Știri
Știri din categoria Apărare
Uniunea Europeană pregătește o evaluare și întăriri pe flancul estic, inclusiv în România, pentru a acoperi mai rapid vulnerabilități precum apărarea anti-dronă și avertizarea timpurie, pe fondul semnalelor că SUA vor reduce treptat o parte din capabilitățile militare alocate NATO, potrivit Știrile Pro TV.
Inițiativa este legată de incidente repetate cu drone și de perturbări în țările baltice și Finlanda, unde, în ultimele luni, au existat alerte, oameni trimiși în adăposturi, școli închise și transport afectat. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut sisteme mai bune pentru detectarea și doborârea dronelor, dar și alerte mai rapide.
„Nu sunt incidente izolate. Este o strategie deliberată a Rusiei, care încearcă să destabilizeze societățile noastre democratice. Am putea iniția, desigur în deplină coordonare cu NATO, o evaluare cuprinzătoare a sistemelor anti-dronă și de avertizare timpurie existente în regiune, astfel încât să putem identifica împreună lacunele grave și apoi să accelerăm sprijinul acolo unde este cea mai mare nevoie.”
Miza operațională este ca statele de pe flancul estic, inclusiv România, să poată reacționa mai repede, inclusiv prin:
În paralel, Ucraina ar urma să fie implicată mai mult în industria europeană de apărare, potrivit materialului.
În același timp, la sediul NATO din Bruxelles, șefii apărării din statele membre au fost informați de Statele Unite că vor reduce treptat o parte dintre forțele și echipamentele puse la dispoziția Alianței. Sunt menționate bombardiere strategice, avioane de luptă, drone, submarine și nave de război.
„Deocamdată nu se știe cât de mari vor fi reducerile și nici când vor fi aplicate. Statele Unite i-au asigurat însă pe aliați că protecția nucleară oferită de Washington nu va fi afectată. Subiectul ar urma să fie discutat din nou luna viitoare, când NATO va analiza ce trupe și echipamente poate pune fiecare stat membru la dispoziția Alianței.”
Pe lângă demersurile Comisiei Europene, Reuters este citată cu informația că NATO ar avea un plan de consolidare a apărării flancului estic printr-o nouă structură care să faciliteze desfășurarea rapidă de forțe în Letonia și Estonia, în eventualitatea unui război cu Rusia.
Berlinul și Haga ar fi convenit, în coordonare cu NATO, alocarea Corpului germano-olandez, cu sediul la Münster, pentru cele două state baltice. Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În prezent, forțele NATO din statele baltice și Polonia sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional din Szczecin, Polonia.
Recomandate
NATO pregătește o comandă militară suplimentară pe flancul estic , pentru a putea desfășura rapid forțe terestre în Letonia și Estonia în cazul unei agresiuni ruse, potrivit Libertatea . Miza operațională este scurtarea lanțului de comandă și creșterea capacității de mobilizare în regiunea baltică, unde presiunea de securitate a crescut după invazia Rusiei în Ucraina . Decizia ar urma să fie implementată prin redesfășurarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul la Münster, pentru apărarea Letoniei și Estoniei, în coordonare cu NATO. Informația este relatată de Reuters, care citează două surse familiarizate cu subiectul. Ce se schimbă în arhitectura de comandă În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice, precum și din nordul Poloniei, sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul la Szczecin . Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar permite NATO să mobilizeze „rapid forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material. Nu este clar, deocamdată, când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe vor intra sub comanda noii structuri. Ce capacități lipsesc și cine le acoperă Acordul dintre Germania și Țările de Jos ar fi depășit un ultim obstacol legat de lipsa unor capabilități considerate critice, între care: artilerie cu rază lungă, apărare antiaeriană, ingineri, personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste capacități, conform informațiilor din articol. Reacții și context politic Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului de armată este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Contextul mai larg, potrivit materialului, este că aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și al creșterii amenințării ruse. [...]
