Știri
Știri din categoria Energie
România și Serbia au reluat oficial discuțiile pentru Porțile de Fier 3, un proiect care ar putea aduce capacități noi de stocare și echilibrare a energiei în regiune, dar care ridică pentru București riscuri operaționale și de mediu legate de Dunăre, potrivit G4Media.
Joi, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Guvern cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, iar cele două părți au semnat un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru schimb de informații despre proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) și pentru evaluarea impactului și beneficiilor, conform comunicatului Executivului citat de publicație.
Din perspectiva Bucureștiului, discuția este condiționată de efectele pe care un proiect nou le-ar putea avea asupra infrastructurii existente și asupra utilizărilor Dunării. Ilie Bolojan a indicat explicit că România vrea ca o eventuală dezvoltare să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să protejeze zonele riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre.
Ministrul sârb al Energiei a prezentat Djerdap 3 drept cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia, cu beneficii precum stocare „substanțială” de energie electrică, sprijin pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse mai curate, respectiv consolidarea stabilității rețelei.
Totodată, Serbia ar urmări să atragă parteneri americani în proiect și face demersuri pe lângă Administrația Trump, mai notează G4Media.
Potrivit aceleiași surse, autoritățile române sunt îngrijorate de impactul hidrocentralei asupra debitului Dunării, ceea ce ar putea afecta transportul fluvial și ar influența programele de irigații. În acest context, memorandumul semnat funcționează ca un pas procedural pentru schimb de date și evaluări, nu ca o decizie de demarare a construcției.
Recomandate
România ajunge în topul european al câștigurilor potențiale din stocarea energiei , ceea ce poate accelera investițiile în baterii și poate schimba modul în care se echilibrează Sistemul Energetic Național, potrivit unei analize publicate de Economica . Indicatorul folosit este calculat de ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem) și estimează „valoarea stocării” exclusiv din diferențele de preț din Piața pentru Ziua Următoare (PZU), pe perioada 1 iunie 2025 – 1 iunie 2026. Metoda pornește de la diferența medie zilnică dintre cele 8 ore cu cele mai mici prețuri (încărcare) și cele 8 ore cu cele mai mari prețuri (descărcare), adică o aproximare a veniturilor din arbitrajul zilnic (cumpărare ieftin, vânzare scump). De ce contează: semnal puternic de rentabilitate pentru investitori La nivel european, ENTSO-E indică un minim mediu de aproximativ 215 euro/MW pe zi, în timp ce în multe țări oportunitățile depășesc 600 euro/MW pe zi, pe fondul volatilității prețurilor spot. În acest context, România apare drept una dintre cele mai atractive piețe din regiune. Conform calculelor citate, România ar oferi un câștig de 792 euro/MW pe zi la utilizarea unei baterii de stocare, al patrulea nivel din Europa, după: Ungaria: 800 euro/MW pe zi Bulgaria: 798 euro/MW pe zi Grecia: 797 euro/MW pe zi Câtă stocare există deja în România și cât de repede crește Pe partea operațională, datele Transelectrica menționate în analiză arată că, la 20 iunie , România avea 878 MW putere instalată și 1.630 MWh capacitate de stocare în baterii. Ritmul de creștere este rapid: în urmă cu două luni, capacitatea era de circa 1.100 MWh , ceea ce înseamnă un plus de 500 MWh în aproximativ două luni, pe fondul intrării în exploatare a unor instalații mari. Așteptări pentru 2026: pragul de 2.000 MW În februarie, vicepreședintele ANRE Gabriel Andronache a declarat că puterea instalațiilor de stocare ar urma să se tripleze față de finalul anului trecut, până la 2.000 MW la finalul acestui an, pe ideea că stocarea poate „întârzia” vârful de producție din timpul zilei și poate reduce expunerea la prețurile mari din vârful de sarcină. „Am terminat anul trecut cu o capacitate de stocare dispecerizabilă (în sens de putere instalată – n.red.) de aproape 600 MW, la finalul acestui an ne așteptăm să depășim pragul de 2.000 MW”, a spus atunci Andronache. Pentru piață, combinația dintre câștigurile potențiale ridicate din diferențele de preț și creșterea accelerată a capacităților instalate sugerează că bateriile vor avea un rol tot mai vizibil în echilibrarea SEN și în modul în care se formează prețurile în orele de vârf. [...]
