Știri
Știri din categoria Energie
Ministrul Energiei dă asigurări că România nu riscă o criză a carburanților, deși 20% din importurile de motorină provin din Arabia Saudită, potrivit Biziday, care îl citează pe Bogdan Ivan. Oficialul a precizat că livrările pentru România nu vin de la rafinăria Ras Tanura a companiei Aramco, vizată de un atac cu drone iraniene, astfel că aprovizionarea nu este afectată.
Bogdan Ivan a explicat că România produce aproximativ 50% din motorina pe care o consumă, restul fiind acoperit prin importuri din India, Turcia, Oman și Arabia Saudită. În ultimii ani, sursele au fost diversificate, inclusiv prin achiziții din Norvegia, pentru a reduce dependența de un singur furnizor. În ceea ce privește benzina, producția internă este aproape dublă față de consum, iar surplusul merge la export.
Ministrul a subliniat că stocurile operaționale și rezervele sunt suficiente pentru cel puțin cinci-șase luni, iar depozitele sunt ocupate în proporție de 102%, incluzând capacități suplimentare pe zona de transport. În aceste condiții, nu există riscul unei penurii pe piață.
Referitor la creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ivan a estimat că impactul asupra prețurilor la pompă nu va duce la carburanți de zece lei pe litru, ci ar putea însemna o majorare de aproximativ 10–12 bani.
Declarațiile vin după ce autoritățile saudite au anunțat că rafinăria Ras Tanura a fost vizată de drone, incidentele fiind legate de escaladarea conflictului cu Iranul. Guvernul de la București susține însă că, în acest moment, piața internă a carburanților rămâne stabilă.
Recomandate
Ministrul Energiei estimează scumpiri de 3-5 bani la pompă , în perioada următoare, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, dar respinge scenariile vehiculate în spațiul public potrivit cărora benzina și motorina ar putea ajunge la 10 lei, relatează Biziday . Bogdan Ivan spune că nu există, „în momentul de față”, argumente comerciale sau economice care să susțină o astfel de creștere. Ministrul afirmă că autoritățile urmăresc să împiedice folosirea contextului internațional pentru scumpiri artificiale și susține că majorări mai mari decât intervalul de 3-5 bani nu ar fi justificate acum. În același timp, el a catalogat drept false informațiile privind un preț de 10 lei la pompă. „Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate.” Bogdan Ivan a făcut trimitere și la un episod din octombrie anul trecut, în contextul sancțiunilor împotriva Lukoil și al închiderii Rafinăriei Petrotel, când au existat, de asemenea, speculații privind o creștere a prețurilor până la 10 lei. Potrivit ministrului, conflictele internaționale pot influența piața, însă „într-o marjă destul de redusă”, iar statul ar urma să intervină cu instrumentele disponibile împotriva tentativelor de creștere artificială a prețurilor. Pe segmentul gazelor, ministrul a comentat creșterea bruscă a cotațiilor de referință ale gazelor naturale europene, cu 25% luni dimineață, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. El a susținut că România produce aproximativ 90% din gazele pe care le consumă și că depozitele interne sunt „undeva la 40%”, cu circa 10% peste media Uniunii Europene. Ivan a mai spus că, de la 1 aprilie 2026, ar urma să existe un mecanism cu preț reglementat pe lanțul de la producător la furnizor, iar pentru populație gazele se vând la un preț plafonat, ceea ce, în opinia sa, ar menține stabilitatea. În privința carburanților, ministrul a respins explicit un scenariu de scumpire cu 30%, despre care spune că a fost avansat de „unii specialiști”, și a invocat necesitatea evitării panicii. Totodată, el a declarat că România ar fi pregătită să gestioneze o eventuală penurie și să mențină „un preț stabil la motorină și la benzină”, prin stocurile existente la operatori și prin depozitele de urgență care pot fi eliberate „în situații excepționale”, prin ordin de ministru. Principalele elemente invocate de ministrul Energiei: scumpiri estimate la pompă de 3-5 bani, pe termen scurt; respingerea scenariului de 10 lei/litru și a unei scumpiri de 30%; producție internă de gaze de circa 90% din consum; depozite de gaze la aproximativ 40%, peste media UE; mecanism cu preț reglementat de la 1 aprilie 2026 și preț plafonat pentru populație; posibilitatea folosirii stocurilor de urgență pentru a preveni penuria. [...]
