Știri
Știri din categoria Energie
SUA și Japonia au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în energie, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP. Pachetul vizează atât proiecte nucleare, cât și dezvoltări în zona gazelor naturale, iar în context este menționată și România, prin proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești.
Cea mai mare componentă a anunțului este investiția de până la 40 de miliarde de dolari a societății comune americano-japoneze GE Vernova Hitachi pentru construirea de reactoare modulare mici în Tennessee și Alabama. Separat, cele două țări vor colabora la construcția unor situri de exploatare a gazelor naturale în Pennsylvania (17 miliarde de dolari) și Texas (16 miliarde de dolari), însă comunicatul nu oferă alte detalii despre aceste proiecte, în afara valorii și a amplasării.
GE Vernova Hitachi dezvoltă reactorul BWRX-300, cu o capacitate de 300 MW, în timp ce reactoarele convenționale ajung, în general, la cel puțin 900 MW. SMR-urile (reactoare modulare mici) sunt prezentate ca fiind mai puțin costisitoare și mai rapide de construit, cu garanții de siguranță superioare față de generațiile anterioare. Totuși, articolul notează că, în Statele Unite, niciun SMR nu este încă operațional, iar un singur proiect a fost aprobat până acum de autoritatea de reglementare nucleară civilă (NRC), aparținând companiei NuScale.
Legătura cu România este făcută prin proiectul SMR de la Doicești (județul Dâmbovița): în februarie 2026, compania de stat Nuclearelectrica SA a dat aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici, proiect bazat pe tehnologia americană NuScale, conform informațiilor din articol. În același context, este menționat și Canada, unde Ontario Power Generation a aprobat anul trecut construirea a patru reactoare BWRX-300 la Darlington, în zona metropolitană Toronto.
Pe lângă investițiile în nuclear și gaze, Statele Unite și Japonia s-au angajat să dezvolte o rețea de țări partenere pentru aprovizionarea cu minerale strategice și să coopereze pentru exploatarea de minerale critice la mare adâncime, inclusiv sedimente cu pământuri rare în apropierea insulei japoneze Minami Torishima, potrivit Casei Albe.
Recomandate
Agenția Internațională pentru Energie propune 10 măsuri de reducere a cererii de hidrocarburi , pe fondul presiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor și stocurilor, relatează Economedia , care citează AFP, via Agerpres. Potrivit articolului, AIE a prezentat vineri un set de recomandări adresate autorităților, companiilor și gospodăriilor, cu scopul de a reduce consumul de petrol și gaze și de a „atenua impactul economic asupra consumatorilor” în contextul riscurilor de întrerupere a aprovizionării cu petrol asociate conflictului din regiune. Organizația amintește că săptămâna trecută a convenit o eliberare record de petrol din stocurile strategice. AIE estimează că aplicarea pe scară largă a acestor 10 măsuri, acolo unde este posibil, ar putea amplifica efectul lor și ar contribui la atenuarea șocului provocat de blocarea Strâmtorii Ormuz și, mai larg, de războiul din Orientul Mijlociu. Între soluțiile indicate se află telemunca, ca modalitate de diminuare a consumului de combustibil, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și utilizarea mai frecventă a transportului public. AIE mai menționează alternarea traficului în marile orașe, pentru reducerea congestiei și, implicit, a consumului. În același pachet de recomandări, organizația încurajează folosirea în comun a mașinilor, condusul eficient, evitarea utilizării GPL-ului în transport și evitarea călătoriilor cu avionul atunci când există alternative. AIE arată că reducerea călătoriilor de afaceri ar putea diminua rapid presiunea de pe piețele de combustibil pentru aviație și mai solicită, unde este posibil, gătitul cu electricitate în loc de gaz, precum și optimizarea consumului de hidrocarburi în industrie. [...]
Benzina a depășit 9 lei/l în unele stații , pe fondul unei noi scumpiri „peste noapte”, iar Guvernul discută măsuri pentru a limita creșterile, potrivit Digi24 . Conform aceleiași surse, motorina a trecut de 9,50 lei/l, iar în unele benzinării a ajuns chiar la 9,70 lei/l. Digi24 notează că este primul moment „din istorie” în care litrul de benzină depășește pragul de 9 lei, fiind cu aproximativ 0,70 lei peste nivelul din criza energetică din 2022, când benzina era în jur de 8,30 lei/l. Scumpirile sunt prezentate în contextul conflictului din Orientul Mijlociu: benzina ar fi la a 10-a majorare, cu un total de aproximativ un leu de la începutul războiului dintre SUA-Israel și Iran. În cazul motorinei, prețul ar fi crescut pentru a 11-a oară în mai puțin de trei săptămâni, potrivit informațiilor publicate de Digi24. Impactul pentru șoferi este vizibil la alimentare: pentru un plin de 50 de litri, costul este acum mai mare cu 75 de lei față de momentul de dinaintea începerii conflictului, mai scrie Digi24. La nivel guvernamental, sunt discuții despre intervenții care să tempereze creșterile. Digi24 relatează, citând surse, că Executivul ar pregăti o măsură privind acciza, astfel încât aceasta să devină „flexibilă”, iar prețurile la benzină și motorină să nu depășească anumite cote. Măsurile aflate în discuție, potrivit surselor Digi24, includ: limitarea accizei printr-un mecanism „flexibil”, legat de menținerea prețurilor sub anumite praguri; plafonarea adaosului comercial. [...]
