Știri
Știri din categoria Energie
Plafonarea prețurilor la carburanți în Polonia începe să genereze „turism de pompă” și costuri bugetare consistente, după ce șoferi din țările vecine trec granița pentru a alimenta mai ieftin, potrivit Agerpres, care citează o analiză Bloomberg.
Fenomenul a fost semnalat de economiștii PKO Bank Polski SA, după ce datele privind vânzările cu amănuntul au indicat o creștere de 13,4% a vânzărilor de combustibili în aprilie față de martie. În același timp, datele băncii privind plățile cu cardul ale clienților PKO la benzinării au rămas „practic neschimbate”, ceea ce sugerează că avansul ar putea veni din cerere externă sau din partea companiilor.
„Saltul de două cifre al vânzărilor de combustibili s-a datorat, probabil, creșterii cererii din partea companiilor sau a entităților străine.”
De la începutul lunii aprilie, Polonia a redus taxele pe combustibili și a plafonat prețurile la pompă, pentru a proteja consumatorii de efectele războiului din Iran asupra prețurilor la energie. Ministrul de Finanțe, Andrzej Domanski, a spus că măsura va fi, „cel mai probabil”, prelungită până în iunie.
Miza economică este costul direct pentru buget: plafonarea prețului carburanților ar costa contribuabilii polonezi aproximativ 1,6 miliarde de zloți (aprox. 1,75 miliarde lei) pe lună, conform informațiilor citate.
Un litru de benzină Eurosuper 95 a costat în medie 1,49 euro (aprox. 7,5 lei) săptămâna trecută în Polonia, al doilea cel mai mic preț din UE, după Malta, potrivit celor mai recente date ale executivului comunitar.
Grupul Orlen SA, cel mai mare distribuitor de combustibil din Polonia, a transmis că vânzările totale nu au fost influențate „în mod semnificativ” de turiștii care vin să alimenteze, urmând să ofere detalii după publicarea rezultatelor pe primul trimestru, programată pentru 28 mai.
Recomandate
Nuclearelectrica avertizează că, după 2030, proiectele nucleare riscă să fie frânate de lipsa de personal specializat , într-o piață globală a muncii deja foarte competitivă, iar mesajele și deciziile politice pot influența direct capacitatea companiei de a recruta și păstra oameni, potrivit Ziarul Financiar . Compania spune că are nevoie de „sute de specialiști” pentru portofoliul de investiții aflat în dezvoltare, care acoperă atât retehnologizare, cât și extindere de capacitate și proiecte de reactoare modulare mici (SMR – reactoare nucleare de dimensiuni mai reduse, construite modular). Într-o postare pe LinkedIn, reprezentanții Nuclearelectrica susțin că resursa umană „atrasă, formată și înalt specializată” este o condiție esențială pentru un operator nuclear și că specialiștii sunt „o resursă rară la nivel global”. De ce contează: recrutarea depinde și de semnalele din zona politică În poziția publică citată, Nuclearelectrica pune accent pe faptul că una dintre capabilitățile pe termen lung ale unui operator nuclear este „flexibilitatea” de a-și stabili și implementa strategia de resurse umane în concordanță cu nevoile și cu timpul necesar formării. Mesajul vine într-un context tensionat în jurul proiectului SMR de la Doicești , care, potrivit ZF, a intrat „pe radarul” fostului premier Ilie Bolojan. Acesta a pus public sub semnul întrebării fezabilitatea proiectului și a afirmat că investițiile realizate până acum la Doicești ar fi dus la „tocarea unor bani”. Publicația notează că astfel de declarații pot avea impact inclusiv asupra procesului de recrutare în care compania este implicată. Unde sunt nevoile de personal: trei proiecte în paralel ZF enumeră proiectele pentru care Nuclearelectrica are nevoie de oameni: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă; extinderea centralei de la Cernavodă cu reactoarele 3 și 4; proiectul SMR de la Doicești. Compania arată că dezvoltarea în paralel a trei proiecte de investiții pentru extinderea capacităților nucleare „necesită în primul rând expertiză”, iar această expertiză se formează în ani, de la momentul recrutării. Nuclearelectrica indică trei condiții de bază pentru formare: transferul de cunoștințe și aptitudini, pregătirea continuă și asimilarea culturii de securitate nucleară. În plus, compania amintește că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu plecarea unor specialiști cu înaltă calificare către centrale nucleare din străinătate, „exclusiv din motive financiare”. [...]
