Știri
Știri din categoria Energie
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Mediafax. Măsura ar urma să fie introdusă prin ordonanță de urgență, iar România vrea să acționeze coordonat cu Uniunea Europeană, pe fondul unui „șoc energetic” discutat la reuniunea Eurogroup.
Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup. El a susținut că răspunsul trebuie construit împreună cu partenerii europeni și că actualul context economic este mai dificil decât în 2022, când prețurile la energie au crescut abrupt după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Ministrul a argumentat că „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune instrumente „mai bine calibrate” și o coordonare mai strânsă între statele membre. În acest sens, Nazare a indicat și nevoia de colaborare între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, printr-o apropiere între formatele ECOFIN (Consiliul miniștrilor de finanțe) și Consiliul miniștrilor energiei, pentru „soluții comune și coerente”.
Pe plan intern, Ministerul Finanțelor se află, potrivit lui Nazare, într-un „stadiu avansat” al elaborării ordonanței de urgență care va introduce „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Acesta este descris ca un sistem de „accizare dinamică” menit să răspundă șocurilor externe și să permită ajustări graduale, în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterilor la pompă.
Recomandate
România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]
Kirill Dmitriev susține că Europa va ajunge să „implore” energia Rusiei , pe fondul unei posibile crize globale de aprovizionare, potrivit Libertatea , care îl citează pe Dmitriev prin Politico. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și reprezentant special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică, afirmă că Moscova va primi solicitări din partea Europei și Marii Britanii și va decide dacă le va onora. În același context, el a criticat politica Occidentului de reducere a dependenței de energia rusească după invazia Ucrainei din 2022. „Predicția noastră este foarte clară: Europa și Marea Britanie vor implora resursele energetice rusești.” Declarațiile au fost făcute la o întâlnire a Uniunii Industriei și Antreprenorilor din Rusia, unde Dmitriev a avertizat că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril din cauza conflictelor din Orientul Mijlociu. El a mai spus că Europa nu ar fi pregătită pentru ceea ce a numit „cea mai severă criză energetică” și a apreciat că Occidentul „și-a tras un glonț în picior” prin reducerea importurilor din Rusia. În relatarea preluată de Libertatea, contextul invocat include creșterea accelerată a prețurilor la energie, pe fondul blocadei Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, care afectează fluxurile de gaze naturale lichefiate, în timp ce cotația petrolului se apropie de 100 de dolari pe baril, alimentând temeri privind o criză economică globală. Pe de altă parte, oficialii europeni își mențin poziția de a nu reveni la dependența de energia rusească. Dan Jørgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat că „nu există cale de întoarcere la dependența de energia rusească” și că blocul nu ar trebui să importe „nici măcar o moleculă” din resursele Moscovei, conform Politico, citat de Libertatea. În același timp, UE a redus treptat importurile de gaze rusești după 24 februarie 2022, însă Rusia reprezenta încă 19% din importurile totale de gaze ale UE în 2024, față de 45% în 2021. [...]
România primește o nouă investiție în stocarea energiei , potrivit Profit.ro , după ce compania americană Nuvve Holding și investitorul elvețian Omnia Global au anunțat dezvoltarea unui sistem independent de stocare prin baterii la Brașov, cu o capacitate de 60 MW și 120 MWh. Proiectul face parte dintr-un parteneriat mai amplu, semnat la începutul lunii martie 2026, pentru construirea unui portofoliu european de peste 1 GW în sisteme BESS, iar unitatea din România este a treia anunțată până acum, după cele din Suedia și Austria. Miza este dublă: pe de o parte, investiția extinde infrastructura locală necesară pentru integrarea producției din surse regenerabile, iar pe de altă parte confirmă interesul investitorilor străini pentru piața românească de echilibrare și servicii auxiliare. Cele două companii spun că România oferă unele dintre cele mai ridicate venituri pe MW din Europa continentală pentru operatorii de stocare, pe fondul nevoii tot mai mari de stabilizare a rețelei electrice. În acest context, veniturile anuale estimate pot ajunge la până la 500.000 de dolari pe MW, un nivel pe care investitorii îl consideră excepțional. Pe scurt, proiectul anunțat la Brașov arată astfel: capacitate: 60 MW/120 MWh; localizare: Brașov; tip: sistem independent de stocare a energiei în baterii; termen estimat pentru intrarea în operare comercială: ultimul trimestru din 2026. În cadrul acordului, Nuvve va încasa un onorariu de consultanță, o taxă de agregare la rețea de 9% din veniturile proiectului și va avea drept de preemțiune pentru cumpărarea activului finalizat. Tot compania americană va furniza și platforma de optimizare a veniturilor. Odată cu proiectul din România, capacitatea totală anunțată de Nuvve în acest parteneriat ajunge la 150 MW, după alte 50 MW în Suedia și 40 MW în Austria. Toate aceste proiecte sunt programate să intre în exploatare în cursul anului 2026. Mesajul investitorilor este limpede: România nu mai este privită doar ca o piață emergentă, ci ca una dintre zonele în care stocarea energiei poate produce rapid randamente importante. Omnia Global susține că avea deja în dezvoltare peste 700 MW în 16 proiecte din Austria, România și Bulgaria, aflate în diverse faze de analiză și pregătire. Pentru piața locală, anunțul este relevant fiindcă arată că sistemele BESS devin o piesă tot mai importantă în infrastructura energetică, mai ales într-un moment în care producția din regenerabile crește, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate suplimentară. [...]