Carburanții ating prețuri record în România, apropiindu-se de 10 lei pe litru , potrivit Digi24 , după a noua scumpire în doar două săptămâni, pe fondul tensiunilor internaționale și al presiunilor din piața energetică. Benzina standard a ajuns până la 8,82 lei/litru, motorina la 9,39 lei, iar variantele premium urcă chiar la 9,94 lei, depășind nivelurile din criza energetică din 2022. Creșterile recente vin după majorări succesive aplicate în ultimele zile: +0,10 lei/litru pentru benzină +0,15 lei/litru pentru motorină Comparativ, în 2022 – considerat până acum vârful crizei – benzina ajunsese la aproximativ 8,65 lei, iar motorina la 9,24 lei, niveluri deja depășite în prezent. Autoritățile discută mai multe scenarii pentru a tempera scumpirile, însă nicio decizie nu a fost luată până acum. Opțiunile analizate includ: reducerea accizei scăderea TVA plafonarea prețurilor Deocamdată, singura măsură concretă rămâne sprijinul pentru transportatori, în valoare de 0,85 lei/litru, aplicat până la finalul anului. În rest, impactul scumpirilor este resimțit direct de consumatori și companii, într-un context economic deja tensionat. Specialiștii avertizează că tendința ar putea continua, iar pragul psihologic de 10 lei/litru ar putea fi depășit chiar în zilele următoare, dacă evoluțiile internaționale nu se stabilizează. În ansamblu, scumpirea accelerată a carburanților reflectă dependența pieței locale de contextul global și pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe costurile din economie, într-un moment în care soluțiile guvernamentale sunt încă în analiză. [...]
O pană generală de curent a afectat aproape întreaga populație a Cubei, potrivit operatorului rețelei electrice naționale, UNE. Autoritățile au anunțat că investighează cauzele incidentului, care vine pe fondul unei crize energetice tot mai severe în insulă. În ultimii ani, penele de curent au devenit tot mai frecvente în Cuba, unele dintre ele durând ore sau chiar zile. Sistemul energetic al țării este considerat învechit, iar centralele electrice funcționează adesea cu probleme tehnice și cu deficit de combustibil. Deși Cuba produce aproximativ 40% din necesarul intern de petrol, cantitatea nu este suficientă pentru a acoperi cererea de energie. Situația s-a agravat după reducerea livrărilor de petrol din Venezuela și pe fondul sancțiunilor impuse de Statele Unite. Criza energetică a generat tensiuni sociale. În weekend, într-o localitate din Cuba a avut loc un protest violent, un eveniment rar în statul condus de regimul comunist. Președintele cubanez a declarat recent că guvernul încearcă să diversifice sursele de energie, inclusiv prin proiecte de energie solară, gaze naturale și modernizarea termocentralelor. Date citate de Reuters arată că, în acest an, doar câteva transporturi mici de combustibil au ajuns în porturile cubaneze, ceea ce amplifică dificultățile în alimentarea centralelor electrice. Autoritățile nu au anunțat încă când va fi restabilită complet alimentarea cu energie electrică. [...]
România ar putea funcționa aproape patru luni doar din stocurile de combustibil chiar dacă importurile de motorină s-ar opri complet și rafinăriile nu ar mai procesa țiței, susține ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Potrivit News.ro , oficialul a declarat că România dispune de stocuri strategice și comerciale suficiente pentru a acoperi consumul actual pentru o perioadă de aproximativ patru luni, în eventualitatea unei crize majore pe piața petrolului. Declarația vine în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al temerilor privind posibile perturbări ale aprovizionării cu combustibili. Ministrul Energiei a subliniat că autoritățile au pregătit cadrul legal pentru a putea interveni rapid pe piață dacă prețurile internaționale ale petrolului sau motorinei vor crește puternic ori dacă vor apărea blocaje logistice. Stocuri pentru situații de urgență Bogdan Ivan a explicat că România dispune de două tipuri de rezerve: stocuri strategice de criză , utilizate doar în situații excepționale; stocuri comerciale , aflate în circuitul normal al pieței. Împreună, acestea ar permite țării să mențină nivelul actual de consum pentru câteva luni, chiar în scenariul extrem în care nu ar mai exista importuri și nici rafinare internă. Importurile și dependența de anumite regiuni Ministrul a precizat că aproximativ 75% din petrolul rafinat în România provine din state care nu sunt din Orientul Mijlociu , ceea ce reduce vulnerabilitatea față de conflictele din regiune. Totuși, există un punct sensibil: aproximativ 40% din motorina importată de România provine din Arabia Saudită , ceea ce poate reprezenta un risc dacă situația geopolitică se agravează. Pentru a limita aceste riscuri, autoritățile au încercat în ultimii ani să diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Consum crescut pe fondul panicii Potrivit ministrului, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat o creștere bruscă a cererii interne. În doar zece zile, consumul de combustibil din România a fost de patru ori mai mare decât în alte perioade similare din ultimul an , deoarece transportatorii, agricultorii și alte companii au început să își facă stocuri de teamă că aprovizionarea ar putea fi afectată. Chiar și în aceste condiții, Bogdan Ivan a dat asigurări că România nu se confruntă în prezent cu o penurie de combustibil , iar rezervele existente sunt suficiente pentru a stabiliza piața dacă situația internațională se complică. [...]
