Știri
Știri din categoria Energie
Seceta de pe Dunăre taie rapid din producția hidro a Serbiei și crește presiunea pe mixul energetic regional, după ce centralele Djerdap 1 și Djerdap 2 au ajuns să funcționeze mult sub capacitate din cauza nivelului scăzut al apei, potrivit Economedia.
Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că Djerdap 1 operează la 20% din capacitatea de producție, iar Djerdap 2 la 30%. Cele două hidrocentrale, situate la granița cu România, asigură aproximativ 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei.
Debitul actual al Dunării este de aproximativ 1.500 m³/s, comparabil cu minimele istorice din 1985 și 2003, iar în lunile mai, iunie și iulie ar fi fost înregistrate cele mai scăzute niveluri de producție la centralele Djerdap de la punerea lor în funcțiune, în anii ’70, conform aceleiași declarații.
În Serbia, termocentralele asigură aproximativ 70% din energia electrică, iar hidrocentralele 30%, ceea ce înseamnă că reducerea producției hidro mută și mai mult sarcina pe producția pe bază de combustibili fosili, într-un moment în care consumul crește pe fondul utilizării aerului condiționat în timpul unui nou val de căldură extremă.
Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitații semnificative de-a lungul cursului fluviului în următoarele cinci sau șase săptămâni, pe fondul deficitului prelungit de precipitații și al căldurii extreme care afectează Europa încă din primăvară.
Ministrul sârb a amintit și alte efecte regionale: Ungaria a anunțat oprirea singurei sale centrale nucleare, cea de la Paks, iar producția de energie electrică este afectată și în România și Bulgaria din același motiv. În acest context, oficialul sârb a făcut apel la consum responsabil de electricitate.
Situația este descrisă drept critică mai ales în nordul Serbiei, în apropierea frontierelor cu Ungaria și Croația, unde debitul era de 750 m³/s duminică dimineața, potrivit Institutului meteorologic sârb. În zonă, nivelul Dunării a atins un minim istoric în urmă cu câteva zile și continuă să scadă, ceea ce a obligat autoritățile să oprească o pompă care direcționează apa din Dunăre către un sistem de canale de 960 km, folosit pentru irigarea a peste un milion de hectare de teren arabil din nordul țării.
În România, pe fondul secetei hidrologice severe, autoritățile au început duminică o intervenție „fără precedent” pentru a crește debitul de apă către Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, iar operațiunea urma să continue luni, după ce prima încercare nu a avut rezultatul așteptat, conform Economedia.
Recomandate
Intervenția de pe Dunăre vizează evitarea opririi totale a centralei de la Cernavodă , iar costurile ar fi acoperite de o singură zi de funcționare suplimentară, potrivit HotNews . Militarii au aruncat în aer stânca Pârjoaia după o primă încercare eșuată în weekend, iar acum urmează dragarea și scufundarea controlată a unor barje pentru a modifica fluxul apei spre priza de alimentare a centralei. Guvernul a mobilizat Forțele Navale pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării este „extrem de scăzut”. Reactorul 1 a fost deja oprit „în urmă cu câteva zile”, conform aceleiași surse. MApN a anunțat pe Facebook că detonarea controlată a fost realizată „în siguranță”, cu scopul de a crește debitul pe brațul Dunărea Veche, astfel încât centrala să poată fi alimentată cu apă. Potrivit comunicării, în intervenție au fost implicați peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Ce urmează operațional pe șantierul de urgență După detonarea de luni, stânca a fost distrusă cu 100 kg de explozibil. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus la Digi24 că operațiunea este „un succes logistic absolut necesar navigației și dragării”. În perioada imediat următoare, planul descris de ministru include: încărcarea a două barje cu materialul dislocat și extragerea, pe cât posibil, a bucăților de stâncă cu o macara de mare tonaj; sosirea unei a treia barje (luni seară, „sunt șanse”) și a ultimei barje (marți seară); scufundarea controlată a barjelor miercuri dimineață, „dacă specialiștii de la Apele Române vor decide acest lucru”. Miza economică: costul intervenției vs. pierderea de producție Miruță a afirmat că o singură zi de funcționare suplimentară a centralei ar acoperi costurile intervenției, în condițiile în care era prognozată o oprire totală pentru joi, potrivit relatării citate de HotNews. Contextul este scăderea debitului Dunării la 1.400 mc/s, aproape de minimul istoric din 1985. Pe fondul secetei, guvernul a declarat stare de alertă pentru luna august și a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență. [...]