NATO pregătește o nouă structură de comandă pentru flancul estic, menită să accelereze mobilizarea a zeci de mii de militari în statele baltice , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una operațională: Alianța vrea să poată desfășura rapid forțe în Letonia și Estonia, în scenariul unui război cu Rusia. Germania și Țările de Jos, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord pentru alocarea Corpului Germano-Olandez , cu sediul la Münster (Germania), pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Două surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că acordul a depășit ultimul obstacol, legat de lipsa unor capabilități critice la nivel de corp. Ce se schimbă concret în arhitectura de apărare Elementul central este apariția unui al doilea corp de armată alocat statelor baltice, pe lângă structura existentă. În prezent, forțele NATO din cele trei state baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în Szczecin (Polonia). Alocarea unui al doilea corp ar permite mobilizarea rapidă a unor „forțe masive”, potrivit unui oficial militar citat în material, într-o regiune descrisă ca având spațiu strategic limitat și vulnerabilități. Dimensiunea forțelor și capabilitățile lipsă Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, funcționează de regulă ca o structură de comandă „scheletică”, cu funcții specializate care fac posibilă desfășurarea rapidă la nevoie. Sursele citate indică faptul că problema de fond a fost lipsa trupelor de corp în domenii precum: artileria de lungă distanță; apărarea aeriană; ingineri; personal medical. Germania și Olanda, împreună cu alți parteneri, ar urma să constituie acum aceste forțe, conform acelorași surse. Ce nu este încă stabilit Nu este clar când va intra în vigoare decizia și nici câte trupe ar intra efectiv sub comanda noii structuri de cartier general în cazul unui conflict. Ministerul olandez al Apărării a transmis că atribuirea corpului este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând coordonarea în curs cu NATO, iar Alianța a precizat că va răspunde ulterior. Context: presiune pe europeni și calendarul de risc invocat de NATO Materialul plasează schimbarea în contextul în care aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor președintelui SUA, Donald Trump , și al anunțului privind retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. Totodată, oficiali NATO au avertizat de ani de zile asupra unei amenințări crescute din partea Rusiei, despre care susțin că ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat încă din 2029. Moscova neagă intențiile agresive și acuză NATO că alimentează tensiunile prin extindere. [...]
SUA iau în calcul reducerea sprijinului militar pentru NATO în scenarii de criză , o schimbare cu potențial impact operațional direct asupra planificării apărării colective și a capacității de reacție a Alianței, potrivit Știrile Pro TV , care citează Agerpres . Informația indică faptul că Washingtonul ar viza diminuarea unor „capacități militare” pe care le-ar pune la dispoziția NATO în cazul unei crize, ceea ce ar putea obliga statele europene să acopere mai mult din necesarul de forțe și mijloace în eventuale planuri de apărare și descurajare. De ce contează: presiune pe capacitatea de reacție și pe împărțirea sarcinilor O astfel de repoziționare ar schimba echilibrul practic al contribuțiilor în interiorul NATO, într-un moment în care Alianța își calibrează postura de apărare pe flancul estic. În termeni operaționali, reducerea unor capabilități americane ar putea însemna timpi mai mari de mobilizare sau nevoi suplimentare de resurse din partea aliaților europeni pentru a menține aceleași niveluri de pregătire. Ce se știe despre capabilitățile vizate Materialul menționează intenția de a reduce semnificativ anumite capacități militare în cadrul Alianței, însă, în textul furnizat, detaliile concrete despre exact ce capabilități ar urma să fie diminuate nu apar explicit. Informația rămâne, așadar, la nivel de direcție generală, așa cum este prezentată de sursa citată. Ce urmează Dacă discuțiile se concretizează, efectul imediat ar fi o reevaluare a planurilor NATO pentru situații de criză și o posibilă accelerare a eforturilor europene de a acoperi goluri de capacitate. În acest stadiu, articolul nu oferă un calendar sau o decizie formală, ci doar semnalul unei intenții aflate în discuție. [...]