Dumitru Chisăliță susține că România nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) afirmă că România are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină raportate la puterea de cumpărare, însă reacția autorităților ar fi fost limitată. El indică drept excepție compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor. În același timp, Chisăliță spune că prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului. În acest context, el consideră că măsurile publice discutate până acum nu răspund efectiv presiunilor din piață. Analistul arată că vineri a apărut un document intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”. În opinia sa, documentul nu ar funcționa ca un plan, deoarece ar conține idei fără scenarii de lucru, măsuri concrete, responsabili desemnați, surse de finanțare, evaluări de impact și mecanisme de aplicare. Chisăliță discută și ipoteza declarării unei situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, subliniind că aceasta ar fi justificată doar dacă apar probleme de continuitate a aprovizionării la pompă. El notează că declarațiile oficiale recente ar fi infirmat existența unor astfel de probleme, ceea ce ridică întrebări despre rațiunea unei eventuale declarări a crizei. Un punct pe care îl consideră relevant în document se referă la stocuri: stocurile de urgență din România ar acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar stocurile menținute în exterior, prin delegare, încă o perioadă similară, în total circa 90 de zile. De aici, Chisăliță cere precizări despre localizarea stocurilor din exterior și despre timpul necesar pentru aducerea lor în România după decizia de utilizare. El avertizează că, dacă stocurile sunt în state din zona Golfului, accesul la ele ar putea fi problematic în actualul context. În argumentația sa, Chisăliță invocă date ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în 2025, 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În scenariul blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea intra în țară, ceea ce ar putea explica discuțiile despre o situație de criză, sugerează el. Tot în logica riscului de deficit, președintele AEI menționează ideea repornirii rafinăriei Petrotel. El ridică semne de întrebare privind oportunitatea unei astfel de măsuri în condițiile interdicțiilor legate de prelucrarea țițeiului rusesc (în contextul sancțiunilor europene) și ale unui deficit global de țiței menționat în document. Chisăliță critică și propunerea de plafonare a prețurilor pentru o lună la 8,86 lei/litru pentru motorină și 8,41 lei/litru pentru benzină, pe care o consideră nerealistă. Potrivit estimărilor AEI, în aproximativ două săptămâni motorina ar putea ajunge la 10 lei/litru, pe fondul intrării în țară a motorinei și țițeiului cumpărate la prețuri mai mari, ceea ce ar pune comercianții în situația de a cumpăra scump și a vinde mai ieftin. Într-un astfel de scenariu, el susține că plafonarea ar putea rămâne doar „pe hârtie”, iar importurile s-ar reduce, cu risc de penurie: în circa două săptămâni pentru motorină și în aproximativ patru săptămâni pentru benzină, potrivit evaluării sale. Separat, Chisăliță spune că plafonarea marjei comerciale ar fi o discuție diferită, dar avertizează că o marjă unică la nivel național ar putea afecta disproporționat micii operatori și ar permite marilor lanțuri integrate să își redistribuie profiturile pe alte verigi. El consideră că auditarea comportamentului comercianților și publicarea rezultatelor ar fi o măsură cu potențial de corecție. În privința exporturilor, el observă că formularea din document despre exportul realizat cu acordul ministerului ar putea indica o intenție de limitare, dar atrage atenția că, juridic, „export” se referă la livrări în afara UE, ceea ce ar permite ocolirea măsurii prin livrări intracomunitare urmate de redirecționare. La final, articolul arată că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis liderilor coaliției o propunere de măsuri de urgență pentru atenuarea efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România. Documentul menționează că Guvernul ia în calcul inclusiv declararea unei situații de criză, plafonarea prețurilor, subvenții directe la pompă, sprijin fiscal pentru transportatori și agricultură, derogări de la regulile privind bioetanolul și repornirea temporară a rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești. [...]
