Știri
Știri din categoria Energie
SUA și Japonia au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în energie, potrivit Știrile ProTV, care citează AFP. Pachetul vizează atât proiecte nucleare, cât și dezvoltări în zona gazelor naturale, iar în context este menționată și România, prin proiectul de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești.
Cea mai mare componentă a anunțului este investiția de până la 40 de miliarde de dolari a societății comune americano-japoneze GE Vernova Hitachi pentru construirea de reactoare modulare mici în Tennessee și Alabama. Separat, cele două țări vor colabora la construcția unor situri de exploatare a gazelor naturale în Pennsylvania (17 miliarde de dolari) și Texas (16 miliarde de dolari), însă comunicatul nu oferă alte detalii despre aceste proiecte, în afara valorii și a amplasării.
GE Vernova Hitachi dezvoltă reactorul BWRX-300, cu o capacitate de 300 MW, în timp ce reactoarele convenționale ajung, în general, la cel puțin 900 MW. SMR-urile (reactoare modulare mici) sunt prezentate ca fiind mai puțin costisitoare și mai rapide de construit, cu garanții de siguranță superioare față de generațiile anterioare. Totuși, articolul notează că, în Statele Unite, niciun SMR nu este încă operațional, iar un singur proiect a fost aprobat până acum de autoritatea de reglementare nucleară civilă (NRC), aparținând companiei NuScale.
Legătura cu România este făcută prin proiectul SMR de la Doicești (județul Dâmbovița): în februarie 2026, compania de stat Nuclearelectrica SA a dat aprobarea finală pentru reactoarele modulare mici, proiect bazat pe tehnologia americană NuScale, conform informațiilor din articol. În același context, este menționat și Canada, unde Ontario Power Generation a aprobat anul trecut construirea a patru reactoare BWRX-300 la Darlington, în zona metropolitană Toronto.
Pe lângă investițiile în nuclear și gaze, Statele Unite și Japonia s-au angajat să dezvolte o rețea de țări partenere pentru aprovizionarea cu minerale strategice și să coopereze pentru exploatarea de minerale critice la mare adâncime, inclusiv sedimente cu pământuri rare în apropierea insulei japoneze Minami Torishima, potrivit Casei Albe.
Recomandate
Japonia pregătește investiții de peste 65 de miliarde de dolari (aprox. 300 mld. lei) în reactoare nucleare modulare mici în SUA , o mișcare care poate accelera maturizarea tehnologiei SMR (reactoare modulare mici) și, indirect, poate influența și proiectul similar din România, de la Doicești , potrivit Libertatea . Investiția este parte dintr-un pachet mai amplu de investiții japoneze în Statele Unite, estimat la 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.530 mld. lei), convenit în urma negocierilor comerciale dintre Washington și Tokyo. Dincolo de construcția de centrale, obiectivul declarat este dezvoltarea unui lanț de aprovizionare pentru SMR-uri și exportul tehnologiei la nivel global. Cum se împart banii: GE Vernova Hitachi și NuScale O componentă a planului este deja conturată: SUA și Japonia au anunțat în martie un pachet de până la 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) pentru reactoare modulare mici dezvoltate de GE Vernova Hitachi, în Tennessee și Alabama, relatează Reuters. Proiectele ar urma să folosească tehnologia BWRX-300. Departamentul american al Energiei afirmă că parteneriatul urmărește desfășurarea reactoarelor BWRX-300 în cele două state, cu ținta de 3 gigawați de energie „curată și stabilă” pentru regiune. Separat, guvernul japonez analizează investiții de până la 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 mld. lei) în proiectele companiei americane NuScale Power – tehnologia folosită și în proiectul SMR de la Doicești, dezvoltat de RoPower Nuclear și Nuclearelectrica. De ce contează pentru România: proiectul de la Doicești și efectul de „scară” România vrea să dezvolte la Doicești (Dâmbovița) prima centrală nucleară cu reactoare modulare mici NuScale din Europa, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, la aproximativ 90 km de București. Planul prevede șase module NuScale, fiecare de 77 MW, cu o capacitate totală de 462 MW, însă proiectul pornește cu instalarea unui singur reactor, iar celelalte cinci module ar urma să fie cumpărate doar dacă primul funcționează conform așteptărilor. În acest context, un val de proiecte SMR în SUA – finanțat masiv și susținut de un lanț de aprovizionare comun SUA–Japonia – poate avea efecte economice indirecte asupra proiectelor similare: de la disponibilitatea componentelor și a furnizorilor, până la standardizare și ritmul de autorizare, deși materialul nu avansează concluzii ferme privind impactul direct asupra României. Miza strategică și riscul nerezolvat: cine răspunde în caz de accident Statele Unite urmăresc relansarea rapidă a energiei nucleare până în 2050, inclusiv pentru alimentarea centrelor de date și a infrastructurii de inteligență artificială, potrivit Departamentului american al Energiei. SMR-urile sunt prezentate ca o soluție deoarece pot fi amplasate mai aproape de consumatori mari (centre de date, fabrici, zone industriale) și pot funcționa continuu. În paralel, SUA și Japonia vor să recupereze teren într-o competiție globală în care China și Rusia sunt deja avansate, iar controlul asupra tehnologiei, combustibilului, finanțării și lanțurilor de aprovizionare este văzut ca o sursă de influență geopolitică. Rămâne însă o zonă de incertitudine: nu este clar cine ar răspunde în cazul unui accident nuclear. Japonia, marcată de Fukushima (2011), ar cere clarificări privind răspunderea pentru o centrală din SUA finanțată cu bani japonezi; un oficial american de rang înalt ar fi transmis că proiectele sunt americane și că Japonia nu va avea răspundere directă, iar detaliile ar urma să fie stabilite în negocierile finale. [...]