Deși fotovoltaicul a acoperit 70% din consum la prânz, prețul mediu al zilei a rămas ridicat , iar diferențele mari între orele ieftine și cele scumpe au împins costul total al energiei peste nivelurile din 2019, potrivit unei analize citate de Economedia . Mesajul central: fără stocare și flexibilitate în sistem, „succesul” tehnic al solarului nu se traduce automat în facturi mai mici. Paradoxul: energie foarte ieftină la prânz, foarte scumpă seara În intervalul de maximă producție fotovoltaică din 19 iunie 2026, prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au coborât puternic: aproximativ 47,8 lei/MWh la ora 11 și circa 59,8 lei/MWh la ora 12. Problema, arată Dumitru Chisăliță (Asociația Energia Inteligentă), este că această energie ieftină este exportată în mare parte, astfel încât efectul de ieftinire nu se vede în aceeași măsură în România. În schimb, la vârful de consum din seară, când producția solară este practic inexistentă, prețul a urcat la aproximativ 1.360 lei/MWh (ora 21). Raportul dintre cele două momente ajunge la aproape 23 de ori, o volatilitate care, în analiza citată, indică o vulnerabilitate structurală: producția solară vine masiv când cererea și „valoarea economică” a energiei sunt mai mici, dar lipsește când consumul e ridicat. „Această volatilitate extremă evidenţiază una dintre principalele provocări ale sistemului energetic actual: energia solară produce masiv atunci când cererea şi valoarea economică a energiei sunt mai reduse, dar nu este disponibilă în intervalele cu consum ridicat, când energia este cea mai valoroasă” De ce nu se vede în prețul final: media zilei și costul flexibilității Pentru 19 iunie 2026, prețurile au variat între aproximativ 47,8 lei/MWh și 1.360 lei/MWh, iar prețul mediu zilnic a fost de 554 lei/MWh. Prin comparație, în 2019 prețul mediu pe PZU era de 246 lei/MWh. Chisăliță propune o comparație cu iunie 2019 (descris ca ultimul an fără influențe majore din crize energetice, intervenții administrative sau dezechilibre): atunci prețul mediu pe PZU România era în intervalul 45–55 euro/MWh, în timp ce pe 19 iunie 2026 prețul mediu zilnic a fost de aproximativ 106 euro/MWh. Concluzia analizei: prețul mediu al zilei din 2026 a fost aproximativ dublu față de nivelul caracteristic lunii iunie 2019, deoarece scăderile de la prânz au fost compensate (și depășite) de scumpirile din seară. Un factor-cheie este costul resurselor „flexibile” necesare după apus pentru a acoperi consumul: hidrocentrale, centrale pe gaze, importuri sau capacități de stocare. Aceste costuri se reflectă în prețurile ridicate din orele de vârf, potrivit analizei. Comparația 2019 vs 2026: mai mult solar, dar și diferențe de preț mult mai mari Analiza notează că la 19 iunie 2019 fotovoltaicul acoperea aproximativ 8% din consum la prânz, nu existau excedente semnificative, iar prețurile erau relativ uniforme pe parcursul zilei, cu diferențe mici între minim și maxim. La 19 iunie 2026, fotovoltaicul a acoperit aproximativ 70% din consum la prânz, dar energia din acel interval a avut o valoare economică scăzută, iar după apus a fost nevoie de înlocuire rapidă cu surse mai costisitoare. În acest context, Chisăliță vorbește despre „paradoxul fotovoltaic”: cu cât producția solară e mai mare în lipsa stocării și a flexibilizării, cu atât scade valoarea energiei la prânz, în timp ce energia necesară seara rămâne scumpă. „Ziua de 19 iunie 2026 demonstrează că succesul tehnic al energiei fotovoltaice nu se traduce în energie mai ieftină pentru consumatori, din contră ea este mai scumpă” Ce urmează, în logica analizei: investiții în stocare și managementul consumului Concluzia este că, fără investiții consistente în stocare, flexibilizarea consumului și mecanisme de valorificare a surplusului din timpul zilei, România riscă să se confrunte mai des cu același tipar: abundență de energie ieftină la prânz și deficit de energie foarte scumpă seara, cu diferențe care, în cazul zilei de 19 iunie 2026, au ajuns la un raport de aproximativ 23 la 1. [...]
Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă riscă să nu se mai închidă economic , iar Nuclearelectrica (SNN) încearcă să-și securizeze finanțarea prin vânzarea în avans, pe 20 de ani, a unei cantități mari de energie, potrivit Profit . Miza este dublă: compania își reduce riscul de finanțare într-un proiect de peste 20,8 miliarde lei, dar își poate „bloca” o parte din producție la un preț minim într-o perioadă în care propriile estimări indică scăderi ale prețurilor pe termen lung. Acționarii au aprobat, cu votul decisiv al autorității tutelare, strategia de ofertare și tranzacționare pentru 2027–2046, inclusiv propunerea de contracte pe termen lung care urmează să fie negociate cu câștigătorii unei licitații. Contracte pe 20 de ani: 400 MW „în bandă”, livrare din 2027 Pachetul propus de SNN vizează vânzarea prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral pe termen lung de cumpărare a energiei) a unei cantități de 400 MW echivalent bandă pentru perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2046 . Cantitatea ar urma să fie împărțită în tranșe de: 3 x 100 MW 2 x 50 MW Documentul citat de Profit arată că, pentru cantitatea minimă contractuală anuală și fără inflație adăugată, valoarea minimă a contractelor pe 20 de ani este de aproximativ 5,6 miliarde euro (aprox. 28,4 miliarde lei) , iar alegerea volumului are legătură cu faptul că valoarea contractului depășește valoarea lucrărilor de retehnologizare. SNN își rezervă dreptul să reia procesul sau să îl anuleze dacă nu reușește să contracteze întreaga cantitate propusă. Preț „floor” și licitație în trei etape În document se menționează un preț „floor” (prag minim de vânzare) care „va fi stabilit în urma sesiunii de licitație electronică” pentru fiecare licitație în parte. Licitația este structurată în trei etape: negocierea clauzelor contractuale cu contrapărțile eligibile (estimare: 30 de zile); licitație electronică (estimare: 1 zi); aprobări corporative, inclusiv acordul final al finanțatorilor proiectului (estimare: 40 de zile). SNN propune ca tranzacționarea să se facă pe Bursa Română de Mărfuri , unde tariful este de 0,01 lei/MWh (aplicat doar cumpărătorului), comparativ cu OPCOM , unde tariful este de 0,05 lei/MWh și se aplică ambelor părți. De ce apare presiunea pe rentabilitate: prețuri estimate în scădere și costuri „LCOE” În documentul analizat se arată că estimările de preț pe termen foarte lung, realizate de companii cu care SNN are contracte, indică o scădere a prețurilor, până sub LCOE (Levelized Cost of Electricity – costul nivelat al energiei, adică prețul minim necesar pentru a acoperi toate costurile pe durata de viață a centralei, inclusiv investiția, operarea, combustibilul, întreținerea și dezafectarea) estimat după retehnologizare. Această dinamică ridică riscul ca energia produsă după retehnologizare să fie vândută, în medie, sub pragul necesar pentru acoperirea costurilor totale. Finanțare mai scumpă: România renunță la grantul de 600 milioane euro din Fondul de Modernizare Un element-cheie pentru ecuația financiară este că România nu va mai accesa fonduri nerambursabile de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) din Fondul de Modernizare pentru proiectul retehnologizării U1, urmând să acopere necesarul prin creșterea împrumuturilor bancare și a contribuției din surse proprii a SNN. Într-un memorandum guvernamental citat în material se precizează că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) despre renunțarea la această măsură de ajutor de stat, ceea ce ar urma să ducă la creșterea semnificativă a gradului de îndatorare al companiei. În același context, documentul menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei) , după ce analiza financiară și de risc ar fi fost finalizată la începutul lunii mai 2026, iar aprobarea contractului de împrumut ar urma să aibă loc în iulie 2026. Impact operațional: oprirea U1 în 2027–2030 și presiune pe cash-flow Memorandumul citat indică faptul că oprirea Unității 1 pentru retehnologizare, programată pentru 2027–2030 , va duce la o producție de energie electrică cu 50% mai mică , ceea ce reduce proporțional veniturile, în timp ce cheltuielile nu pot fi reduse în aceeași măsură din cauza componentei fixe a costurilor. Consecința anticipată este o diminuare a performanței financiare tocmai în perioada în care compania are nevoie de resurse pentru proiectele în derulare. Potrivit materialului, lucrările sunt în derulare, fiind realizată „prima turnare continuă de beton” pentru structurile permanente ale proiectului. [...]
