Știri
Știri din categoria Energie
Serbia a lansat selecția de parteneri pentru hidrocentrala Porțile de Fier 3, un proiect estimat la 2,63 miliarde de euro (aprox. 13,2 miliarde lei), dar care depinde de acordul României, potrivit G4Media. Guvernul sârb și Ambasada SUA la Belgrad au anunțat o invitație publică pentru construcția hidrocentralei Djerdap 3 (Porțile de Fier 3), iar implicarea americană este prezentată inclusiv ca posibilă cale de mediere într-un dosar unde Bucureștiul s-a arătat până acum reticent.
Companiile interesate au termen până pe 25 iunie să depună scrisori de intenție la Ministerul Minelor și Energiei din Serbia. Procedura urmărește selectarea unor parteneri strategici pentru pregătirea documentației tehnice, finanțarea și construcția viitoarei centrale.
Expertul în energie Miodrag Kapor, citat în material, spune că rolul SUA ar putea fi „binevenit” ca mediator între Serbia și România, în condițiile în care proiectul are nevoie și de acordul României.
România a avertizat în urmă cu doi ani că o eventuală construcție a Porțile de Fier 3 nu trebuie să pericliteze stabilitatea hidrocentralelor comune existente, Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2. Atunci, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent de pe Dunăre.
În prezent, au loc discuții între ministerele Energiei din cele două țări și comisiile mixte care evaluează consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului.
Pe lângă divergențele cu România, proiectul ridică de ani de zile întrebări legate de impactul asupra mediului, metoda de finanțare și selecția contractorilor, potrivit publicației sârbe Vreme, citată de G4Media.
Kapor avertizează că modul de implementare poate deschide „probleme politice și instituționale serioase”, inclusiv prin riscul ca proiectul să fie împins prin acorduri bilaterale în afara procedurilor europene, ceea ce ar putea îndepărta Serbia de Uniunea Europeană și ar crea „un spațiu sporit” pentru potențială corupție.
Apelul pentru exprimarea interesului este prima etapă de selecție și este condus de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei. Selecția ar urma să se facă pe baza Legii privind achizițiile publice și a acordului energetic interstatal dintre Serbia și Statele Unite.
Proiectul Porțile de Fier 3 este descris ca o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompare (o centrală „reversibilă”, care poate produce energie și poate pompa apă înapoi în lacul de acumulare pentru stocare), amplasată la kilometrul 1007 al Dunării, pe teritoriul municipiului Golubac. Capacitatea proiectată este de 2.400 MW, cu posibilitatea de a integra încă 400 MW din surse regenerabile, în principal eoliană și solară. Finalizarea este planificată până în 2038.
Materialul mai notează că Bechtel și-a arătat interesul pentru proiect încă din 2021, iar în 2022 a preluat pregătirea studiilor tehnice.
Recomandate
Rusia admite dificultăți temporare în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni din sud, pe fondul atacurilor aeriene ucrainene , potrivit Focus . Pentru piața energetică, recunoașterea oficială indică o presiune operațională în lanțul intern de distribuție, cu efecte deja vizibile în restricții locale și în decizii de limitare a exporturilor. Ministerul rus al Energiei a transmis, într-un mesaj publicat pe Telegram, că în ultima perioadă companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o intensificare a „atacurilor ostile din aer”, ceea ce a dus la „dificultăți temporare” de aprovizionare în „o serie de regiuni sudice”. Pentru a stabiliza livrările, ministerul a anunțat formarea unui „stat major” împreună cu companii din sector, cu misiunea de a asigura o aprovizionare „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și măsuri la nivel federal În paralel cu mesajul ministerului, autorități instalate de Moscova în Crimeea (peninsulă anexată) și în regiunea Luhansk (zonă anexată din estul Ucrainei) au introdus anterior restricții la eliberarea benzinei. La nivel federal, guvernul rus a interzis, pentru prima dată, exportul de kerosen , măsura fiind anunțată ca valabilă inițial până la finalul lunii noiembrie. Producție sub plan și legătura cu atacurile asupra industriei petroliere Vicepremierul Alexander Novak a recunoscut, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din weekendul trecut, că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât era planificat inițial. El a pus situația pe seama unor reparații neplanificate, fără să detalieze cauzele. În contextul războiului declanșat de Kremlin împotriva Ucrainei, armata ucraineană a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra industriei petroliere ruse, cu obiectivul de a perturba alimentarea cu combustibil a armatei ruse și de a reduce veniturile din energie, importante pentru finanțarea efortului de război. (dpa) [...]
