Știri
Știri din categoria Apărare
Germania condiționează o eventuală misiune navală de un mandat și votul Bundestagului, ceea ce poate întârzia securizarea Strâmtorii Ormus. Potrivit Euronews, cancelarul Friedrich Merz urmează să prezinte la întâlnirea de la Paris un plan privind participarea Germaniei la deblocarea Strâmtorii Ormus, dar doar în anumite condiții politice și juridice.
În scenariul descris, Berlinul ar putea trimite nave pentru eliminarea minelor marine, plus o navă de sprijin și capabilități de recunoaștere aeriană. Miza este operațională: o astfel de contribuție ar viza direct siguranța rutelor de tranzit într-un punct strategic pentru transportul maritim.
Merz a spus că Germania este „în principiu” pregătită să participe, însă numai dacă există o încetare a ostilităților și un cadru legal compatibil cu Constituția germană. În plus, ar fi necesare decizii interne care, în practică, pot prelungi calendarul unei intervenții.
„Suntem, în principiu, pregătiți să participăm la asigurarea rutelor de tranzit. Aceasta necesită încetarea ostilităților. Asta cere, cel puțin, un armistițiu provizoriu și un mandat, așa cum prevede și Constituția germană, într-un cadru de securitate colectivă, de preferat un mandat al Națiunilor Unite. De asemenea, necesită o rezoluție a Guvernului Federal și aprobarea Bundestagului german. Suntem încă departe de asta, per ansamblu.”
Întâlnirea de la Paris este prezentată ca un pas pentru „deblocarea” Strâmtorii Ormus, însă mesajul cancelarului indică faptul că o contribuție militară germană nu este iminentă: fără armistițiu, mandat (ideal ONU), decizie guvernamentală și vot în Bundestag, planul rămâne la nivel de opțiune.
Recomandate
Germania condiționează o misiune în Strâmtoarea Ormuz de mandat ONU și aprobări interne , iar diferența față de Franța este că Berlinul vrea să discute inclusiv implicarea SUA, într-un demers cu potențial impact direct asupra fluxurilor comerciale printr-un coridor maritim critic, potrivit HotNews . Cancelarul german Friedrich Merz a spus că va aborda vineri, la Paris, „chestiunea participării forțelor armate ale SUA” la o eventuală misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, în condițiile în care inițiativa discutată este descrisă ca „multilaterală și pur defensivă”. Videoconferința liderilor este organizată la Paris și coprezidată de Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. În antiteză, președintele francez ar prefera implementarea fără SUA, cu „țări voluntare non-beligerante”, conform informațiilor din material. Condițiile puse de Berlin: armistițiu, mandat și voturi Merz a precizat că Germania este „în principiu dispusă să participe la securizarea căilor de trecere”, însă doar dacă sunt îndeplinite mai multe condiții: încetarea ostilităților și „un armistițiu cel puțin provizoriu”; un mandat „de preferință al Națiunilor Unite”; aprobarea guvernului german și a Bundestagului. „Suntem la nivel global încă foarte departe”, a conchis el. Ce ar putea face concret Germania în misiune Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în articol, contribuția Berlinului s-ar putea concentra pe „deminarea sau recunoașterea maritimă la lungă distanță” — activități cu rol operațional direct în reducerea riscurilor pentru navigație, dacă strâmtoarea ar fi redeschisă. Scopul misiunii ar fi „să însoțească redeschiderea strâmtorii, odată ce războiul va lua sfârșit”. Contextul care menține presiunea pe rutele maritime Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Conform materialului, Teheranul a închis strâmtoarea de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul a impus, începând de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene. [...]
Pentagonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina trebuie pus pe baze „sustenabile”, iar asta înseamnă o mutare de greutate către Europa , pe fondul reducerii aproape totale a ajutorului militar american sub administrația Trump, potrivit Politico . Mesajul a fost livrat de Elbridge Colby , subsecretar american al Apărării pentru politici, la reuniunea din această săptămână a Ukraine Defense Contact Group , la Berlin. Colby a spus că sprijinul Washingtonului s-a bazat masiv pe „reducerea unor stocuri americane finite”, o abordare pe care o consideră nesustenabilă, și a cerut Europei să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. „Europa trebuie să accelereze asumarea responsabilității primare pentru apărarea convențională a continentului. Nu este o chestiune de alegere, ci de necesitate strategică.” Ajutorul SUA scade, modelul se mută spre vânzări finanțate de aliați În timp ce noile livrări de ajutor militar american către Ucraina „au scăzut la aproape zero” sub Donald Trump, SUA rămân dispuse să vândă arme Kievului, cu finanțare din partea altor aliați, prin programul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List”, care a strâns anul trecut 3,7 miliarde euro. În paralel, datele Kiel Support Tracker indică o schimbare abruptă în 2025: sprijinul militar american pentru Ucraina a scăzut cu 99%, în timp ce Europa și-a majorat alocările cu 59% pentru ajutor financiar și umanitar și cu 67% pentru ajutor militar față de media 2022–2024. Potrivit aceluiași tracker, ajutorul total din 2025 a rămas aproape de nivelurile anilor anteriori. Vicepreședintele JD Vance a susținut public oprirea ajutorului militar american și a spus că Europa poate cumpăra arme, dar „Statele Unite nu mai cumpără arme și nu le mai trimit Ucrainei”. Europa anunță noi pachete, dar deficitul de apărare antiaeriană rămâne La Berlin, mai multe state europene au anunțat un nou val de sprijin, cu accent pe drone, apărare antiaeriană și capabilități de lovire la distanță. Potrivit informațiilor prezentate: Germania : finanțare pentru rachete Patriot produse intern, sisteme IRIS-T și fonduri pentru drone cu rază lungă construite în Ucraina; Regatul Unit : angajament pentru 120.000 de drone în cadrul pachetului anual de sprijin militar; Țările de Jos : „sute de milioane de euro” pentru capabilități legate de drone; Belgia și Spania : finanțări noi pentru apărare antiaeriană, artilerie și sprijin pentru avioane de luptă. Politico notează însă că, în pofida creșterii contribuțiilor europene, Ucraina se confruntă în continuare cu lipsuri acute de sisteme de apărare antiaeriană pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, iar capacitatea de producție nu ține pasul cu cererea. În acest context, Colby a cerut consolidarea bazei industriale de apărare europene, astfel încât sprijinul pentru Ucraina să nu depindă de contribuții americane „semnificative” și să poată fi menținut pe termen lung. [...]
MApN spune că ordinele de mobilizare sunt documente standard, valabile doar dacă statul decretează mobilizarea , iar pentru demnitari există mecanisme legale care să evite blocaje instituționale, potrivit Antena 3 . Reacția vine după ce deputatul PNL Cristian Buican a acuzat că un astfel de ordin l-ar putea pune în imposibilitatea de a-și exercita mandatul, inclusiv în contexte parlamentare sensibile. Deputatul Cristian Buican (Vâlcea), în vârstă de 59 de ani, a anunțat că a primit ordin militar de mobilizare și a susținut că, în cazul declarării mobilizării, documentul „mă împiedică să-mi exercit mandatul de parlamentar”. Ce clarifică MApN despre ordinele de mobilizare Ministerul Apărării Naționale afirmă că își actualizează permanent datele personale ale cetățenilor din rezerva operațională , iar aceste demersuri „nu au legătură cu activitatea profesională a rezerviștilor”. În privința ordinelor de chemare la mobilizare, MApN precizează că acestea sunt documente tipizate, cu format prevăzut de lege, păstrate atașate livretului militar și „valabile doar în situații reale”, atunci când instituțiile abilitate decretează mobilizarea. Miza de reglementare: cum se gestionează cazurile cu funcții publice MApN mai arată că legislația include „mecanisme clare” pentru situațiile în care anumite categorii profesionale, inclusiv persoane aflate în funcții publice, au un regim specific în caz de mobilizare. Potrivit ministerului, aceste situații sunt gestionate prin comunicare instituțională între autoritățile competente. [...]
Ucraina a confirmat prima interceptare realizată de unități private de apărare aeriană , un semnal că modelul prin care companii din „domenii sensibile” își construiesc capabilități proprii sub comandă militară începe să producă rezultate operaționale, potrivit Mediafax . Potrivit informațiilor citate, unitățile private au doborât o dronă Shahed în regiunea Harkov . Ministrul Apărării, Mihailo Fedorov , a declarat, potrivit Live Ukraine, că este prima interceptare confirmată a unei drone cu reacție, care zbura cu viteze ce depășeau 400 km/h. Ce înseamnă operațional „apărare aeriană privată” în Ucraina Proiectul privat de apărare aeriană a fost lansat de guvern în noiembrie și permite companiilor din sectoare considerate sensibile să își formeze propriile unități de apărare aeriană, însă sub comandă militară. În prezent, astfel de unități sunt în curs de formare la 19 „unități economice” din Ucraina. Conform informațiilor din articol, acestea sunt integrate în sistemul de comandă al Forțelor Aeriene și operează ca parte a strategiei generale de apărare aeriană. [...]