Auditul intern al Departamentului Energiei din SUA arată că sprijinul public pentru proiectul SMR NuScale a ignorat riscuri-cheie de cost și piață , un semnal de avertizare relevant pentru proiectul de mini-reactoare de la Doicești , care folosește aceeași tehnologie, potrivit Profit . Raportul de audit, întocmit în acest an de Biroul Inspectorului General al Departamentului pentru Energie al SUA , concluzionează că structura responsabilă din departament („Nuclear Energy”) a subevaluat masiv importanța unor riscuri decisive pentru succesul proiectului: creșterea costurilor, rentabilitatea economică și, mai ales, existența unui număr suficient de cumpărători dispuși să semneze din timp angajamente de achiziție a energiei. De ce a eșuat proiectul NuScale din Idaho: costuri mai mari și prea puțini cumpărători NuScale a anunțat în noiembrie 2023 anularea proiectului său de centrală SMR de 462 MW din statul Idaho (Carbon Free Power Project – CFPP), care urma să fie construit pentru Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS), o asociere de companii municipale de utilități. Proiectul nu a reușit să strângă suficiente angajamente ferme de cumpărare a energiei. La momentul anulării, existau angajamente pentru doar 26% din capacitate (120 MW din 462 MW), în condițiile în care acordurile prevedeau obligatoriu atingerea pragului de 80% (370 MW). Inițial, ținta fusese de 100%. Reticența potențialilor cumpărători a fost legată de temerile privind prețul energiei necesar pentru recuperarea investiției, calculat prin indicatorul LCOE („costul nivelat al energiei”, adică un cost mediu pe durata de viață a proiectului), menționat în material cu trimitere la definiția de pe Wikipedia . În paralel, estimările de cost total ale investiției au crescut cu peste 75%, de la 5,3 miliarde dolari (aprox. 24,4 miliarde lei) la 9,3 miliarde dolari (aprox. 42,8 miliarde lei). Miza pentru România: proiectul de la Doicești are aceeași putere instalată ca cel anulat în SUA În România, proiectul SMR de la Doicești este tot de 462 MW, iar costurile sunt estimate la până la 7 miliarde dolari (aprox. 32,2 miliarde lei), în linie cu cele ale proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă (aproape 1.400 MW), evaluate la circa 7 miliarde euro (aprox. 35 miliarde lei), potrivit informațiilor citate de publicație. Ministerul Energiei a estimat la un moment dat costurile Doicești la sub 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei), conform unui document anterior, menționat în material. Proiectul de la Doicești a devenit, în ultimele luni, subiect de dispută politică, după ce premierul Ilie Bolojan a criticat în repetate rânduri fezabilitatea proiectului cu tehnologie NuScale, într-un articol anterior al publicației, disponibil aici . Ce spune auditul despre ajutorul de stat: criterii economice tratate ca „opționale” În 2020, „Nuclear Energy” a atribuit subvenții totale de 1,36 miliarde dolari (aprox. 6,3 miliarde lei) pentru proiectul din Idaho, însă a plătit efectiv circa 183 milioane dolari (aprox. 842 milioane lei), inclusiv un avans de 143,5 milioane dolari (aprox. 660 milioane lei). Restul finanțării, de ordinul miliardelor de dolari, ar fi trebuit atras din surse private, iar angajamentele de cumpărare a energiei erau esențiale ca garanții pentru finanțatori. Raportul notează că, deși „Nuclear Energy” a susținut că țintele privind angajamentele de achiziție și nivelul LCOE nu erau cerințe ale Departamentului pentru Energie pentru definirea succesului (pentru că proiectul le putea modifica), omisiunea de a le transforma în criterii obligatorii a intrat în contradicție cu criteriul de succes economic. Auditul mai arată că instituția a urmărit în principal instalarea operațională (racordarea la rețea și punerea în funcțiune), însă pentru atingerea completă a scopului public era „imperativ” ca proiectul să obțină acoperire de 100% a angajamentelor de cumpărare, finanțarea privată integrală și o implementare comercială „cu sens economic”. „Fonduri guvernamentale de circa 183 milioane dolari au fost cheltuite fără a se obține rezultate-cheie”, se afirmă în raportul citat. Consecințe financiare după anulare Materialul mai arată că, anul trecut, NuScale a convenit să restituie Washingtonului peste 32 milioane dolari (aprox. 