Știri
Știri din categoria Energie
Administrația Trump cere statelor să se ofere voluntare pentru un depozit geologic permanent de deșeuri nucleare, într-un plan care leagă extinderea energiei nucleare de alimentarea centrelor de date pentru inteligența artificială, potrivit Digi24, care citează Reuters. Miza este găsirea unei soluții pe termen foarte lung pentru aproximativ 100.000 de tone de deșeuri radioactive aflate acum în depozitare temporară în centrale și alte locații din SUA, un stoc care continuă să crească.
Washingtonul a lansat o „solicitare de informații” (RFI) prin Departamentul Energiei (DOE), prin care invită statele să găzduiască un depozit geologic permanent pentru combustibilul uzat. Propunerea descrie un „campus” de facilități care ar include, pe lângă depozitare, reactoare nucleare noi, reprocesarea deșeurilor, îmbogățirea uraniului și centre de date, notează Reuters.
Planul marchează o schimbare de abordare: dezvoltarea noilor capacități nucleare este împachetată împreună cu obligația de a rezolva problema deșeurilor, iar decizia este împinsă către comunitățile locale, în schimbul unor beneficii economice. Un purtător de cuvânt al Oficiului pentru Energie Nucleară din DOE a indicat că astfel de decizii ar putea atrage investiții de zeci de miliarde de dolari și mii de locuri de muncă, mai consemnează Reuters.
„Combinând toate aceste elemente într-un singur pachet, este vorba de oferirea unor avantaje importante alături de o instalație de deșeuri care este mai puțin dorită”, a declarat Lake Barrett, fost funcționar al Comisiei de Reglementare Nucleară a SUA (NRC) și al DOE.
Statele au la dispoziție 60 de zile pentru a răspunde, iar DOE spune că există interes, fără să numească explicit candidați. În paralel, președintele Donald Trump urmărește creșterea de patru ori a capacității nucleare a SUA, până la 400 GW în 2050, pe fondul creșterii cererii de electricitate asociate centrelor de date pentru AI și electrificării transporturilor, potrivit Reuters. În 2025, DOE a selectat 11 modele avansate de reactoare pentru testare în vederea licențierii rapide și își propune să construiască trei prototipuri până la 4 iulie 2026.
În centrul discuției sunt reactoarele modulare mici (SMR), promovate și de alte țări pentru instalare mai rapidă și costuri potențial mai mici, datorită prefabricării. Totuși, un studiu din 2022 publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences sugerează că majoritatea noilor SMR ar putea produce volume similare sau chiar mai mari de deșeuri per unitate de energie decât reactoarele mari actuale, iar amplasarea lor în mai multe zone ar putea înmulți siturile unde deșeurile ajung să fie stocate „provizoriu” pe perioade foarte lungi.
Principalele elemente ale planului descris de DOE, așa cum reies din propunere, includ:
Contextul arată și de ce subiectul rămâne sensibil politic: încercările anterioare au eșuat din cauza opoziției locale. DOE a început căutarea unui depozit permanent în 1983 și a ales Yucca Mountain (Nevada) în 1987, dar finanțarea a fost oprită în 2010 de administrația Obama, pe fondul opoziției din Nevada, după cheltuirea a aproape 15 miliarde de dolari, mai notează Reuters. În plus, reprocesarea este contestată de unii experți pe motive de cost, securitate și risc de proliferare nucleară, iar discuția despre un depozit permanent rămâne, potrivit DOE, o condiție pentru acceptarea publică a energiei nucleare.