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul dronelor în parteneriate industriale pe termen lung , iar noul acord cu Olanda mută o parte din efortul de producție și dezvoltare în formule comune, cu finanțare dedicată, potrivit Focus . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și diversificarea tehnologiilor, în paralel cu presiunea publică venită dinspre Moscova asupra companiilor și instituțiilor europene implicate. Pe 16 aprilie 2026, președintele Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat la Middelburg o declarație comună privind un acord Ucraina–Olanda în domeniul dronelor. Conform „ Kyiv Post ”, înțelegerea vizează nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare. Un element central este finanțarea: Olanda ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc în ambele țări, potrivit aceleiași surse. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Acordul cu Olanda vine după o înțelegere anterioară cu Norvegia, care ar permite producerea de drone ucrainene pe teritoriul norvegian. În plus, „Kyiv Post” notează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet amplu de apărare”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. Ofertă globală, dar decizii încă neînchise Strategia este mai largă decât Europa. „RBC Ukraine” amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit sursei, propunerea rămâne „pe masă”, însă nu există o decizie finală de la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice astfel de formule cu partenerii considerați de încredere, conform „RBC Ukraine”. Presiune dinspre Moscova asupra lanțului european de sprijin Pe fondul creșterii rolului Ucrainei în zona dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și instituții din Europa despre care susține că sprijină industria ucraineană de drone, relatează „Kyiv Post”. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a mers mai departe, afirmând că lista ar trebui înțeleasă „literal” ca un inventar de potențiale ținte. „Kyiv Post” îl citează pe Steven Pifer, fost ambasador al SUA la Kiev, care interpretează aceste mesaje ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să susțină industria de apărare ucraineană. În același context, Pifer ridică întrebarea dacă Rusia ar urmări, în mod realist, deschiderea simultană a unui conflict cu state NATO, în condițiile în care armata rusă este deja angajată în războiul din Ucraina. [...]
Marina SUA începe să instaleze pe patru distrugătoare un interceptor anti-dronă cu cost mai mic, „Coyote”, pentru a reduce presiunea financiară și riscul de epuizare rapidă a muniției în fața atacurilor în roi. Informația este relatată de iThome , care citează Naval News și arată că sistemul, produs de Raytheon , a fost deja montat pe distrugătorul din clasa Arleigh Burke USS „Carl M. Levin ”. Miza este una operațională și de buget: atacatorii pot folosi drone ieftine, adesea în „roi” (grupuri numeroase coordonate), în timp ce apărătorii se bazează frecvent pe interceptări explozive sau prin impact, scumpe și disponibile în număr limitat. Potrivit materialului, doctrina „o lovitură, o țintă” duce la costuri de interceptare care pot ajunge la „zeci de mii de dolari” per angajare, ceea ce devine greu de susținut financiar în scenarii cu volum mare. De ce contează: „adâncimea muniției” devine o vulnerabilitate Publicația descrie o problemă recurentă în apărarea antiaeriană apropiată: în cazul unui atac masiv, interceptoarele clasice se consumă rapid, iar nava poate rămâne fără „adâncime de muniție” (capacitatea de a susține un număr mare de angajări succesive). Într-un astfel de context, chiar și un sistem performant poate fi împins spre limită dacă fiecare interceptare este scumpă și stocul este mic. Ce este „Coyote” și cum ar urma să fie folosit „Coyote” este prezentat ca o platformă de interceptare anti-dronă care, la rândul ei, este o dronă. Conform articolului, poate distruge ținte fie cu un focos, fie prin lovire directă, iar după misiune poate fi recuperată cu ajutorul unei plase. iThome mai notează că armata americană a început să introducă platforma pentru testare și pune accent pe componenta de operare în rețea: „Coyote” poate funcționa ca nod într-o rețea de comandă-control pentru apărare aeriană în zona înaintată, interconectându-se cu alte unități „Coyote”. Componenta de operare în rețea: alocare automată de ținte Un element cheie menționat este capacitatea de coordonare între interceptori: aceștia își pot distribui țintele și pot decide strategia de atac fără operare manuală, inclusiv prin configurarea „câmpului de atac” pentru a gestiona simultan mai multe ținte aeriene. În logica descrisă de sursă, automatizarea și cooperarea între interceptori sunt menite să crească eficiența în scenarii cu roiuri, unde viteza de reacție și numărul de angajări contează la fel de mult ca performanța fiecărei interceptări. [...]
