Știri
Știri din categoria Energie
Creșterea cu 2 cm a nivelului Dunării la Cernavodă, după detonarea controlată de pe Brațul Bala, reduce presiunea imediată asupra funcționării reactorului 2, într-un moment în care autoritățile vorbesc despre alertă energetică pe fondul debitelor foarte scăzute, potrivit Adevărul.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți, 4 august, că nivelul apei în dreptul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este cu doi centimetri mai mare decât în ziua precedentă, deși prognozele indicau o scădere de doi centimetri. În evaluarea sa, rezultatul ar însemna un „câștig net” de cel puțin patru centimetri, raportat la așteptările inițiale.
„Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție.”
Creșterea nivelului vine la o zi după o intervenție pe Brațul Bala, unde Forțele Navale Române au finalizat o detonare controlată a unei formațiuni de stâncă, cu scopul de a mări debitul pe Dunărea Veche și de a asigura alimentarea cu apă a centralei.
La misiune au participat peste 100 de militari și au fost mobilizate 16 mijloace tehnice. Scafandrii au amplasat sub apă 180 de kilograme de material explozibil, iar după detonare au anunțat că au fost dislocați patru metri de rocă.
În contextul debitelor scăzute, Miruță a susținut că intervențiile realizate împreună cu specialiștii de la Apele Române contribuie la menținerea reactorului 2 în funcțiune și, în același timp, la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și la ușurarea lucrărilor de dragare pe acest braț al fluviului.
Declarațiile sunt plasate pe fondul unei stări de alertă energetică instituite de premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care debitul foarte scăzut al Dunării pune presiune pe funcționarea centralei. În același context, Miruță a afirmat că, fără aceste intervenții, centrala ar fi putut fi oprită „miercuri, joi în cel mai fericit caz”.
„Miercuri, joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi fost oprită. Orice zi în care aceasta funcționează de miercuri încolo este un câștig.”
Lucrările din zona Bala – Dunărea Veche au fost demarate după ce fluviul a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii. Potrivit informațiilor din articol, reactorul 1 este deja oprit, iar autoritățile avertizează că există riscul ca și reactorul 2 să fie deconectat, dacă situația debitelor nu se îmbunătățește.
Recomandate
Războiul din Iran împinge în sus prețurile la carburanți la nivel global, punând presiune pe bugete și pe stabilitatea politică în țări care nu au legătură directă cu conflictul, potrivit Axios . Scumpirile au declanșat proteste în mai multe state și forțează guvernele să aleagă între măsuri costisitoare de sprijin și riscul unor tensiuni sociale. Creșterea prețurilor „strânge” consumatorii și deteriorează finanțele publice ale guvernelor care încearcă să amortizeze șocul, mai ales în economiile mai sărace și emergente, cu spațiu fiscal limitat. În același timp, multe dintre aceste țări se confruntă și cu prețuri mai mari la gaze naturale, motorină și alți combustibili. De ce scumpirea se vede peste tot, inclusiv în SUA Publicația notează că majorările diferă mult de la o țară la alta, dar statele dependente de importuri de carburanți — precum Pakistan și Myanmar — au înregistrat creșteri abrupte. Totuși, nici SUA nu sunt ferite, deși sunt cel mai mare producător de petrol și benzină: prețul țițeiului, principalul cost din spatele benzinei, se formează pe piețe globale. Axios subliniază și o diferență de politică publică: guvernul federal american, spre deosebire de alte state, nu a impus plafoane sau subvenții pentru prețurile de retail la carburanți. Efectul de „dublu șoc” pe piața combustibililor Pe lângă războiul din Iran, un alt factor care contribuie la scumpiri este reprezentat de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor din Rusia, care împing în sus prețurile la combustibili auto, în special la motorină, potrivit sursei. Răspunsul guvernelor: plafonări, subvenții, taxe mai mici — cu riscuri pentru buget În lipsa unei perspective de rezolvare a conflictului, multe guverne se confruntă cu o alegere dificilă: fie își tensionează bugetele prin sprijin pentru carburanți, fie acceptă costul politic al prețurilor ridicate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) , zeci de țări au luat măsuri precum: plafonarea prețurilor, subvenționarea unor combustibili, reducerea taxelor la carburanți, măsuri de reducere a cererii (de exemplu, mai