Proiectul SMR de la Doicești intră pe radarul evaluării Euratom, dar Comisia cere „aliniere” pe securitate și lanț de aprovizionare european , potrivit Newsweek . Un document intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), rezultat după o întâlnire din 7 mai la Luxemburg cu experți ai Comisiei Europene, arată că proiectul a fost calificat ca având „importanță strategică aparte”, însă cu condiții și pași procedurali care pot influența calendarul. Întâlnirea a vizat stadiul proiectului și pregătirea notificării în baza Articolului 41 din Tratatul Euratom – procedura prin care statele membre informează Comisia Europeană despre investițiile nucleare. Conform sintezei realizate de partea română, proiectul de la Doicești este considerat „unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa” și ar putea fi primul care intră efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Euratom. Ce a cerut Comisia: analiză de „gap” pe securitate și beneficii industriale europene Experții Comisiei au indicat „diferențe semnificative” între abordările europene și americane privind securitatea nucleară și au apreciat necesară o analiză dedicată. În document se menționează explicit nevoia unei analize detaliate de diferențe („gap”) între procesele NRC (autoritatea de reglementare nucleară din SUA) și cerințele europene, inclusiv în zona PRA (Probabilistic Risk Assessment – evaluarea probabilistică a riscurilor). Partea română a confirmat că analiza este în curs și că proiectul implică atât CNCAN (autoritatea de reglementare din România), cât și NRC, pentru identificarea diferențelor dintre cele două sisteme de reglementare. În paralel, Comisia a insistat pe consolidarea dimensiunii europene a lanțului de aprovizionare: proiectele bazate pe design-uri non-europene trebuie să demonstreze beneficii concrete pentru industria europeană și pentru autonomia industrială a UE în domeniul nuclear. În document se arată că sprijinul politic pentru astfel de proiecte depinde și de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea unui ecosistem industrial european competitiv pentru SMR-uri, iar Comisia urmărește planurile României privind integrarea furnizorilor europeni și dezvoltarea unui lanț regional. Ce include proiectul și ce impact estimează partea română Oficialii români au prezentat caracteristicile tehnice ale centralei: șase module NuScale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală instalată de 462 MWe, amplasate pe situl fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. Impactul socio-economic estimat, conform documentului, include: circa 200 de locuri de muncă permanente; aproximativ 1.500 de locuri de muncă în faza de construcție; în jur de 2.300 de locuri de muncă în activități de producție și manufactură; o reducere a emisiilor de CO2 estimată la circa 2,4 milioane de tone anual. Pașii procedurali care pot influența calendarul Reprezentanții Comisiei au prezentat obligațiile procedurale relevante pentru proiect, între care: notificările privind acordurile internaționale, notificarea investiției, obligațiile privind garanțiile nucleare (safeguards), procedura privind depozitarea deșeurilor și evacuările radioactive, precum și obligațiile legate de contractele de aprovizionare și ciclul combustibilului în relația cu Euratom Supply Agency. Un punct practic cu potențial de impact asupra duratei procesului: Comisia a subliniat că notificarea trebuie depusă într-un stadiu suficient de matur al proiectului, pentru a permite o evaluare eficientă și pentru a evita prelungirea procedurii prin solicitări repetate de clarificări. Context politic intern: documentul MAE și criticile ulterioare Sinteza discuțiilor a fost transmisă, potrivit articolului, în 13 mai către premierul Ilie Bolojan (menționat și ca ministru interimar al Energiei), către mai mulți oficiali, ministrul de Externe Oana Țoiu, Administrația Prezidențială și conducerea Cancelariei premierului, precum și către șeful Nuclearelectrica . Două zile mai târziu, premierul a formulat primele critici la adresa proiectului, urmate de reacții și acuzații din partea liderului PSD Sorin Grindeanu. În concluzia raportului citat, partea română apreciază că reuniunea „și-a atins obiectivele”, iar Comisia și-a exprimat disponibilitatea pentru dialog tehnic și procedural constant, inclusiv pentru reuniuni suplimentare pe teme precum securitatea nucleară, garanțiile nucleare, securitatea aprovizionării și calendarul procedural. [...]
