Știri
Știri din categoria Energie
Linde Gaz România a intrat pe scădere în 2025, dar rămâne foarte profitabilă, cu un rezultat net de peste 260 mil. lei, în condițiile în care cifra de afaceri a coborât sub pragul de 1 mld. lei, potrivit datelor analizate de Ziarul Financiar pe baza raportărilor de la Ministerul Finanțelor.
Linde Gaz România, filiala locală a grupului industrial germano-american Linde Plc., a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 945,7 mil. lei (187,6 mil. euro), în scădere cu 7% față de 2024, când compania a avut afaceri de 1,016 mld. lei (204,4 mil. euro), conform calculelor ZF.
Profitul net a ajuns la 263,6 mil. lei (52,3 mil. euro), cu 10,3% mai mic decât în anul anterior, când compania a raportat un câștig net de 294,1 mil. lei (59,1 mil. euro), potrivit datelor publice. În 2025, compania a avut un număr mediu de 330 de angajați.
Scăderea simultană a veniturilor și a profitului indică o temperare a performanței financiare în 2025, însă nivelul profitului rămâne ridicat în termeni absoluți, raportat la dimensiunea afacerilor.
Datele publicate surprind, pe scurt, următoarele repere:
Compania operează pe segmentul gazelor, cu un portofoliu care include gaze industriale, alimentare, tehnice, speciale și medicinale. În listă intră, între altele, oxigen, azot, argon, dioxid de carbon, hidrogen, acetilenă, heliu, gaze de protecție la sudare, gaze de înaltă puritate, amestecuri de gaze și refrigeranți.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele scăderii (prețuri, volume, costuri sau investiții), datele disponibile permit doar concluzia că 2025 a adus o corecție față de anul anterior, pe ambele linii – venituri și profit.
Recomandate
Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână , în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă , pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo. Ce măsuri și resurse sunt folosite pentru compensare Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică. În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice. Evaluarea pe termen scurt și cine a participat la decizie Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie. În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. [...]
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
Centrala nucleară de la Kozlodui operează cu măsuri suplimentare din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării , iar autoritățile bulgare tratează situația ca pe un risc operațional care poate afecta stabilitatea regională a sistemului energetic, potrivit Economica . Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că centrala funcționează „conform programului”, însă sunt implementate în continuare măsuri tehnice și organizatorice, pe fondul unor condiții hidrologice dificile. În paralel, au fost identificate și analizate măsuri preventive suplimentare pentru a menține funcționarea în siguranță. Ce se schimbă operațional la Kozlodui La nivelul centralei a fost înființat un grup de lucru care analizează opțiunile pentru menținerea funcționării, cu accent pe instalațiile stației de pompare de pe malul Dunării. Echipele lucrează la soluții tehnice pentru optimizarea: funcționării pompelor de pe malul râului; sistemelor de răcire ale reactoarelor; instalației de depozitare a combustibilului uzat; întregului complex hidraulic, cu monitorizare și control permanent al instalațiilor. Separat, un grup de lucru din cadrul Ministerului Energiei sprijină echipele de la Kozlodui și coordonează acțiunile între instituții, în timp ce sunt analizate opțiuni și pregătite din timp măsuri suplimentare pentru a asigura cantitățile de apă necesare. De ce contează pentru regiune Kozlodui este descrisă de minister drept cel mai mare producător de energie electrică din Bulgaria, cu „importanță esențială” pentru menținerea în parametri adecvați a sistemelor energetice din țările balcanice. În acest context, autoritățile bulgare spun că sunt în comunicare permanentă atât cu miniștri bulgari și regionali, cât și cu instituțiile europene, pe tema necesității unor acțiuni coordonate de răspuns. Informațiile sunt atribuite Ministerului bulgar al Energiei, într-o relatare transmisă de BTA și preluată pentru publicare de AGERPRES, conform sursei. [...]
Intervențiile pentru creșterea nivelului Dunării au amânat cu o săptămână oprirea reactorului 2 de la Cernavodă , ceea ce a menținut în sistem producția „în bandă” a unității, potrivit Economedia . Declarațiile îi aparțin ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , care a vorbit despre efectul operațional al măsurilor aplicate pe Dunăre. Miruță a spus că, după soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 „a funcționat încă șapte zile”. El a indicat și nivelul de producție asociat unității, afirmând că reactorul „injectează 680 de megawați-oră în bandă” și că prelungirea cu încă o săptămână este „un câștig enorm”. Măsură punctuală, nu soluție definitivă Ministrul a respins ideea că intervenția ar fi rezolvat structural problema nivelului Dunării, insistând că a fost o acțiune punctuală, menită să câștige timp. Potrivit acestuia, situația inițială era ca reactorul să fie oprit „joia trecută”, iar măsurile au permis funcționarea încă o săptămână. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește.” În același context, Miruță a susținut că Guvernul a ajuns să intervină punctual „în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor”, despre care a afirmat că ar fi fost blocat de unii foști miniștri. El a descris intervențiile ca „puncții” realizate în câteva locații indicate de specialiști, cu scopul de a prelungi funcționarea, nu de a rezolva definitiv problema. Ce urmează și ce semnal dă regiunea Miruță a calificat intervenția drept un succes, prin prisma celor șapte zile suplimentare de funcționare. Totodată, a invocat exemplul Ungariei, afirmând că și acolo ar exista în plan măsuri similare, pe baza unor soluții tehnice comparabile. [...]