Recomandate
Ambasadorul SUA spune că România poate schimba jocul energetic în regiune , într-un context în care reducerea dependenței de Rusia rămâne o miză majoră, relatează Antena 3 CNN , citând un interviu acordat AGERPRES de Darryl Nirenberg , ambasadorul Statelor Unite la București. Declarațiile au fost făcute luni, în primul interviu acordat presei române de la preluarea mandatului. Nirenberg a legat explicit tema energiei de securitatea națională și de dezvoltarea economică, susținând că România are resurse deja exploatate și altele care urmează să fie valorificate. „La bază, România are potențial să revoluționeze domeniul energetic în Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește reducerea dependenței de Rusia. Cum a spus președintele Trump, securitatea energetică înseamnă securitate națională, iar energia este cheia dezvoltării economice.” Pe zona nucleară, ambasadorul a spus că „programul nuclear este promițător” și a indicat implicarea SUA prin tehnologie și companii în proiectele de la Cernavodă, menționând refacerea reactoarelor. Totodată, a făcut referire la reactoarele modulare mici (SMR), o tehnologie de centrale nucleare de dimensiuni mai reduse, dezvoltată în baza unui acord interguvernamental cu contribuție americană. În ceea ce privește finanțarea proiectului SMR, Nirenberg a afirmat că Eximbank și Development Finance Corporation s-au angajat să investească „până la 3 miliarde” și, respectiv, „un miliard de dolari”. Ambasadorul a mai spus că una dintre prioritățile mandatului său în România este avansarea oportunităților economice și comerciale, „în special în domeniile energiei, mineralelor critice și tehnologiei”, cu obiectivul de a sprijini companiile americane și de a consolida legăturile bilaterale. [...]
Administrația Trump cere Total să redirecționeze 1 miliard de dolari în SUA către gaze , în locul proiectelor eoliene offshore Miza este schimbarea priorităților de investiții ale grupului francez pe piața americană, într-un moment în care politicile energetice ale Washingtonului favorizează combustibilii fosili. Informația apare într-un material publicat de Profit.ro în 24 martie 2026 (ora 11:16, ora României), care indică o presiune politică directă asupra companiei pentru a-și reorienta capitalul dinspre energia regenerabilă către producția și infrastructura de gaze naturale. „Trump obligă gigantul energetic francez Total să «mute» investiții americane de 1 miliard de la dolari de la eoliene offshore la gaze naturale” Din datele prezentate, redirecționarea vizează investiții în SUA în valoare de 1 miliard de dolari, cu o schimbare de destinație între două segmente majore ale tranziției energetice: eolian offshore (parcuri eoliene amplasate în largul mării) și gaze naturale (producție, transport sau utilizare în sistemul energetic). Pe scurt, elementele-cheie ale știrii sunt: actorul politic: Donald Trump, care „obligă” compania să schimbe direcția investițiilor; compania vizată: Total (grup energetic francez); suma: 1 miliard de dolari investiții în SUA; schimbarea cerută: de la eoliene offshore către gaze naturale. Consecința imediată, așa cum reiese din prezentarea Profit.ro, este repoziționarea portofoliului de investiții al Total pe piața americană, cu impact potențial asupra ritmului proiectelor eoliene offshore și asupra alocărilor către proiecte pe gaze. Materialul sursei nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendar, proiectele concrete afectate sau reacția oficială a companiei. [...]
Electrica va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat , potrivit Profit.ro . Decizia apare în contextul în care compania pregătește, în paralel, un program de investiții de aproape 2 miliarde lei. Dividendele de 50 milioane lei și miza pentru acționarul stat Distribuirea dividendelor către bugetul de stat înseamnă o intrare directă de numerar la nivelul finanțelor publice, din partea unui emitent relevant din sectorul energetic listat la bursă. În practică, astfel de plăți sunt urmărite atât de investitori, cât și de autorități, pentru că reflectă politica de remunerare a acționarilor și capacitatea companiei de a genera și aloca resurse. În același timp, nivelul dividendelor trebuie citit împreună cu nevoile de finanțare ale companiei, mai ales într-o perioadă în care rețelele de distribuție și infrastructura energetică au nevoie de modernizări și extinderi. Din această perspectivă, mesajul implicit este unul de echilibru între distribuirea de profit și susținerea investițiilor. „Compania va distribui dividende de 50 milioane lei către bugetul de stat”, relatează Profit.ro. Investiții de aproape 2 miliarde lei, în paralel cu distribuirea de numerar Conform aceleiași surse, Electrica pregătește investiții de aproape 2 miliarde lei. Dimensiunea programului indică un efort semnificativ de capital, într-un sector în care investițiile sunt, de regulă, multianuale și puternic influențate de reglementare și de ritmul de dezvoltare a consumului și a producției. Alocarea simultană a unor sume pentru investiții și a dividendelor către acționari este un indicator urmărit de piață, pentru că poate influența structura de finanțare (resurse proprii versus împrumuturi) și, implicit, profilul de risc și costurile viitoare ale companiei. Profit.ro nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre calendarul plății dividendelor sau despre destinațiile exacte ale investițiilor. [...]