multă muncă la distanță și limitarea deplasărilor guvernamentale). Fondul Monetar Internațional avertizează asupra impactului fiscal al acestor scheme, mai ales dacă ele se prelungesc dincolo de șocul energetic. Oficialii FMI au atras atenția că o parte importantă dintre măsurile prezentate ca temporare nu au termene de expirare clare sau estimări ale costului bugetar. Avertisment: subvențiile pot amâna problema și pot amplifica riscul de raționalizare Joseph Webster, cercetător în energie la Atlantic Council, susține că multe guverne nu reduc cererea, ci „constrâng artificial” prețurile, o abordare pe care o consideră greșită. El argumentează că o reducere treptată și gestionată a cererii ar fi mai puțin costisitoare politic decât o raționalizare bruscă și haotică și recomandă retragerea graduală a subvențiilor, pentru a evita șocuri peste noapte care pot alimenta revolte. Kenya , exemplu de vulnerabilitate: inflație, datorie și șomaj în rândul tinerilor În Kenya, scumpirea carburanților se adaugă problemelor existente de inflație, datorie publică și șomaj în rândul tinerilor, potrivit unor cercetători de la Carnegie Endowment for International Peace citați de Axios. Țara, dependentă de importuri de combustibili din Orientul Mijlociu, a avut proteste majore în luna mai și este afectată și de costuri mai mari la îngrășăminte, pe fondul războiului. Autorii citați consideră cazul Kenyei un semnal pentru alte state din regiune „prinse în aval” de șocul economic al conflictului și pledează pentru măsuri de „reziliență” care să reducă vulnerabilitatea la șocuri externe. În perioada următoare, miza pentru multe guverne va fi calibrul intervenției: cât sprijin își permit fără să deterioreze bugetul și cum gestionează retragerea măsurilor fără să declanșeze un nou val de tensiuni sociale. [...]
Guvernul a aprobat o derogare care permite Romgaz să angajeze în 2026 încă 1.130 de persoane , în pofida restricțiilor impuse companiilor de stat prin „ordonanța-trenuleț”, decizia având un impact direct asupra costurilor salariale și asupra capacității companiei de a-și extinde operațiunile în furnizarea de gaze, de a finaliza centrala de la Iernut și de a integra Azomureș , potrivit Economedia . Derogarea a fost acordată printr-un memorandum adoptat de Guvern, după ce documentul a fost înaintat de conducerea Romgaz către Ministerul Energiei. Măsura se bazează pe prevederile art. XXXVI alin. (3) și (4) din OUG nr. 89/2025, act normativ care, ca regulă generală, limitează în 2026 creșterea numărului de angajați și a cheltuielilor salariale la operatorii economici de stat, cu excepții aprobate în Guvern pe baza unei analize „temeinic justificate”. Unde merge creșterea de personal: retail, Iernut, Azomureș Solicitarea Romgaz vizează trei direcții considerate strategice în document: Direcția Furnizare Piață Retail (gaze pentru consumatori casnici și noncasnici mici), unde compania susține că schema actuală este subdimensionată pentru a putea demara furnizarea. Potrivit Economedia, Romgaz derulase din decembrie concursuri pentru departamentul de furnizare și declarase admiși 72 de candidați la nivel național, înainte ca restricțiile să intre în vigoare. Finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut , proiect aflat „pe ultima sută de metri”, cu o capacitate instalată de 430 MW . Preluarea a 860 de angajați ai combinatului Azomureș , după finalizarea recentă a tranzacției, personal considerat necesar pentru reluarea producției. Într-o declarație citată de Economedia, directorul general Răzvan Popescu a motivat nevoia de personal pentru retail: „Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”. Impactul financiar estimat: peste 61 mil. lei în 2026 Documentul citat indică un impact salarial în 2026 rezultat din două componente: Ocuparea a 270 de posturi vacante (din 529 vacante la finele lui 2025) pentru furnizare și Iernut: 12.285.021 lei impact salarial estimat pentru anul 2026; Preluarea a 860 de salariați Azomureș : 49.014.653 lei impact salarial estimat pentru perioada septembrie–decembrie 2026 . După aplicarea măsurilor, numărul de personal prognozat la final de 2026 ar urma să ajungă la 6.422 salariați , față de 5.292 realizați în 2025. Romgaz este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni . Economedia mai notează că, anterior, conducerea companiei obținuse prin memorandum o creștere salarială de 6,5% (adoptată pe 8 mai), însă fără aprobarea creșterii efective a numărului de angajați. [...]