Uniunea Europeană a plătit cu 47 miliarde de euro în plus pe importurile de energie în primele 100 de zile de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: scumpirea importurilor de combustibili fosili apasă pe costurile din economie, chiar dacă aprovizionarea nu a fost întreruptă. Creșterea de 47 miliarde de euro (54,3 miliarde de dolari, adică aprox. 249 miliarde lei) este descrisă de Comisia Europeană drept un cost plătit „fără nicio moleculă de energie în plus”, într-un context în care tensiunile geopolitice au împins în sus prețurile la energie. „Acesta este preţul pe care îl plătim fără nicio moleculă de energie în plus”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. În același timp, oficialul a susținut că UE nu a suferit perturbări ale aprovizionării, invocând diversificarea surselor, creșterea ponderii energiei produse intern și îmbunătățirea eficienței energetice. „Dar este important să spunem că nu am suferit niciun fel de perturbări. Securitatea aprovizionării este asigurată şi acesta este cel mai important lucru.” Ce pregătește Bruxelles-ul pentru a reduce factura la energie Pe fondul costurilor ridicate ale electricității, care „continuă să afecteze economia regiunii”, surse citate de Antena 3 (care au dorit să-și păstreze anonimatul) spun că UE lucrează la un pachet de măsuri ce ar urma să fie prezentat luna viitoare, sub forma unui nou regulament și a unei strategii de electrificare . Direcțiile menționate includ: reducerea taxelor pentru energia regenerabilă și „flexibilizarea” sistemelor de electricitate (adică adaptarea rețelelor și a regulilor de funcționare la producția variabilă din vânt și soare); obiective pentru adoptarea contoarelor inteligente: cel puțin 50% dintre clienții finali din fiecare stat membru până la finalul deceniului, respectiv cel puțin 65% în 2033; modificări fiscale pentru a promova energia curată, inclusiv intenția ca nivelul minim al accizei la electricitate să fie mai mic decât în cazul gazelor naturale; o opțiune „țintită” de reducere a impozitării energiei pentru industriile mari consumatoare, care avertizează că facturile ridicate le afectează capacitatea de a investi și pot duce la închiderea unor fabrici. Context: dependența de importuri rămâne ridicată Deși UE a stimulat utilizarea energiei eoliene și fotovoltaice, regiunea rămâne dependentă de combustibili fosili importați pentru 57% din consumul de energie, potrivit informațiilor din articol. În acest cadru, scumpirea importurilor se traduce rapid în presiune pe competitivitatea economică, chiar și în absența unor întreruperi fizice ale livrărilor. Comisia Europeană spune că este „pregătită să adopte acțiuni suplimentare dacă va fi necesar”, iar următorul reper este prezentarea propunerilor luna viitoare, împreună cu strategia de electrificare și măsuri pentru modernizarea rețelei, care ar necesita „investiții masive”. [...]
PPC România pune accent pe decizii bazate pe date, nu pe opinii , într-un context în care prețurile energiei din România sunt „printre cele mai mari la nivel european”, iar competiția globală pune presiune pe industria europeană, potrivit Ziarul Financiar . Alessio Menegazzo , CEO și country manager al PPC România, spune că „datele devin mai importante decât opiniile” și avertizează că organizațiile nu își mai permit „oameni cu păreri fără rigoarea datelor”. Mesajul vine pe fondul unei discuții mai largi despre capacitatea Europei de a ține pasul cu China și SUA, într-o perioadă în care, conform articolului, calitatea vieții din Europa ar fi dus în timp la „atrofierea nevoii de a inova”. De ce contează: prețuri ridicate și decizii de reglementare care pot schimba costul energiei Pentru România, observația are o miză directă: țara este descrisă ca una dintre puținele din Europa care au „tot mixul energetic” și o poziție „privilegiată” în producția de gaze, dar, în același timp, se confruntă cu prețuri ridicate la energie. În acest cadru, apelul la utilizarea riguroasă a datelor trimite implicit la modul în care sunt construite politicile și reglementările care influențează investițiile și, în final, factura. Exemplul Spaniei: energie verde, reglementări și prețuri mai mici Menegazzo indică Spania drept exemplu de model european, în special prin efectul energiei verzi asupra prețurilor. Potrivit acestuia, scăderea prețului a fost susținută de decizii luate pe baza datelor și de reglementări care „au mișcat lucrurile”. „Au luat decizii pe baza unor date şi au făcut reglementările necesare pentru a mişca lucrurile. Iar lucrurile s-au întâmplat.” Context european: investiții mari, dar piețe fragmentate În același timp, articolul punctează o problemă structurală la nivelul UE: fără o piață de capital comună și o piață de energie comună, investițiile majore „nu pot ridica banii”, iar economiile de scară sunt dificil de obținut în condițiile existenței a „27 de sisteme de reglementare și strategii diferite”. În această logică, mesajul PPC România despre „rigoarea datelor” se leagă de o temă mai amplă: capacitatea de a accelera investițiile și de a ajusta reglementările astfel încât tranziția energetică să reducă presiunea pe preț, nu să o amplifice. [...]