Schema de sprijin pentru facturile la energie electrică se prelungește în forma actuală până la finalul lui 2026 , potrivit EVZ , după ce autoritățile au decis continuarea mecanismului și după 31 martie. Măsura vizează consumatorii vulnerabili și presupune acordarea unui ajutor lunar de 50 de lei, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Prelungirea vine în contextul în care modificările legislative care ar fi trebuit să simplifice accesul la sprijin și să reducă birocrația nu au fost adoptate. În consecință, după 1 aprilie rămân neschimbate plafonul de venit, procedura de depunere a cererilor și modul de acordare a ajutorului, pe baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025 privind sprijinul acordat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. Prelungirea până la finalul anului păstrează aceleași condiții și același ajutor Sprijinul se acordă la cerere persoanelor singure cu venit net lunar de maximum 1.940 de lei și familiilor în care venitul net lunar pe membru nu depășește 1.784 de lei. Voucherul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energie electrică. Cererile pentru acordarea voucherelor au început să fie depuse din 20 august, odată cu lansarea aplicației informatice EPIDS, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Solicitanții pot transmite cererile online, prin oficiile poștale sau prin primării. Ce arată datele despre cereri și câți beneficiari sunt în practică Până în prezent, potrivit informațiilor din articol, au fost depuse peste 1 milion de cereri pentru ajutorul la energie electrică, dintre care aproximativ 729.000 au fost verificate și aprobate. Numărul beneficiarilor variază lunar, în funcție de schimbările veniturilor declarate. La nivelul întregului program, EVZ menționează 5,79 milioane de solicitări depuse, dintre care 5,39 milioane au fost considerate eligibile. În același timp, deși inițial se estimau 2,1 milioane de gospodării eligibile, în realitate aproximativ 700.000 de persoane beneficiază de ajutor, iar impactul bugetar prognozat era de aproape un miliard de lei. Ce urmează pentru cei care au primit deja sprijinul și discuțiile despre deducerea directă pe factură Pentru beneficiarii existenți, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) indică faptul că nu este necesară depunerea unei noi cereri: tichetul de 50 de lei continuă să fie acordat automat. Actualizarea cererii este necesară doar în cazul unor schimbări semnificative, precum mutarea domiciliului sau modificarea componenței familiei, prin aplicația EPIDS. În paralel, Guvernul a analizat un mecanism prin care ajutorul să fie acordat direct pe factură, fără depunerea cererilor, însă acesta nu a fost pus în aplicare până acum. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descris intenția de a introduce un mecanism de verificare a veniturilor („cross-check”), astfel încât suma să fie dedusă automat din factură: „Imediat ce se termină actuala schema în 31 martie, putem să venim cu această formulă în care nu mai punem oamenii pe drumuri și să scadă automat din factură acea sumă de bani. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, circa 3,5 milioane de oameni”, a explicat ministrul Bogdan Ivan. Până la o eventuală schimbare de arhitectură a sprijinului, decizia relevantă pentru consumatori este că schema rămâne în vigoare în forma actuală până la finalul anului, cu aceleași praguri de venit, aceleași canale de depunere și aceleași reguli de continuitate pentru cei deja înscriși. [...]