Carburanții ating prețuri record în România, apropiindu-se de 10 lei pe litru , potrivit Digi24 , după a noua scumpire în doar două săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale și al presiunilor din piața energetică. Benzina standard a ajuns până la 8,82 lei/litru, motorina la 9,39 lei, iar variantele premium urcă chiar la 9,94 lei, depășind nivelurile din criza energetică din 2022. Creșterile recente vin după majorări succesive aplicate în ultimele zile: +0,10 lei/litru pentru benzină +0,15 lei/litru pentru motorină Comparativ, în 2022 – considerat până acum vârful crizei – benzina ajunsese la aproximativ 8,65 lei, iar motorina la 9,24 lei, niveluri deja depășite în prezent. Autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera scumpirile, însă nicio decizie nu a fost luată până acum. Opțiunile analizate includ: reducerea accizei scăderea TVA plafonarea prețurilor Deocamdată, singura măsură concretă rămâne sprijinul pentru transportatori, în valoare de 0,85 lei/litru, aplicat până la finalul anului. În rest, impactul scumpirilor este resimțit direct de consumatori și companii, într-un context economic deja tensionat. Specialiștii avertizează că tendința ar putea continua, iar pragul psihologic de 10 lei/litru ar putea fi depășit chiar în zilele următoare, dacă evoluțiile internaționale nu se stabilizează. În ansamblu, scumpirea accelerată a carburanților reflectă dependența pieței locale de contextul global și pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe costurile din economie, într-un moment în care soluțiile guvernamentale sunt încă în analiză. [...]
O pană generală de curent a afectat aproape întreaga populație a Cubei, potrivit operatorului rețelei electrice naționale, UNE. Autoritățile au anunțat că investighează cauzele incidentului, care vine pe fondul unei crize energetice tot mai severe în insulă. În ultimii ani, penele de curent au devenit tot mai frecvente în Cuba, unele dintre ele durând ore sau chiar zile. Sistemul energetic al țării este considerat învechit, iar centralele electrice funcționează adesea cu probleme tehnice și cu deficit de combustibil. Deși Cuba produce aproximativ 40% din necesarul intern de petrol, cantitatea nu este suficientă pentru a acoperi cererea de energie. Situația s-a agravat după reducerea livrărilor de petrol din Venezuela și pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite. Criza energetică a generat tensiuni sociale. În weekend, într-o localitate din Cuba a avut loc un protest violent, un eveniment rar în statul condus de regimul comunist. Președintele cubanez a declarat recent că guvernul încearcă să diversifice sursele de energie, inclusiv prin proiecte de energie solară, gaze naturale și modernizarea termocentralelor. Date citate de Reuters arată că, în acest an, doar câteva transporturi mici de combustibil au ajuns în porturile cubaneze, ceea ce amplifică dificultățile în alimentarea centralelor electrice. Autoritățile nu au anunțat încă când va fi restabilită complet alimentarea cu energie electrică. [...]
Guvernul german ia în calcul repornirea unor centrale pe cărbune oprite , pentru a tempera costurile energiei pe fondul scumpirii gazelor după escaladarea războiului din Iran, potrivit POLITICO , care citează surse din coaliția de guvernare de la Berlin. Măsura ar avea ca obiectiv economisirea gazului, al cărui preț a crescut puternic după atacurile inițiale asupra Teheranului de la finalul lunii februarie. În același timp, o creștere a producției pe cărbune ar împinge în sus emisiile de CO2, întrucât cărbunele este mai poluant decât gazul natural. Joi, Bundestagul a adoptat un pachet de măsuri privind combustibilii, menit să limiteze creșterile de preț operate de companiile energetice, însă eficiența lui a fost pusă sub semnul întrebării imediat după vot. Ministrul Economiei și Energiei, Katherina Reiche, a spus că pachetul ar putea să nu fie suficient dacă situația se prelungește, în condițiile în care criza a scos de pe piață „o cincime din oferta mondială de petrol și gaze naturale lichefiate” (GNL, adică gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor). „Dacă asta nu este suficient, ar putea urma alte pachete de sprijin”, a declarat Reiche. Discuțiile dintre social-democrați și creștin-democrați includ o propunere de activare temporară a unor centrale pe huilă aflate în rezervă, folosite pentru a preveni blocaje de aprovizionare și pentru a stabiliza prețurile la electricitate. În prezent, aceste capacități sunt utilizate în principal pentru stabilizarea rețelei iarna, iar operatorii primesc decontarea costurilor, fără profit, cât timp centralele rămân nefolosite. Companii mari din sector, precum Steag, susțineau creșterea utilizării rezervelor pe cărbune încă dinaintea atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, argumentând că acestea ar putea acoperi perioada până la construirea unor noi centrale pe gaz. Un purtător de cuvânt al Steag a indicat că Germania menține „o flotă de centrale pe huilă în rezervă de aproximativ 6,7 gigawați”, care „în teorie” ar putea alimenta circa 7 milioane de gospodării, și a adăugat că, într-o zi tipică cu producție redusă din surse regenerabile, aceste centrale ar putea reduce prețurile la electricitate cu până la 60%. Deocamdată, nu a fost luată o decizie. Public, Reiche a vorbit doar despre deschiderea față de o creștere temporară a indemnizației pentru navetă și despre posibilitatea reducerii taxei pe electricitate pentru toți consumatorii, cu precizarea că trebuie verificat dacă există spațiu bugetar pentru o asemenea măsură. [...]