Hidroelectrica investește aproape 190 milioane euro în retehnologizarea Râul Mare–Retezat, cu miză directă pe creșterea puterii disponibile și pe echilibrarea Sistemului Energetic Național , potrivit Antena 3 . Contractul vizează una dintre amenajările hidroenergetice importante din România și are o durată estimată de implementare de 60 de luni (cinci ani). Proiectul se referă la retehnologizarea centralei Râul Mare–Retezat, unde echipamentele folosesc o tehnologie din 1975, iar uzura este motivul invocat pentru modernizare. În prezent, deși centrala a avut o putere instalată de 335 MW încă de la început, funcționează la aproximativ 200 MW, conform informațiilor din material. Ce se schimbă în operarea centralei și de ce contează pentru sistem CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, leagă investiția de nevoia de „megawați” pentru echilibrarea sistemului energetic și de discuțiile despre stocare, indicând rolul lacului de acumulare din zonă în acest context. „Această retehnologizare, pe lângă adăugarea unui nou ciclu de viață acestei centrale, va duce și la deblocarea acelor megawați atât de necesari pentru echilibrarea sistemului energetic național.” Din perspectiva companiei, retehnologizarea ar urma să aducă un plus de putere „sigură” în sistem. Daniela Iordănescu, manager în Departamentul Retehnologizare, afirmă că prin modernizare ar urma să fie aduși „încă 135 de megawați siguri” în sistem. „Prin retehnologizare vom aduce încă 135 de megawați siguri în sistem.” Cine execută lucrările și cât valorează contractul Contractul a fost atribuit unui consorțiu format dintr-o companie spaniolă și una austriacă. Reprezentantul consorțiului, Dominik Fust, spune că vor fi livrate componente „high-tech” pentru turbine, pentru creșterea puterii generate. Valoarea contractului „depășește 188 de milioane de euro”, iar investiția este prezentată ca fiind „aproape 190 de milioane de euro”. Durata estimată de implementare este de 60 de luni, conform aceleiași surse. [...]
ANRE a înăsprit condițiile de racordare la rețea, mărind garanția financiară de la 5% la 20% din tariful de racordare , într-o încercare de a reduce rezervările „pe hârtie” care blochează capacitatea disponibilă și întârzie proiectele reale de producție, potrivit Economedia . Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) spune că a adoptat modificări la două regulamente-cheie: cel privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public și cel privind acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice. Deciziile au fost luate într-o ședință extraordinară a Comitetului de Reglementare , cu vot unanim. Miza: deblocarea rețelei și reducerea proiectelor „speculative” ANRE își justifică schimbarea de abordare prin nevoia de a elimina proiectele care „blochează rețeaua” fără a avansa către implementare. În comunicatul citat, autoritatea descrie noua direcție drept „toleranță zero” față de proiectele speculative, în contextul unei reforme mai ample a modului în care se obține accesul la rețea și se pot înființa noi capacități de producție. Garanții mai mari: de la 5% la 20% din tariful de racordare Elementul central al pachetului este creșterea garanției financiare cerute la racordare. ANRE arată că garanția de 5% din tariful de racordare, introdusă în 2024, nu a funcționat ca filtru suficient: „prea puține” dintre proiectele pentru care a fost constituită această garanție au ajuns să obțină autorizație de construire. În acest context, autoritatea spune că majorarea garanției la 20% urmărește, în principal: creșterea responsabilizării celor care solicită racordarea; reducerea riscului de rezervare speculativă a capacității; utilizarea mai eficientă a capacității rețelelor electrice; limitarea riscurilor financiare pentru operatorii de rețea dacă proiectele sunt abandonate. Ce se schimbă și la licențiere Pe lângă racordare, Comitetul de Reglementare a aprobat și „modificări substanțiale” ale Regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice, conform textului citat. Materialul-sursă nu detaliază însă, în fragmentul disponibil, care sunt concret aceste modificări și cum vor fi aplicate. [...]