Elveția pariază pe un „super-stocator” subteran pentru stabilizarea rețelei europene , printr-un proiect care combină o baterie de mare putere cu un centru de date pentru inteligență artificială, potrivit Focus . În Laufenburg (cantonul Aargau), compania FlexBase construiește un sistem de stocare de tip redox-flow cu peste 2,1 GWh capacitate și peste 1,2 GW putere, capabil să livreze energie în milisecunde. De ce contează: flexibilitate pentru o rețea cu mai mult eolian și solar Miza proiectului este una operațională: să ofere rețelei electrice o „plasă de siguranță” într-un sistem în care producția din surse regenerabile variază puternic. Când eolianul și solarul produc mai mult decât consumul, stocarea poate absorbi surplusul; când cererea crește, instalația poate injecta rapid energie înapoi în rețea. Această flexibilitate devine mai importantă pe fondul creșterii consumului simultan din partea pompelor de căldură, a mașinilor electrice, a centrelor de date și a industriei, notează publicația. Proiectul FlexBase: baterie redox-flow și centru de date pentru IA Potrivit Focus, informațiile despre proiect sunt relatate de ECOnews și de Aargauer Zeitung, care menționează că, la 13 luni de la începerea lucrărilor, groapa de construcție (27 metri adâncime) ar urma să devină un centru tehnologic ce include: cel mai mare centru de date pentru inteligență artificială din Elveția; cel mai mare sistem de baterii redox-flow din lume; birouri, laboratoare și activități de cercetare. Tehnologia redox-flow (stocare în electroliți lichizi pompați prin celule electrochimice) diferă de bateriile litiu-ion: necesită rezervoare mari și infrastructură, dar este considerată potrivită pentru stocare staționară la scară mare. FlexBase invocă și un avantaj de siguranță: sistemul apos nu ar fi inflamabil și nu ar fi exploziv. Dimensiuni și logistică: excavații, beton și oțel Aargauer Zeitung, citată de Focus, indică o amploare de șantier neobișnuită: 480.000 metri cubi de excavații; 110.000 metri cubi de beton; 22.000 tone de oțel. Publicația mai arată că volumul total excavat ar echivala, dacă ar fi depozitat pe un teren de fotbal, cu un „munte” de circa 65 de metri înălțime. Volumul construcției este estimat la 864.000 metri cubi, comparat cu spațiul a aproximativ 1.000 de case unifamiliale, iar în timpul lucrărilor de terasament ar fi plecat, în medie, câte un camion la fiecare două minute. Laufenburg, nod istoric al rețelei europene – și următorul pariu Laufenburg este prezentat ca un punct cu încărcătură simbolică pentru infrastructura energetică: aici au existat repere precum hidrocentrala construită între 1909 și 1914 și „ Stern von Laufenburg ”, locul unde în 1958 au fost interconectate rețelele Elveției, Germaniei și Franței. În acest context, noul proiect este descris ca o „următoare treaptă” de infrastructură, care ar urma să lege securitatea alimentării cu energie, calculul pentru inteligență artificială și utilizarea căldurii reziduale. Rămâne însă o întrebare majoră, subliniată de Focus: dacă un proiect de asemenea dimensiuni își va respecta calendarul și costurile. [...]
