de imigrație care îngreunează atragerea de talente. În sprijin, analiza citează „State of European Tech 2025”: finanțarea atrasă de startup-urile din SUA ar fi de aproximativ 0,74% din PIB, față de 0,35% pentru Regatul Unit și Irlanda (cea mai performantă regiune europeană). Totodată, aproape jumătate din finanțarea în stadiu târziu pentru spinout-urile europene din deep tech ar veni din afara Europei, în principal din SUA. Publicația mai amintește că ar fi raportat anterior că aproximativ 30% dintre „unicornii” europeni din perioada 2008–2021 s-au relocat în străinătate, mai ales în SUA, nu din cauza GDPR, ci pentru capital, clienți și acces la o piață mare. Context politic și traseu legislativ: Parlamentul încearcă să limiteze reculul Analiza plasează pachetul Omnibus într-un moment politic dominat de presiunea de a „ține pasul” cu dereglementarea din SUA, pe fondul anxietății europene legate de supremația tehnologică americană și de orientarea de dereglementare a administrației Trump. În martie 2026, Parlamentul European și-a votat poziția: a susținut amânarea termenelor pentru AI cu risc ridicat, dar cu date fixe; a scurtat perioada de grație propusă de Comisie pentru obligațiile de marcare (watermarking); a adăugat o interdicție pentru sisteme de AI de tip „nudificare”; și a păstrat, într-o formă slăbită, obligațiile de alfabetizare în AI pe care Comisia ar fi vrut să le elimine complet. Separat, Jacques Delors Centre avertizează, într-o analiză citată de publicație, că propunerile Omnibus avansate fără o evaluare de impact cuprinzătoare pot crește incertitudinea juridică și pot crea portițe, în loc să reducă complexitatea. În piețe dominate de companii tehnologice străine, reguli mai relaxate ar putea consolida dominația externă și ar submina obiectivul UE de „suveranitate digitală”. Ce urmează Dincolo de Omnibus, analiza menționează că „Digital Fitness Check”, derulat în paralel, indică o direcție mai largă: Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA) au fost deja numite drept potențiale ținte. Dacă aceste cadre sunt slăbite, efectul probabil — în logica textului — ar fi întărirea poziției marilor platforme pe care UE încerca să le constrângă, fără ca Europa să rezolve problemele de finanțare, piață și scalare care apasă asupra propriilor companii. [...]