Scăderea nivelului Dunării taie producția la Porțile de Fier și apasă pe costuri în plin vârf de consum , un risc operațional care poate lovi direct în bilanțurile companiilor energetice din regiune, potrivit Ziarul Financiar . În Serbia, producția de la hidrocentrala Porțile de Fier 1 a coborât la aproximativ o treime din capacitatea medie zilnică, pe fondul reducerii debitului Dunării. Compania de energie electrică EPS susține însă că nu vor exista penurii, potrivit publicației sârbe Srpske Novine, citată de ZF. De ce contează: presiune financiară în sezonul cu cerere ridicată Porțile de Fier 1 este descrisă ca cea mai mare centrală hidroelectrică din sistemul energetic al Serbiei, cu o capacitate instalată de peste 1.000 MW. În condiții hidrologice normale, asigură cea mai mare parte a producției de energie regenerabilă a țării. Scăderea volumului de apă care trece prin turbine se traduce direct în mai puțini kilowați-oră produși, iar reducerea la o treime „în vârful sezonului”, când consumul crește din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat, este prezentată ca „o povară serioasă pentru bilanțul financiar”, notează Srpske Novine. Implicații pentru România: miza Porților de Fier în mixul național Porțile de Fier I și II sunt un proiect energetic comun România–Serbia. Pentru România, Porțile de Fier I reprezintă 10% din producția de energie la nivel național, conform ZF. Centrala funcționează pe partea română cu 6 grupuri de câte 194,4 MW și este gestionată de Hidroelectrica . ZF nu oferă în acest material o estimare a impactului imediat asupra producției din România, însă contextul indică o vulnerabilitate comună la condițiile hidrologice de pe Dunăre. [...]
Taiwan pregătește o obligație de autoproducere a energiei pentru marii consumatori , o schimbare de reglementare care ar putea ridica semnificativ costurile operaționale ale TSMC , cel mai mare consumator de electricitate din insulă, potrivit Wccftech . Ministerul Economiei din Taiwan conduce un amendament la „ Energy Management Law ”, iar legislativul ar urma să îl dezbată pe 22 iulie. Ținta este ca marii consumatori comerciali de electricitate să fie obligați să își instaleze propria infrastructură de generare și stocare a energiei, cu excepții pentru școli și spitale. Pragul propus și cine intră sub incidența legii Amendamentul ar urma să includă toate entitățile comerciale cu un consum de cel puțin 5 MW, ceea ce ar acoperi peste 400 de obiective industriale și tehnologice, inclusiv: fabrici din semiconductori și optoelectronică; combinate din oțel și petrochimie; centre de date pentru inteligență artificială. Măsura ar veni peste cadrul existent: regulile taiwaneze privind dezvoltarea energiei regenerabile și actele subsecvente cer deja marilor consumatori să compenseze 10% din consum prin surse regenerabile. De ce TSMC este expusă: volum uriaș și pierderea „economiilor de scară” ale rețelei TSMC ar fi compania cea mai afectată dacă amendamentul devine lege, deoarece consumul său este foarte mare. Publicația notează că, în 2024, TSMC ar fi consumat aproximativ 25,55 miliarde kWh în Taiwan, echivalentul a circa 9% din consumul total de electricitate al țării. În scenariul în care fabricile ar trebui alimentate din „captive power plants” (capacități proprii dedicate, în afara rețelei), compania ar pierde avantajele de cost asociate alimentării din rețeaua publică, adică „economiile de scară” ale producției și distribuției centralizate. Ca ordin de mărime operațional, Wccftech enumeră că TSMC are în Taiwan: 6 facilități „GIGAFAB” pentru plachete de 12 inch (Fab 12, 14, 15, 18, 20 și 22); 4 fabrici/laboratoare pentru plachete de 8 inch (Fab 3, 5, 6 și 8); 1 fabrică pentru plachete de 6 inch (Fab 2), plus mai multe unități de ambalare avansată. Ce urmează: perioadă de grație și penalități Proiectul ar include o perioadă de grație pentru instalarea infrastructurii de generare și stocare, iar nerespectarea ar fi sancționată cu penalități financiare descrise drept „modeste” în material. Rămâne de văzut forma finală a amendamentului după dezbaterea programată pe 22 iulie și cum va fi calibrată obligația pentru consumatori cu profil energetic foarte mare, precum TSMC. [...]