La prânz, fotovoltaicele au acoperit peste 82% din consumul din rețea , un vârf care arată cât de mult s-a schimbat mixul de producție în România și cât de dependent rămâne sistemul de importuri în orele de seară, potrivit Economica . La ora 12.00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile era de 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică din rețea era de 2.984 MW. Rezultatul: fotovoltaicele au asigurat peste 82% din consumul național (din rețea) la acel moment. Capacitatea instalată în fotovoltaic în România este de peste 4.000 MW. În același interval, România exporta „masiv” energie electrică, la o putere de peste 1.800 MW, chiar și cu celelalte surse de generare „mai coborâte”, notează publicația. De ce contează: vârf la prânz, vulnerabilitate seara Economica precizează că nu a inclus în calcul prosumatorii (consumatori care produc energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), care au și ei o capacitate instalată de 4.000 MW. În orele însorite, aceștia consumă din producția proprie, ceea ce reduce consumul din rețea și poate amplifica ponderea fotovoltaicelor în consumul „văzut” de sistem. Spre seară, sistemul poate trece din nou pe import Situația „se va schimba spre seară”, avertizează sursa. România nu beneficiază în prezent de energie nucleară, deoarece cele două reactoare sunt oprite ca urmare a debitului mic al Dunării, ceea ce înseamnă și un aport redus al energiei hidro. În vârful de consum de seară, când nu mai este soare, sistemul „trece aproape mereu pe import”, în condițiile în care centralele pe gaze, cele pe cărbune și capacitatea actuală de stocare în baterii nu pot acoperi integral consumul din orele de vârf. Publicația estimează că „cel mai probabil” așa se va întâmpla și azi, chiar dacă este week-end și consumul este mai mic. Pentru context suplimentar, Economica trimite la analiza: „Cifre mai bune în energie înainte de problemele de acum: La șase luni, au crescut exporturile și producția de electricitate, deficitul este mult mai mic” . [...]
Guvernul mizează pe intrarea în sistem a peste 1.500 MW noi la Iernut și Mintia, ca piesă centrală pentru reducerea deficitului de producție și stabilizarea prețurilor , într-un plan pe care premierul Ilie Bolojan îl leagă de un „pact politic” pe energie, potrivit Economica . Bolojan a susținut, într-o declarație citată de Agerpres, că problemele recurente din energie sunt efectul lipsei unei strategii și al subinvestițiilor din anii trecuți, iar corecția ar necesita politici stabile pe termen lung, investiții „serioase” și un cadru predictibil. În viziunea sa, un acord politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă, astfel încât să poată fi adoptate măsuri legislative care să rămână în picioare „cel puțin pe parcursul câtorva ani”. Iernut și Mintia: calendarul anunțat și miza în Sistemul Energetic Național Premierul a indicat finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia drept o direcție majoră pentru creșterea producției interne. Iernut (Romgaz) : Guvernul a convenit cu conducerea Romgaz ca, „la sfârșitul acestui an”, centrala să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național. Mintia (proiect privat) : centrala are un grafic de intrare în probe „în perioada următoare”, începând din luna septembrie , etapizat, într-un calendar convenit cu Transgaz (pentru alimentarea cu gaze) și Transelectrica (pentru evacuarea energiei în rețea). Împreună, cele două centrale ar urma să depășească 1.500 MW în producție normală, ceea ce, potrivit premierului, ar însemna peste 20% din necesarul Sistemului Energetic Național. Bolojan a argumentat și rolul centralelor pe gaz în acoperirea vârfurilor de consum seara și în sezonul rece, când flexibilitatea lor devine „vitală”. Contextul imediat: înlocuirea celor 600 MW pierduți la Cernavodă Pe termen scurt, Bolojan a descris măsurile luate pentru funcționarea sistemului „în condiții de criză”, după ce Grupul 2 de la Cernavodă a fost scos din producție, pe fondul scăderii debitelor Dunării. Deficitul de 600 MW ar urma să fie acoperit printr-un mix de: producție din fotovoltaic și eolian ; intrarea în producție, „începând de săptămâna viitoare”, a grupului în rezervă de la Rovinari , care ar acoperi „aproape jumătate” din deficit; importuri ; uzinare suplimentară în hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica . Premierul a afirmat că, „din toate datele” disponibile, sistemul nu are probleme de funcționare. Proiectul „Bala 2”, condiție pentru extinderea nucleară Bolojan a legat vulnerabilitatea de la Cernavodă de necesitatea proiectului „Bala 2”, care urmărește creșterea debitului pe Dunărea Veche spre centrală, astfel încât debitul actual să fie „aproape dublat”. El a spus că studiul de fezabilitate este finalizat de opt ani și că proiectul are avizele obținute, inclusiv de mediu, iar indicatorii tehnico-economici ar fi fost aprobați în 2024. În acest context, premierul a susținut că dezvoltarea Unităților 3 și 4 nu poate fi discutată realist fără realizarea acestei lucrări și a menționat că a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial de experți care verifică încă o dată proiectul. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Din declarațiile premierului, următoarele repere sunt cele mai concrete: discuția despre un „pact politic” pe energie și eventuale modificări legislative la începutul sesiunii parlamentare din toamnă; intrarea în probe la Mintia din septembrie, etapizat; primele injecții de energie la Iernut până la finalul anului. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în sursă, ce formă ar lua exact „pactul” (conținut legislativ, termene, obligații) și ce mecanisme de implementare ar garanta continuitatea măsurilor pe mai mulți ani. [...]