147 milioane lei) din ajutorul de stat primit, pentru a intra în posesia componentelor și echipamentelor fabricate pentru proiectul din Idaho. Anterior, NuScale le plătise celor de la UAMPS aproape 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei), reprezentând costurile asocierii de utilități locale cu proiectul eșuat. În document se menționează și că „Nuclear Energy” nu și-ar fi analizat și controlat propria tendință de a favoriza un proiect sprijinit deja în trecut, în contextul unei istorii de asistență financiară către NuScale, cu angajamente totale de circa 586 milioane dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), pe fondul unei „lipse de interes” din partea industriei și al concurenței cu alte tehnologii de generare. Context pentru relația cu România: primul memorandum de înțelegere între NuScale și Nuclearelectrica a fost semnat în martie 2019, vizând schimb de informații tehnice și de business despre tehnologia SMR. [...]
TerraPower a intrat în evaluarea de reglementare din Marea Britanie pentru reactorul Natrium de 345 MW , un pas care poate deschide drumul către stabilirea unor calendare de implementare și, ulterior, către o flotă de reactoare avansate pe piața britanică, potrivit Interesting Engineering . Compania americană de energie nucleară, cu sediul la Washington, a demarat oficial procesul britanic de „Generic Design Assessment” (GDA) pentru centrala Natrium și a lansat subsidiara TerraPower UK Ltd. TerraPower descrie aceste demersuri drept cele mai importante de până acum în direcția implementării în Regatul Unit. Ce înseamnă GDA și unde este TerraPower în proces TerraPower a început „Step 1” din GDA, un mecanism prin care autoritățile britanice evaluează designul unui reactor înainte de orice decizie de amplasare și construire. Compania a depus aplicația pentru GDA în octombrie 2025, iar Departamentul pentru Securitate Energetică și Net Zero a acceptat-o formal în februarie 2026, conform informațiilor citate de publicație. CEO-ul TerraPower, Chris Levesque, a indicat că intrarea pe piața britanică este o angajare pe termen lung, cu obiectivul de a susține tranziția energetică și securitatea energetică a țării. De ce contează: designul Natrium și componenta de stocare Natrium este descris ca un „first mover” în sectorul reactoarelor avansate. Designul include un reactor rapid răcit cu sodiu, de 345 MW, plus un sistem brevetat de stocare a energiei pe bază de săruri topite (stocare termică), care poate crește puterea livrată până la 500 MW atunci când este nevoie. În termeni operaționali, această arhitectură urmărește să mențină o producție de bază constantă și să permită creșteri rapide în vârfurile de consum, element pe care TerraPower îl prezintă ca diferențiator față de alte proiecte de reactoare avansate. Semnale din partea autorităților și legătura cu experiența din SUA În material sunt citate declarații ale unor oficiali britanici, inclusiv ale ministrului pentru Știință, Inovație, Cercetare și Nuclear, Lord Vallance, care a numit decizia TerraPower de a-și crea o prezență în Regatul Unit un „vot de încredere” pentru investițiile nucleare. De asemenea, ONR (Office for Nuclear Regulation) arată că stabilirea aranjamentelor este un pas necesar pentru a putea evalua designul Natrium, iar NRW (Natural Resources Wales) afirmă că GDA permite integrarea timpurie a protecției mediului în proiect și abordarea riscurilor înainte de o eventuală implementare. TerraPower derulează în paralel activități de reglementare în Statele Unite, unde prima centrală Natrium este în construcție; articolul menționează că U.S. Nuclear Regulatory Commission a acordat recent aprobarea de construcție pentru începerea lucrărilor. În Regatul Unit, GDA ar urma să ajute compania să își stabilească „deployment timelines” (calendare de implementare) pentru amplasamentele Natrium, conform comunicării citate de Interesting Engineering . [...]