Nuclearelectrica își întărește baza tehnică pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă printr-un memorandum de cooperare cu operatorul argentinian Nucleoelectrica Argentina (NASA), într-un demers care vizează schimb de experiență și sprijin pe proiecte legate de tehnologia CANDU 6, potrivit Agerpres . SN Nuclearelectrica (SNN) și NASA au semnat joi un Memorandum de Înțelegere neangajant pentru cooperare în operarea și dezvoltarea tehnologiei CANDU 6. Miza imediată pentru compania românească este relevanța practică a experienței argentiniene în retehnologizare, în condițiile în care NASA a finalizat retehnologizarea centralei Embalse, iar Nuclearelectrica se află în faza a doua a retehnologizării Unității 1 de la CNE Cernavodă . Compania românească susține că schimbul de experiență între cei doi operatori reprezintă un avantaj în derularea proiectului de retehnologizare a Unității 1, întrucât ambele părți au competențe în inginerie, operare, mentenanță, managementul proiectelor majore, extinderea duratei de viață și analize de securitate nucleară pentru reactoare CANDU 6. Ce acoperă cooperarea tehnică Conform comunicatului citat, părțile vor explora oportunități de cooperare în mai multe arii, între care: aspecte tehnice aferente tehnologiei CANDU 6; extinderea duratei de viață a reactoarelor; procese de retehnologizare și modernizare; inginerie de materiale și inginerie electrică, mecanică și civilă; procese și instrumente de control; analize de securitate nucleară; dinamica fluidelor și fizica reactorului. Cooperarea ar putea include și sprijin pentru construirea de noi unități, precum și schimb de experiență privind punerea în funcțiune. Cum va fi organizată colaborarea Cele două companii vor înființa un „Steering Committee” (comitet de coordonare) responsabil cu avansarea activităților de identificare a oportunităților și cu dezvoltarea ulterioară a cooperării. În comunicat este citat Mihai Gioară, director Dezvoltare și Managementul Participațiilor, care descrie parteneriatul ca o „evaluare inter-pares” (între operatori comparabili) cu beneficii pe termen mediu și lung pentru operare, retehnologizare, implementare de proiecte și punerea în funcțiune de noi capacități. În același context, compania indică faptul că dezvoltarea bazelor de expertiză în domeniul nuclear are efecte pe termen lung, inclusiv prin contribuția energiei nucleare la securitatea energetică, lanțul de aprovizionare și dezvoltarea economică. [...]