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe funcționarea centralei de la Cernavodă , iar Guvernul a activat măsuri de urgență și a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Economica . La intrarea în țară, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până la circa 1.450 metri cubi pe secundă în 7 august, nivel apropiat de minimul istoric din 1985. Prin comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 metri cubi pe secundă. Impact operațional: Cernavodă „la limită” câteva zile Administrația Națională „Apele Române ” estimează că în zona Cernavodă nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa „la limită” încă patru-cinci zile. Directorul general adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a descris măsurile de urgență decise de stat pentru a încerca dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră (probabil 500 de tone), după măsurători batimetrice realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. „În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” Răspunsul autorităților: stare de alertă și bani pentru lucrări Pe fondul scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august. „Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.” Executivul a alocat, prin hotărâre de Guvern, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, cu obiectivul menținerii în funcțiune a Grupului 2 al centralei. În paralel, autoritățile indică necesitatea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie la orele de seară și menționează existența unor proceduri gestionate de Transelectrica, care ar urma să fie puse în practică pentru a asigura funcționarea sistemului energetic. [...]
Colapsul rețelei electrice din Cuba expune dependența de importuri de combustibil , într-un moment în care blocada americană asupra petrolului limitează accesul insulei la livrări și amplifică presiunea pe infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit The Jerusalem Post . Pana de curent a avut loc târziu, duminică, iar operatorul de stat al rețelei a confirmat că sistemul electric național „a colapsat”, lăsând fără electricitate o insulă cu aproximativ 10 milioane de locuitori. Este încă un episod într-o serie de întreruperi majore: materialul notează că, în iulie, au fost trei blackout-uri la nivel național, iar acesta este al treilea incident major în nouă zile. Operatorul Unión Eléctrica de Cuba nu a oferit detalii suplimentare despre cauze sau despre calendarul reluării alimentării, limitându-se la postări pe X (fostul Twitter) și Facebook. Blocada petrolului și oprirea livrărilor: presiune directă pe sistem Articolul leagă deteriorarea situației de dificultatea Cubei de a-și asigura importurile de combustibil. Presiunea a crescut după ce Cuba ar fi pierdut o sursă-cheie de alimentare, în urma unei blocade petroliere impuse de președintele SUA, Donald Trump , după înlăturarea, la 3 ianuarie, a președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, de către Washington. Venezuela a fost mult timp principalul furnizor de petrol al Cubei, iar importurile din Mexic s-au oprit, de asemenea, pe fondul intensificării presiunii americane, mai notează materialul. Ce se schimbă în piața energiei: deschidere prudentă, pe fondul penuriei Criza energetică coincide cu o „deschidere prudentă” a sectorului energetic, tradițional strict controlat, pe fondul penuriei de combustibil și al sancțiunilor americane severe. Havana a autorizat recent prima inițiativă de import de combustibil cu finanțare externă, potrivit aceleiași surse. Informațiile disponibile în material nu includ estimări privind durata întreruperii sau impactul economic cuantificat al penei de curent, iar autoritățile nu au comunicat detalii tehnice despre avarie. [...]