Criza carburantului va pune presiune majoră pe costurile din construcții , avertizează Cristian Erbașu, potrivit Profit.ro . Semnalul vine în contextul în care combustibilii sunt un input esențial pentru șantiere, atât prin consumul direct al utilajelor, cât și prin transportul materialelor, ceea ce poate amplifica rapid costurile totale ale proiectelor. Ce spune Cristian Erbașu despre efectul în costuri În declarația citată de publicație, Cristian Erbașu leagă direct evoluția din zona carburantului de riscul unei scumpiri în lanț în construcții, prin impactul asupra logisticii și a operațiunilor curente din șantier. „Criza carburantului va crea o problemă foarte mare asupra costurilor din construcții”, spune Cristian Erbașu. Mesajul indică o preocupare pentru bugetele proiectelor aflate în derulare și pentru cele care urmează să fie contractate, într-un sector în care variațiile de preț la energie și transport se transferă, de regulă, în prețurile finale. De ce contează pentru piața de construcții și ce urmează O creștere a costurilor cu carburantul tinde să se reflecte în cheltuielile de execuție, în special la lucrările cu consum ridicat de utilaje și la proiectele dependente de transporturi frecvente de materiale. În practică, asta poate însemna presiune pe marje pentru constructori sau renegocieri ale contractelor, acolo unde există mecanisme de ajustare. Din informațiile disponibile în textul sursă furnizat, nu sunt detaliate măsuri concrete sau un calendar al evoluțiilor, însă avertismentul sugerează că piața ar putea resimți efectele prin costuri mai mari în perioada următoare, în funcție de cât persistă tensiunile din zona carburantului. [...]
Prețul benzinei din România a crescut cu aproximativ 16% într-o lună , o evoluție „în linie cu media UE”, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză a Erste Group pentru intervalul 23 februarie – 23 martie. Banca arată că scumpirile la benzina Euro-super 95 au fost mai accentuate în Europa Centrală și de Est, în special în Cehia și Polonia, unde avansul a ajuns la circa 23% în aceeași perioadă. În România, ritmul a fost mai moderat, analiștii Erste indicând că dinamica este aliniată cu media Uniunii Europene. „Comparăm schimbarea preţului benzinei Euro-super 95 la staţiile de alimentare din regiune între 23 februarie şi 23 martie pentru a surprinde impactul creşterii preţurilor la materii prime în urma conflictului din Iran”, se arată în raportul Erste. Analiza pune diferențele dintre țări pe seama a doi factori principali: evoluția cursurilor valutare și intervențiile guvernamentale. În Polonia și Cehia, deprecierea monedelor locale ar fi amplificat scumpirile la pompă, în timp ce în Ungaria efectele ar fi fost temperate de măsuri ale statului. În același interval, în Slovacia, Croația și Ungaria, prețurile carburanților au rămas relativ stabile, pe fondul intervențiilor directe sau indirecte ale autorităților, mai notează Erste. Banca amintește și că Euro-Super 95 este folosită frecvent ca reper în statistici, fiind cel mai utilizat tip de benzină în România și în majoritatea țărilor europene. Pe scurt, concluziile-cheie ale analizei Erste sunt: România: +16% la benzină (Euro-super 95) între 23 februarie și 23 martie, „în linie cu media UE”. Cehia și Polonia: creșteri de circa +23% în aceeași perioadă. Polonia și Cehia: deprecierea monedelor locale a amplificat scumpirile. Ungaria: efectele au fost temperate de măsuri ale statului; alături de Slovacia și Croația, prețurile au rămas relativ stabile. Erste mai estimează că scumpirea combustibililor ar urma să se vadă în inflația din martie atât la nivel regional, cât și în zona euro, printr-o accelerare a ratei generale a inflației, pe fondul creșterii prețurilor regionale la energie. [...]