ANRE pregătește controale la distribuitori, după întârzieri la racordare : autoritatea vrea să verifice de ce „emiterea certificatelor de racordare” este ținută pe loc și de ce apar „perioade de testare nefiresc de mari” pentru noi capacități de producție, potrivit Ziarul Financiar . Președintele ANRE, George Niculescu , a spus că nu este vorba despre „o chestiune tehnică minoră”, ci despre modul în care sunt gestionate proiectele și despre cine întârzie intrarea lor efectivă în piață. În acest context, ANRE anunță o „amplă acțiune de control” la operatorii de distribuție. „Nu e o chestiune tehnică minoră, e o întrebare legitimă despre cum sunt gestionate aceste proiecte şi cine întârzie intrarea lor efectivă în piaţă. În acest context, am anunţat că vom începe o amplă acţiune de control la operatorii de distribuţie pentru a vedea ce ţine în loc emiterea certificatelor de racordare şi de ce sunt necesare 18 luni de teste pentru un proiect cu o putere de 2-3 MW.” De ce contează: accesul la piață pentru investițiile noi Mesajul ANRE vizează direct etapa de punere în funcțiune comercială a unor investiții în producția de energie, unde documentele și testele pot bloca monetizarea proiectelor. Niculescu a argumentat că un investitor care a trecut deja prin „multe luni” de proceduri administrative „are dreptul să știe” cât și de ce întârzie documentele care îi dau dreptul să exploateze comercial investiția. „Un investitor care şi-a construit o centrală electrică şi care a aşteptat deja multe luni rezolvarea a tot felul de alte frecuşuri administrative, are dreptul să ştie cât şi de ce întârzie documentele care-i pot da dreptul să-şi exploateze comercial investiţia.” Context: amploarea controalelor și sancțiunilor ANRE în 2026 ANRE a derulat în perioada ianuarie–august 671 de acțiuni de control, în urma cărora a aplicat 1.026 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei. Din totalul acțiunilor: 219 au fost inspecții în cadrul programului anual de control; 109 verificări dispuse pe bază de „note de necesitate”; 343 acțiuni de supraveghere, declanșate în urma unor „note de sesizare”. Distribuția sancțiunilor în primele opt luni, conform datelor citate: 758 au vizat sectorul de energie electrică; 226 au fost la companii din zona de gaze naturale; 37 pe energie termică; 5 la firme din sectorul de energie regenerabilă. ANRE nu a detaliat, în informațiile prezentate, calendarul exact al noii acțiuni de control sau operatorii vizați, dar a indicat că verificările vor urmări blocajele din zona certificatelor de racordare și justificarea duratelor de testare. [...]
Boomul AI ar putea împinge în sus facturile la electricitate în SUA cu 25–30 mld. dolari pe an , pe măsură ce sistemul energetic va trebui să absoarbă investiții de circa 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) în noi centrale, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică nu este doar volumul investițiilor, ci și modul în care costurile vor fi transferate către consumatori, în funcție de tarife și reglementările regionale. Cea mai mare parte a noilor capacități – peste 30 GW – ar urma să fie acoperită de centrale pe gaze naturale, care ar consuma suplimentar aproximativ 113 milioane de metri cubi de gaze. Restul necesarului ar urma să fie asigurat de centrale fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei, în timp ce repornirea unor reactoare nucleare ar contribui cu mai puțin de 5% din total. (Un gigawatt este echivalent, aproximativ, cu producția unui reactor nuclear convențional.) De ce crește presiunea pe sistemul energetic Prognozele Moody’s Ratings , publicate luni, pornesc de la calculele Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit cărora centrele de date vor consuma 426 TWh în 2030, ajungând la 10% din consumul total de electricitate al SUA, față de nivelurile din 2025. Cererea este alimentată de centrele de date pentru inteligență artificială și cloud computing, pe care Moody’s le descrie drept motorul celei mai mari creșteri a cererii de electricitate din SUA din ultimele decenii. Costul: investiții mari, transfer către consumatori încă incert Moody’s estimează că investițiile de 110 miliarde de dolari în noi centrale ar putea majora costurile energiei electrice din SUA cu 25–30 miliarde de dolari pe an. Ryan Wobbrock , vicepreședinte la Moody’s Ratings, arată că felul în care aceste costuri vor ajunge în facturi depinde de procesul de stabilire a tarifelor și de reglementările privind alocarea costurilor în fiecare regiune. În paralel, după două decenii de creștere modestă a cererii, SUA întâmpină dificultăți în accelerarea construcției de centrale pe gaze, un sector cu perioade lungi de implementare. Aceste unități sunt căutate pentru flexibilitatea lor (pot crește producția „la comandă”), spre deosebire de sursele regenerabile, dependente de condițiile meteo. Unde se poate bloca ritmul: tarife, reglementare și întârzieri Pe fondul îngrijorărilor legate de costuri, politicienii și autoritățile de reglementare, la nivel federal și statal, cer mai mult timp pentru analiză și stabilirea tarifelor, ceea ce poate introduce întârzieri pentru noile proiecte de centre de date. Raportul coordonat de Ryan Wobbrock avertizează că ritmul de dezvoltare a centrelor de date depășește tot mai mult viteza cu care rețeaua electrică își poate extinde capacitățile de generare, transport și interconectare. [...]
Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]