România intră în august cu un risc real de dezechilibru în sistemul energetic , pe fondul scăderii producției și al mai multor capacități mari indisponibile, potrivit unui interviu publicat de Adevărul . Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, iar miza imediată este menținerea funcționării Sistemului Energetic Național fără întreruperi majore, într-un context în care orice incident suplimentar ar putea amplifica tensiunile din rețea. Consultantul în politici de securitate energetică Cosmin Păcuraru leagă situația de un cumul de factori: seceta și condițiile meteo, dar și decizii greșite din ultimii ani, în special subinvestiția în nuclear și hidro, plus probleme operaționale în mai multe zone ale producției. Ce scoate din joc producția: nuclear, hidro și termic Păcuraru indică drept șoc major situația de la Cernavodă : oprirea ambelor reactoare, pe fondul unui „concurs de împrejurări” (inclusiv debit mic al Dunării), ar echivala cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție „în bandă” (adică stabilă, constantă), descrisă ca fiind cea mai mare pierdere punctuală de putere instalată suferită de România. Pe partea hidro, expertul vorbește despre „sute de megawați” indisponibili la Hidroelectrica din motive care „nu au legătură cu vremea”, iar la Porțile de Fier I menționează două grupuri oprite complet și un al treilea la jumătate de putere (aprox. 100 MW în loc de 200 MW ), ceea ce ar însemna încă aproape 500 MW pierduți doar din această zonă, la care se adaugă și alte hidrocentrale oprite. În termic, sunt menționate probleme la ELCEN (CET Vest afectat de două incendii, iar CET Sud și CET Progresul oprite pentru mentenanță) și situația Electrocentrale Craiova, aflată în insolvență, cu aproximativ 300 MW instalați. De ce fotovoltaicele nu „acoperă” lipsa fără stocare Un punct central al analizei este că investițiile masive în fotovoltaic și eolian nu rezolvă problema de siguranță a alimentării fără stocare și fără surse stabile (nuclear, hidro, termic). Păcuraru afirmă că România ar avea în prezent o capacitate de stocare de cel mult 1.000 MWh , în timp ce „ideal ar fi 10.000”, ceea ce arată un decalaj major între producția variabilă și posibilitatea de a o folosi când sistemul are nevoie. În plus, el susține că, în anumite intervale, producția din fotovoltaic „mai mult a încurcat”, deoarece termocentralelor li s-a redus producția sau au fost închise pe perioada funcționării parcurilor, iar stocarea disponibilă nu este suficientă pentru echilibrare. Vulnerabilitatea operațională: „un bobârnac” poate conta În condițiile în care sistemul ar funcționa „la limită”, expertul avertizează că un incident relativ mic – inclusiv un atac cibernetic – ar putea avea efecte disproporționate. În interviu, el afirmă că ar fi suficientă compromiterea circuitelor de control și analiză ale unor companii mari din energie pentru a produce perturbări severe. „Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice! Deci și la un blackout.” Totuși, Păcuraru nu afirmă că un blackout este cert: spune explicit că nu poate spune dacă va fi sau nu, dar că „riscurile există” și că situația „încă se mai poate salva”. Ce soluții indică expertul: nuclear și proiecte de stocare În plan tehnic, interviul reia ideea că România ar fi avut nevoie de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea Cernavodă la debite mici ale Dunării (de exemplu, întreținerea canalului de alimentare cu apă, inclusiv dragaj), și ridică întrebarea de ce nu se discută serios construcția unor turnuri de răcire la centrală. Pe termen mai lung, Păcuraru susține necesitatea proiectelor de stocare (inclusiv Tarnița-Lăpuștești) și a dezvoltării nucleare, amintind atât proiectul cu reactoare mici modulare (SMR), cât și proiectul european ALFRED (reactor cu răcire pe bază de plumb), despre care spune că va dura mulți ani până la aprobări. În esență, mesajul interviului este că riscul de întreruperi majore nu ține de un singur factor, ci de suprapunerea dintre vreme, indisponibilități mari în producție și o arhitectură a sistemului care nu a ținut pasul cu creșterea regenerabilelor fără stocare și fără întărirea surselor stabile. [...]