Norvegia își mută parțial garanțiile de securitate spre Franța și va intra sub „umbrelă nucleară” franceză, într-o decizie care schimbă echilibrul operațional al descurajării în nordul Europei, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind angajamentul SUA față de securitatea regiunii, potrivit Digi24 . Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat pentru agenția norvegiană NTB că țara sa va intra sub protecția nucleară a Franței, informație relatată de Reuters. Miza este una de descurajare: în practică, un atac asupra Norvegiei ar putea declanșa o ripostă nucleară din partea Franței. Ce se schimbă concret: acord de apărare și aderare la inițiativa franceză Støre s-a deplasat miercuri după-amiază la Paris pentru o întâlnire cu președintele Emmanuel Macron și pentru a semna un nou acord de apărare cu Franța. Acordul prevede aderarea Norvegiei la o inițiativă privind armele nucleare condusă de Franța. În același timp, premierul norvegian a precizat că, „în timp de pace”, în Norvegia nu vor fi amplasate arme nucleare. De ce contează: un semnal de repoziționare în interiorul NATO Mișcarea este relevantă deoarece Norvegia a fost mult timp descrisă ca o „națiune atlantistă”, care își vedea securitatea asigurată cel mai bine printr-o aliniere strânsă la Washington. Decizia vine pe fondul îngrijorărilor din Europa privind garanțiile de securitate ale SUA. Motivarea invocată de Støre ține de deteriorarea mediului de securitate european, inclusiv reînarmarea Rusiei, și de războiul pe scară largă dus împotriva unei alte țări europene. „Facem acest lucru având în vedere situația politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, precum și faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte țări europene.” Context regional: Norvegia se alătură Poloniei și Lituaniei Norvegia, membră NATO dar nu și a Uniunii Europene, are o frontieră comună cu Rusia în zona arctică și o populație de 5,6 milioane de locuitori. În martie, Franța s-a oferit să extindă protecția „umbrelei nucleare” și către alte țări europene. Norvegia devine astfel cea mai recentă țară care beneficiază de protecția nucleară a Franței, după Polonia și Lituania, ambele cu granițe comune cu Rusia. Raportul de forțe nucleare, potrivit unei organizații de specialitate Digi24 citează date atribuite Federației Oamenilor de Știință Americani: Rusia și SUA ar avea peste 5.000 de focoase nucleare fiecare, China aproximativ 500, Franța 290, iar Marea Britanie 225. [...]
UE riscă să piardă cursa producției de armament dacă rămâne blocată în sisteme „prea sofisticate” și greu de fabricat în masă , avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , într-o declarație citată de Biziday . Mesajul are o miză directă pentru securitatea europeană: Rusia și Ucraina reușesc să livreze rapid volume mari de armament „suficient de bun”, în timp ce Europa produce mai scump și mai lent. Kubilius, fost premier al Lituaniei, a spus pentru Financial Times (FT) că guvernele europene ar trebui „să-și pună la dispoziție stocurile” pentru a furniza Ucrainei echipamentele de care are nevoie, într-un moment în care Europa redeschide canale oficiale de negociere cu Rusia. În logica sa, întărirea armatei ucrainene rămâne esențială pentru „pacea prin forță”, adică o pace obținută printr-un raport de putere favorabil Ucrainei. Producție: „haute couture” vs. „suficient de bun” Comisarul atrage atenția că Europa rămâne în urma Rusiei și Ucrainei la producția de rachete, pentru că fabrică arme „sofisticate și scumpe”, greu de produs la scară largă. În formularea sa, europenii ar produce „haute couture”, în timp ce ucrainenii livrează sisteme „suficient de bune”, dar eficiente și replicabile rapid. Ca exemplu, Kubilius indică racheta de croazieră ucraineană Flamingo , despre care spune că Ucraina ar fi pregătită să producă anul acesta aproximativ 700 de unități. Prin comparație, el afirmă că UE a fabricat mai puțin de 