România a consumat iarna aceasta cu 25% mai mult gaz decât în perioadele similare din ultimii cinci ani, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, iar acest plus de consum s-a văzut direct în facturi, potrivit News.ro . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a legat scumpirea facturilor de volum, nu de preț, susținând că iarna 2025-2026 a fost „cea mai geroasă” din ultimii cinci ani. Explicația oficială este că, în condițiile în care prețul gazului a fost plafonat, creșterea sumelor de plată a venit din consumul mai ridicat al gospodăriilor. Ministrul a spus că, în medie, consumul național a fost cu un sfert peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă, ceea ce a dus automat la facturi mai mari pentru clienții care s-au încălzit pe gaze. „Preţul a fost plafonat, prin urmare creşterea costului facturilor a fost cauzată de un consum mai mare, fiind în cea mai geroasă iarnă din ultimii 5 ani. În medie, în România s-a consumat gaz cu 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a ultimilor 5 ani. Automat, orice calcul matematic facem, avem facturile mai mari”, a declarat Bogdan Ivan. În paralel, ministrul a indicat că schema de plafonare ar urma să continue și după 31 martie, tocmai pentru a evita o creștere a prețului final în facturi. El a afirmat că a văzut oferte „cu 20% mai mari” în piață pentru perioada de după această dată și că, în consecință, intenția este de a menține plafonarea „pe tot lanțul” cel puțin încă un an, cu perspectiva ca până la 31 martie 2027 prețul să rămână plafonat și, eventual, să scadă dacă se intensifică concurența. Pe termen mai lung, Bogdan Ivan a legat așteptările de reducere a presiunii asupra pieței de creșterea producției interne, menționând că din 2027 ar urma să înceapă extracția de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep , ceea ce ar „aproape” dubla capacitatea de producție. Totodată, ministrul a anunțat acordarea unui sprijin pentru consumatorii vulnerabili: o bonificație de 50 de lei pe lună la factura de electricitate pentru persoane cu venituri de până la 2.500 de lei net (și praguri cumulate pentru familii), măsură valabilă până la 31 decembrie 2026 și aplicabilă în sezonul rece, între 1 octombrie și 31 martie. [...]
Ministrul Energiei cere urgent creșterea producției stabile de energie , mesaj transmis la Washington în cadrul întâlnirilor cu oficiali americani, potrivit Agerpres . Bogdan Ivan a discutat cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, și cu secretarul pentru interne, Doug Burgum, despre consolidarea securității energetice a României. Aflat la Washington, ministrul a susținut că România are nevoie „urgentă de mai multă energie în bandă”, adică producție stabilă și controlabilă, în special din surse precum nuclearul și gazele naturale. Potrivit acestuia, în ultimii zece ani România a pierdut aproximativ 7.000 MW din capacitatea de producție, iar efectele se resimt în competitivitatea economiei și în presiunea asupra prețurilor. Bogdan Ivan a subliniat că, în perioadele de consum ridicat sau în situații extreme, sistemul energetic rezistă doar prin capacități care nu depind de condiții imprevizibile. În acest context, România și Statele Unite ar urma să își consolideze cooperarea în domeniul nuclear și al gazelor, cu obiectivul de a transforma țara într-un furnizor regional de stabilitate energetică. Printre proiectele considerate strategice se află: Neptun Deep , exploatarea gazelor din Marea Neagră; Cernavodă , prin extinderea capacităților nucleare; Doicești , proiectul noii centrale nucleare cu tehnologie modernă. Ministrul a precizat că România face parte din inițiativa „Friends of Nuclear” și susține extinderea cooperării europene și în domeniul gazelor. În opinia sa, parteneriatul cu Statele Unite este esențial pentru acces la tehnologie, finanțare și accelerarea implementării proiectelor. Mesajul transmis la Washington vine într-un moment în care tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor de tip inteligență artificială cresc presiunea asupra cererii de electricitate. Potrivit ministrului, deciziile privind marile investiții trebuie luate acum, pentru ca România să își consolideze poziția strategică în regiune și să își asigure o bază solidă pentru economia viitorului. [...]
Ministerul Energiei a lansat un proiect de HG pentru supravegherea companiilor Lukoil , potrivit HotNews.ro . Documentul, pus miercuri în dezbatere publică, vizează instituirea unei „supravegheri extinse” asupra firmelor controlate de grupul rusesc în România și include propunerea de numire a lui Ion Bogdan Bugheanu ca supraveghetor; publicația notează că nu există informații publice despre acesta (CV sau biografie), singura mențiune fiind pe o listă de candidați la Consiliul Local Mioveni în 2020, ca membru ALDE. Măsura ar urma să se aplice pentru Lukoil România SR L, Petrotel-Lukoil S.A., Lukoil Lubricants East Europe SRL și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam – Sucursala București. Actul normativ este elaborat în baza unei ordonanțe de urgență adoptate la finalul anului trecut, iar contextul invocat este că activele Lukoil din străinătate, inclusiv din România, se află sub sancțiuni impuse de SUA din 21 noiembrie 2025. În nota de fundamentare, Ministerul Energiei argumentează importanța economică și de securitate a activelor: rafinăria Petrotel-Lukoil ar asigura aproximativ 23% din piața produselor petroliere din România și circa 18% din obligația națională de stocare de urgență. Oprirea activității ar putea produce perturbări majore în aprovizionarea cu carburanți, iar pierderea cotei de piață ar trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului la pompă și cu riscul unor insuficiențe locale sau regionale de benzină și motorină; în plus, Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar întreruperea activității ar afecta fluxurile logistice și capacitatea de import prin porturi și terminale petroliere. Documentul semnalează și un risc strategic legat de asocierea dintre Lukoil Overseas Atash B.V. și Romgaz în perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil este operator și acționar majoritar. Guvernul apreciază că situația amplifică riscurile de dependență energetică și expune juridic și geopolitic o companie strategică a statului, motiv pentru care este menționată necesitatea consultării CSAT. Separat, HotNews.ro mai arată că Lukoil a anunțat că a acceptat să vândă cea mai mare parte a activelor sale străine, estimate la circa 22 de miliarde de dolari, către Carlyle Group, tranzacție condiționată de aprobări de reglementare, inclusiv permisiunea OFAC, în condițiile în care Trezoreria SUA a acordat termen până la 28 februarie pentru vânzarea portofoliului global. [...]
Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN , după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal . Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României. Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România. Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne. În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare. Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național. [...]
România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]