România renunță la grantul UE de 600 milioane euro pentru retehnologizarea Unității 1 Cernavodă, ceea ce împinge Nuclearelectrica spre mai multă datorie și presiune pe cash-flow în anii opririi reactorului , potrivit Profit . Decizia apare într-un memorandum guvernamental analizat de publicație, prin care Executivul a aprobat ca Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) să distribuie anul acesta dividende de 50% din profit. Documentul arată că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) că renunță la măsura de ajutor de stat sub formă de grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), urmând ca această sursă să fie înlocuită cu extinderea împrumuturilor și cu o contribuție mai mare din surse proprii ale SNN, ceea ce „crește semnificativ gradul de îndatorare” al companiei. Finanțarea se mută spre împrumuturi, cu BEI în prim-plan În același memorandum se menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei). Conform documentului, BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului, iar în iulie 2026 ar urma să aprobe contractul de împrumut. Costul proiectului și efectul opririi reactorului asupra veniturilor Memorandumul indică o valoare totală a proiectului de retehnologizare de peste 20,8 miliarde lei. Până în 2025 inclusiv s-ar fi cheltuit aproximativ 3,02 miliarde lei, iar necesarul de finanțare pentru 2026 este de 2,84 miliarde lei. Documentul avertizează și asupra impactului operațional cu efect direct în finanțe: oprirea Unității 1 pe perioada retehnologizării, programată pentru 2027–2030, ar urma să ducă la o producție de energie electrică cu 50% mai mică și, implicit, la reducerea proporțională a veniturilor. În același timp, cheltuielile nu ar putea scădea în același ritm, deoarece o parte sunt fixe și vor fi menținute pe durata opririi, ceea ce ar diminua performanța financiară a SNN – sursă importantă pentru finanțarea proiectelor în derulare. Lucrările sunt deja în derulare, iar recent a fost realizată prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale proiectului, mai notează publicația. Context de reglementare: investigație a Comisiei Europene pe ajutorul de stat În paralel, Comisia Europeană a deschis luna trecută o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 este conform cu regulile UE privind ajutoarele de stat. La momentul deschiderii investigației, România avea în vedere patru măsuri de sprijin: grantul de 600 milioane euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) pe 30 de ani (mecanism care urmărește stabilizarea veniturilor printr-un preț de referință) și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării. Renunțarea la grant schimbă însă mixul de finanțare în favoarea datoriei, într-un moment în care compania se pregătește pentru o perioadă cu venituri mai mici pe fondul opririi planificate a reactorului. [...]
Guvernul pune accent pe „fezabilitate” și controlul banilor publici în proiectul mini-reactoarelor nucleare (SMR) de la Doicești, pe fondul disputelor politice privind blocajul investiției, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că poziția sa nu vizează parteneriatul strategic cu SUA sau transferul de tehnologie, ci modul în care s-a derulat proiectul și riscurile asociate. Într-o conferință de presă la Focșani, Bolojan a susținut că în dezbaterea publică au fost „amestecate” trei planuri distincte: relația strategică România–SUA, transferul de tehnologie și proiectul SMR în sine. În timp ce primele două direcții sunt prezentate ca obiective susținute, proiectul de la Doicești ar avea „probleme” care, în opinia sa, nu pot fi ignorate. „Proiectul propriu-zis (…) are niște probleme pe care nu le putem nega. Timpul va confirma dacă am dreptate sau nu.” Ce înseamnă, practic, mesajul pentru proiectul SMR Unghiul principal al intervenției este unul de disciplină bugetară și filtrare a investițiilor publice : Bolojan afirmă că statul trebuie să prioritizeze proiectele „fezabile”, astfel încât investițiile importante și transferul de tehnologie să se finalizeze, nu să rămână blocate după cheltuieli inițiale. „Trebuie să avem grijă de banii publici și să susținem proiectele fezabile.” Fără a detalia natura problemelor, mesajul transmite că proiectul, așa cum a fost gestionat până acum, nu îndeplinește criteriile de implementare pe care Guvernul spune că vrea să le aplice în investițiile strategice din energie. Contextul conflictului politic Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că „aruncă în aer” parteneriatul strategic cu SUA și i-a cerut să rămână în „limitele stabilite de Constituție”, în urma afirmațiilor anterioare ale premierului interimar despre „probleme serioase” la Doicești. În același context, Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA cu privire la eșecul proiectului, conform aceleiași surse. Pentru piața energetică, miza imediată este că proiectele nucleare de tip SMR rămân dependente nu doar de parteneriate și tehnologie, ci și de o evaluare politică și administrativă a fezabilității, cu accent pe modul de utilizare a fondurilor publice. [...]