300, iar Rusia ar fi ajuns la 1.200 de unități. Mecanism financiar propus: stocuri UE pentru Ucraina, bani pentru reînarmare Kubilius sugerează ca Ucraina să achiziționeze arme din stocurile statelor UE, folosind fondul destinat armamentului (60 de miliarde de euro), provenit din împrumutul de 90 de miliarde de euro aprobat recent de Uniunea Europeană. Ideea este ca statele care vând armamentul să folosească banii obținuți pentru: a cumpăra arme noi; a-și extinde capacitățile de producție. Ce urmează: plan UE în iulie pentru reducerea fragmentării industriei Apelul vine în contextul în care Bruxelles-ul pregătește inițiative pentru stimularea producției de apărare și reducerea fragmentării industriei europene de armament, urmând să prezinte în iulie un plan în acest sens. Potrivit lui Kubilius, piața europeană de apărare este „fragmentată și plină de obstacole” deoarece statele își protejează companiile naționale și cumpără în principal de la producătorii proprii. El dă exemplul Franței și Germaniei, care ar cumpăra 70% din ceea ce produc industriile lor, în timp ce doar aproximativ 10% ar fi vândut către alte țări din UE. În plus, guvernele ar invoca frecvent excepții de securitate națională pentru a evita regulile pieței în achizițiile de apărare, ceea ce ar crea, în opinia sa, un „sistem cu adevărat închis”. [...]
NATO își adaptează planurile de apărare pentru „ Poarta Focșani ”, dar infrastructura rutieră rămâne veriga slabă în scenariul unei mobilizări rapide, potrivit Digi24 . Alianța organizează cel mai amplu exercițiu militar dedicat apărării acestei zone, considerată de analiști militari drept unul dintre cele mai vulnerabile puncte de pe flancul estic. „Poarta Focșani” este descrisă ca un posibil culoar de atac, cu o lățime de aproximativ 85 de kilometri, întins pe teritoriul județelor Vrancea, Galați, Brăila și Buzău. În evaluările citate, dacă zona ar fi capturată, ar putea fi deschis drumul către București și Balcani, ceea ce explică accentul pus pe planificare și exerciții. Exercițiu major și mesaj de descurajare Generalul de brigadă Bogdan Tudorache explică rolul strategic al regiunii pentru mobilitatea trupelor într-un scenariu de conflict: „Poarta Focșani este unul dintre cele mai importante puncte pentru apărarea flancului estic, deoarece poate oferi culoare de mobilitate trupelor care ar ataca teritoriul NATO.” În paralel, un general spaniol din cadrul NATO transmite un mesaj de descurajare, susținând că Alianța are capacitatea de reacție imediată: „Suntem pregătiți să luptăm chiar din această noapte. Avem tot ce ne trebuie pentru a apăra Alianța. Muncim 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Prin faptul că ne îmbunătățim planurile defensive, le transmitem potențialilor agresori că nu au nicio șansă de succes.” Blocaj operațional: drumurile pentru tehnică grea Dincolo de componenta militară, materialul indică o problemă cu impact direct asupra vitezei de reacție: lipsa infrastructurii capabile să susțină transportul vehiculelor militare grele. Nu ar exista suficiente șosele sau autostrăzi adecvate în zonă, iar acest lucru poate întârzia deplasarea forțelor către linia frontului. În acest context, la finalul exercițiului, Ministerul Apărării Naționale ar urma să trimită către Ministerul Transporturilor o listă cu solicitări urgente, conform informațiilor prezentate. Ce înseamnă pentru capacitatea de reacție Grupul de Luptă de la Cincu este indicat ca prima unitate care ar putea fi trimisă în luptă dacă trupele ruse ar ajunge la „Poarta Focșani”. Totuși, deplasarea din Cincu către zona vizată ar dura „ore întregi”, iar într-un scenariu de atac rapid, apărarea inițială s-ar baza, „aproape exclusiv”, pe Aviație. În termeni operaționali, mesajul exercițiului este dublu: NATO își întărește planurile și prezența de descurajare, dar capacitatea de a muta rapid forțe terestre grele rămâne condiționată de infrastructura de transport. [...]