Electrica a câștigat concesiunea pe 12 ani pentru producția de energie termică și electrică în cogenerare la Craiova , ceea ce mută serviciul de termoficare al orașului către un operator privat și deschide etapa de implementare a unei capacități noi, „modernă și verde”, după problemele acumulate la actualul producător aflat în insolvență, potrivit G4Media . Primăria Craiova a demarat încă din ianuarie procedura de licitație pentru concesionarea serviciului de producție a energiei termice și electrice în cogenerare, vizând externalizarea producerii de apă caldă și căldură pentru municipiu către un investitor privat. Contextul invocat este situația Electrocentrale Craiova SA, companie care a generat „probleme multiple” și care se află în insolvență „din cauza datoriilor uriașe”. Ce presupune concesiunea câștigată de Electrica Electrica SA a fost singurul ofertant și a câștigat licitația, informând Bursa de Valori București că a fost desemnată câștigătoare pentru „delegarea prin concesiune” a activității de producere a energiei termice și electrice, bazate pe cogenerare și/sau surse regenerabile, în municipiul Craiova. Concesiunea este pe 12 ani și presupune realizarea unui sistem nou de producere a energiei termice pentru rețeaua centralizată a orașului (SACET), pe o soluție bazată pe cogenerare de înaltă eficiență și/sau surse regenerabile. De ce contează: trecerea de la un producător în insolvență la un proiect nou, aliniat cerințelor UE Proiectul este prezentat ca răspuns atât la necesarul de energie termică al orașului, cât și la cerințele de eficiență energetică impuse de legislația europeană, fiind menționată Directiva 2023/1791. Primarul Lia Olguța Vasilescu a declarat că urmează „procedurile corporative necesare” pentru implementare și a susținut că, „în câteva luni”, orașul ar urma să intre „într-o nouă eră energetică”, adăugând că Primăria Craiova a obținut și ATR-ul (aviz tehnic de racordare) necesar implementării proiectului. „În cel mai scurt timp se vor demara procedurile corporative necesare în vederea implementării proiectului. Ce înseamnă acest lucru pentru Craiova? Că, în câteva luni, orașul va intra într-o nouă eră energetică: fără poluare, fără avarii! Sperăm ca proiectul să fie implementat cât mai rapid! Tot astăzi, Primăria Craiova a reușit să obțină și ATR-ul necesar implementării proiectului.” [...]
Donald Trump spune că SUA ar putea reimpune în curând sancțiuni asupra exporturilor de petrol rusesc , după ce riscurile de întrerupere a aprovizionării globale s-au redus odată cu reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz , relatează Kyiv Post . Mesajul, transmis la summitul G7 de marți, indică o posibilă întărire a presiunii economice asupra Moscovei, într-un moment în care politica americană a oscilat în ultimele luni din cauza volatilității pieței energetice. Trump a spus că măsura a fost amânată din cauza temerilor legate de perturbarea livrărilor de energie în timpul recentului conflict din Orientul Mijlociu. Potrivit acestuia, „în curând vom putea face asta”, deoarece petrolul „curge din nou” prin Hormuz, făcând trimitere la acordul cu Iranul care a pus capăt războiului regional. De ce contează: sancțiunile au fost „relaxate” ca tampon pentru piața globală În material se arată că politica SUA privind sancțiunile pe petrolul rusesc s-a schimbat repetat. În martie, Departamentul Trezoreriei, condus de secretarul Scott Bessent, a introdus excepții limitate care au permis livrarea unor transporturi de țiței rusesc deja încărcate, după o creștere a prețurilor la energie pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran (izbucnit pe 28 februarie) și al perturbărilor rutelor de transport din Golf. Măsurile au fost prezentate ca un „tampon” temporar pentru piețele globale, iar derogările au fost ulterior prelungite până în aprilie prin licența generală 134B. Kyiv Post notează că, potrivit Reuters, excepțiile urmăreau și să ajute „țările sărace și vulnerabile” care se confruntau cu penurii, pe fondul accesului mai dificil la petrolul din Orientul Mijlociu. Oscilații în mai și presiune din partea aliaților În mai, abordarea Washingtonului a continuat să se schimbe: pe 17 mai, administrația Trump a încheiat un program de derogări pentru sancțiuni, semnalând o revenire la presiune economică mai dură asupra Rusiei. O zi mai târziu, pe 18 mai, SUA au extins totuși derogarea pentru încă 30 de zile, invocând din nou îngrijorări privind instabilitatea pieței energiei. Aceste ajustări repetate au atras critici din partea aliaților europeni și a Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia, dependentă de veniturile din petrol pentru finanțarea războiului, nu ar trebui să beneficieze de relaxarea sancțiunilor în timp ce continuă atacurile asupra orașelor ucrainene. În acest context, stabilizarea fluxurilor prin Hormuz ar putea elimina principalul argument invocat pentru amânare și ar deschide calea pentru reintroducerea unor măsuri mai dure asupra exporturilor de petrol rusesc, conform declarațiilor lui Trump citate de publicație. [...]