Google încearcă să-și securizeze energia pentru centrele de date prin „capacitate” agregată din gospodării , într-un acord pe trei ani cu Voltus care mută o parte din presiunea de consum către resurse distribuite, potrivit TechRadar . Miza este operațională: fiecare centru de date nou construit de Google ajunge să consume electricitate „la scara unui oraș mic”, pe fondul extinderii capacităților de inteligență artificială și cloud. În acest context, compania caută soluții care pot fi puse în funcțiune mai repede decât proiectele clasice de producție, într-o piață în care reactoarele nucleare ar putea avea nevoie de circa 15 ani pentru autorizare și construcție, iar centralele pe gaze se confruntă cu incertitudini de reglementare și volatilitatea prețului combustibilului. Cum funcționează: mii de locuințe, câte „o felie” mică de energie În loc să investească direct în noi capacități centralizate, Google va plăti mii de gospodării pentru contribuții foarte mici de energie, obținute prin dispozitive conectate, precum termostate inteligente sau unități mici de baterii. Voltus agregă aceste resurse într-o rețea coordonată, folosind o platformă software proprie care se conectează în timp real la dispozitive. Când cererea regională urcă spre vârfuri considerate riscante, sistemul poate declanșa automat acțiuni precum: descărcarea pentru scurt timp a unei cantități mici de energie din baterii în rețea; reducerea temporară a ciclării aerului condiționat sau a consumului pentru încălzire. Voltus susține că ajustările sunt de ordinul minutelor, astfel încât un proprietar nu ar trebui să le resimtă. Dimensiunea acordului: până la 100 MW/an în rețeaua PJM Concret, Voltus ar urma să agregheze până la 100 MW de resurse energetice distribuite în fiecare an în rețeaua PJM, care acoperă zone din Midwest și Mid-Atlantic, de la Illinois la New Jersey. Pentru Google, această „capacitate” este descrisă ca fiind complementară, nu un substitut complet pentru alte surse. „Google este angajată să se asigure că creșterea noastră energetică se traduce într-un viitor cu electricitate mai fiabilă și mai accesibilă pentru comunitățile locale”, a declarat Michael Terrell, Global Head of Advanced Energy la Google. Ce câștigă și ce riscă: flexibilitate, dar și incertitudine Acordul transformă nevoia Google de capacitate fiabilă în plăți directe către gospodăriile participante (și către mici afaceri) din teritoriul PJM. În paralel, TechRadar notează că există critici legate de dependența de participarea voluntară: un proprietar poate deconecta o baterie sau poate suprascrie setările termostatului fără notificare, ceea ce introduce incertitudine în sistem. Ca ordin de mărime, sursa amintește că un reactor nuclear tipic ar genera în jur de 1.000 MW , de circa zece ori mai mult decât ceea ce oferă, în acest moment, schema de energie distribuită din acordul cu Voltus. În consecință, este posibil ca Google să își păstreze și planurile legate de nuclear, iar soluția cu gospodăriile să reducă doar o parte din necesarul de producție centralizată nouă. [...]
Centrala pe gaz de 1.700 MW de la Mintia a ajuns la 83% execuție, iar miza imediată este conectarea la rețelele de electricitate și gaze , etape fără de care investiția nu poate intra în funcțiune, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul, construit pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, este una dintre cele mai importante investiții energetice recente și ar urma să devină cea mai mare centrală pe gaz din UE realizată într-un singur loc. Proiectul vizează o centrală de 1.700 MW , realizată printr-o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei) . Bolojan afirmă că noua capacitate ar însemna „mai multă energie produsă în țară” și „mai puține importuri”, cu un rol important în acoperirea consumului în perioadele dificile, în special iarna. Ce trebuie rezolvat pentru punerea în funcțiune Dincolo de stadiul de execuție, calendarul tehnic și coordonarea instituțiilor devin critice în următoarele luni. Conform mesajului publicat de Ilie Bolojan, urmează: testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, descrise ca o etapă tehnică importantă pentru punerea în funcțiune; finalizarea interconectărilor cu rețeaua electrică „în două etape”, din această lună până în octombrie ; asigurarea alimentării cu gaz pentru noua centrală până în august . De ce contează economic și operațional În evaluarea premierului, proiectul are un „rol strategic” pentru securitatea energetică, iar întârzierile în interconectare și în alimentarea cu gaz ar împinge în timp momentul în care capacitatea de 1.700 MW poate contribui efectiv la producția internă. Bolojan susține că, fără investiții în capacități noi și infrastructură modernă, România nu poate obține „competitivitate economică, stabilitate și prețuri corecte” pentru consumatori. [...]