Explozia prețurilor la carburanți în Crimeea arată cum atacurile cu drone pot bloca rapid alimentarea și turismul , potrivit HotNews , care relatează despre scumpiri bruște și restricții la vânzare după loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești. În Ialta, prețul benzinei la una dintre stațiile de alimentare a ajuns la 350 de ruble pe litru (20,84 lei), a declarat pentru Kommersant Alexander Slepinin, proprietar de pensiune, citat de publicația independentă rusă The Moscow Times . El susține că este singura stație din oraș unde se vinde fără restricții, dar fără cozi, deoarece „majoritatea șoferilor nu își pot permite să alimenteze”. „O canistră costă 7.000 de ruble (416,87 de lei, n.r.). Turiștii care vin cu mașina își aduc rezerve cu ei. Fluxul de turiști este aproape inexistent. La hotelul vecin, întreg personalul a fost trimis acasă, iar angajaților rămași li s-a redus salariul la jumătate.” Restricții și disponibilitate: alimentare „pe porții” în Sevastopol Ministerul Energiei și Resurselor Naturale din Crimeea anexată a anunțat sâmbătă dimineață că vânzarea liberă de combustibil are loc la 99 de stații de alimentare de pe peninsulă. În Sevastopol, autoritățile locale indică disponibilitate la nouă stații, însă cu restricții: maximum 20 de litri per mașină; interdicție la vânzarea în canistre. Prețuri oficiale vs. piața reală și piața neagră Rosstat a indicat anterior un preț mediu în Crimeea de: benzină AI-92: 123,5 ruble/litru (7,35 lei); benzină AI-95: 170,6 ruble/litru (10,16 lei). În practică, potrivit Kommersant (citat în material), în Sevastopol un litru ar ajunge până la 199 de ruble (11,85 lei), iar în ansamblu, în Crimeea, la 185–200 de ruble (11,02–11,91 lei). Pe piața neagră, prețurile ar urca la 250–400 de ruble pe litru (14,89–23,82 lei). De ce contează: șoc de ofertă din rafinării, cu efect în lanț Materialul leagă criza de atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești . Conform datelor Reuters citate, producția de benzină din Rusia „din această săptămână” s-a redus la 65% din nivelul consumului de vară, iar producția de motorină a scăzut cu aproape 40%. Energy Intelligence estimează că gradul de utilizare a rafinăriilor a coborât la cele mai mici valori din ultimele două decenii. Oficial, restricții la vânzarea de combustibil sunt în vigoare în peste 40 de regiuni din Rusia, iar, potrivit calculelor The Insider (citate în articol), diverse limite și interdicții ar fi fost introduse practic în întreaga țară și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. [...]
Nivelul scăzut al Dunării nu impune, deocamdată, restricții la CNE Cernavodă , iar ambele reactoare funcționează la putere nominală, potrivit G4Media . Mesajul companiei Nuclearelectrica vine în contextul îngrijorărilor legate de secetă și de efectele ei asupra producției de energie, însă operatorul spune că impactul climatic asupra activității sale este, în mod obișnuit, redus. Compania arată că singurul episod în care o unitate a centralei a fost afectată de secetă severă a avut loc în august 2003, când Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, considerat atunci cel mai redus din ultimii 160 de ani. De ce contează pentru funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, iar elementul determinant pentru operare este nivelul apei din bazinul de aspirație din care este preluată apa, nu doar nivelul fluviului în general. Nuclearelectrica susține că, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de operare – în special cele privind securitatea nucleară – factorii climatici au un impact redus chiar și în perioade dificile pentru alți producători de energie. Pragurile de operare în caz de secetă extremă Nuclearelectrica precizează că doar în scenariul unei secete extreme sunt prevăzute praguri de operare care pot duce la oprirea reactoarelor, pentru a asigura securitatea nucleară, conform procedurilor și specificațiilor de proiect. Pragurile menționate sunt: 2,50 mdMB – poate fi oprită prima unitate; 2,35 mdMB – poate fi oprită și a doua unitate. (mdMB înseamnă „metri deasupra nivelului Mării Baltice”, sistemul de referință altimetric folosit în România pentru măsurarea cotelor.) Compania mai afirmă că, în cazul opririi unuia sau ambelor reactoare, ar exista în continuare suficientă apă în bazinul de aspirație pentru răcire, prin utilizarea unor pompe speciale cu o înălțime de aspirație mai redusă, de aproximativ 1,4 mdMB . [...]
Criza de combustibil din Rusia împinge piața spre soluții digitale de „monitorizare” în timp real , după ce mai multe platforme au lansat hărți interactive care indică benzinăriile unde se poate alimenta, potrivit G4Media . Instrumentele au apărut pe fondul unei crize a carburanților, iar una dintre hărți a fost dezvoltată de o bancă rusească, pe baza analizei a milioane de tranzacții anonime de achiziție de benzină. Din aceste date, banca a estimat disponibilitatea benzinei la nivel național. Harta respectivă acoperă peste 20.000 de benzinării și permite urmărirea stării acestora în timp real. În paralel, au fost lansate și alte hărți, inclusiv regionale, unele cu comentarii ale șoferilor despre cozile de la benzinării. Potrivit presei internaționale citate de EFE, criza combustibililor ar fi fost declanșată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și ar fi afectat o treime din populația țării. În plan de politică economică, guvernul rus a anunțat miercuri o interdicție privind exporturile de motorină și începerea importurilor de combustibil, măsuri prezentate ca încercare de stabilizare a pieței. [...]