Google își asumă integral costurile de energie și infrastructură pentru extinderea unui centru de date din Alabama , într-un angajament care urmărește să limiteze presiunea asupra tarifelor locale la electricitate, potrivit TechRadar . Compania promite o investiție de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) pentru extinderea campusului din Jackson County în următorii doi ani și spune că va plăti 100% din energia pe care o consumă acolo. Miza economică este transferul explicit al costurilor generate de creșterea consumului către operatorul centrului de date, nu către comunitate, într-un moment în care impactul infrastructurii de date asupra rețelelor electrice și a mediului este tot mai contestat în SUA. Ce include investiția și ce promite Google Conform anunțului companiei (document PDF), finanțarea vizează extinderea centrului de date din Jackson County, Alabama, unde Google este prezentă din 2018, pe amplasamentul unei foste centrale pe cărbune. Pe lângă lucrările de extindere, Google afirmă că va acoperi: costurile cu energia consumată de facilitate; costurile de infrastructură „direct determinate” de operațiunile sale, asociate extinderii. În comunicare, compania leagă proiectul de creșterea cererii și de rolul centrelor de date în funcționarea unor servicii critice (de la servicii online până la spitale și sisteme de urgență). Legătura cu „ Ratepayer Protection Pledge ” și efectul asupra tarifelor Google spune că angajamentul este „în linie” cu „Ratepayer Protection Pledge” al Casei Albe, ceea ce, în practică, înseamnă că ar trebui să se asigure că facturile la electricitate ale consumatorilor locali nu cresc ca urmare a activității suplimentare generate de extinderea centrului de date. În acest cadru, compania susține că va plăti pentru „toată energia și infrastructura” necesare proiectului, tocmai pentru a evita ca majorarea cererii să se traducă în costuri mai mari pentru rezidenții din zonă. Opțiunea nucleară și acordul pentru până la 50 MW Google indică și o posibilă schimbare a sursei de energie către nuclear, menționând un parteneriat stabilit în august 2025 între Google, Kairos Power și Tennessee Valley Authority (TVA), care ar urma să furnizeze până la 50 megawați de energie „curată” pentru centre de date din Alabama și Tennessee. Publicația notează că un astfel de aranjament ar permite Google să tragă energie dintr-o rețea dedicată, în loc să crească presiunea pe sursele locale, cu potențial efect asupra cererii și prețurilor pentru consumatorii din proximitate. Fonduri locale: eficiență energetică și educație STEM Pe lângă investiția principală, compania anunță și inițiative locale: un „Energy Impact Fund” de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), în parteneriat cu TVA și CAANEAL, pentru programe de eficiență energetică și „weatherization” (lucrări de îmbunătățire a locuințelor pentru reducerea pierderilor de energie); o donație de 550.000 de dolari (aprox. 2,5 milioane lei) pentru kituri STEM destinate elevilor de clasa a IV-a până la a VIII-a. În material sunt incluse și declarații de susținere din partea liderului majorității din Senatul statului Alabama, Steve Livingston, precum și din partea lui Thomas Gamble, responsabil local Google pentru Jackson County, care leagă extinderea de beneficii economice și de investiții în comunitate. Ce urmează Calendarul indicat este de „următorii doi ani” pentru extinderea campusului. În privința energiei nucleare, sursa vorbește despre planuri și despre un acord pentru până la 50 MW, fără a detalia un termen de punere în funcțiune sau o structură completă de implementare la nivelul centrului din Alabama. [...]
