Știri
Știri din categoria Energie
Xi Jinping a cerut accelerarea construirii unui nou sistem energetic pentru a întări securitatea energetică a Chinei, pe fondul șocurilor globale apărute după războiul din Iran, relatează G4Media, care citează Reuters via Agerpres.
Potrivit postului de televiziune de stat CCTV, Xi a pus accent pe dezvoltarea energiei hidroelectrice și pe protecția mediului, cerând totodată extinderea „în siguranță și ordonată” a energiei nucleare. Declarațiile vin la câteva săptămâni după ce conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat volatilitatea pe piețele energetice.
„Comitetul Central al partidului a ajuns la o profundă înțelegere a tendințelor de dezvoltare energetică globală și a luat decizii majore promovând noua strategie de securitate energetică”, a afirmat Xi.
În același timp, liderul chinez nu a făcut o trimitere directă la războiul din Orientul Mijlociu în declarațiile citate de CCTV. Analiștii citați în material arată că China ar fi relativ mai bine poziționată să absoarbă scumpirile petrolului, în condițiile în care cărbunele reprezintă peste jumătate din mixul energetic, țara are stocuri mari de petrol, iar importurile prin Strâmtoarea Ormuz ar reprezenta circa 5% din consumul energetic total.
Xi a susținut că investițiile timpurii în eolian și solar s-au dovedit „vizionare”, dar a reafirmat rolul cărbunelui ca bază a sistemului energetic. China operează peste jumătate din capacitatea mondială de producere a energiei pe bază de cărbune, ceea ce o menține principalul emițător de carbon, în timp ce autoritățile continuă să trateze cărbunele ca element de fiabilitate și rezervă flexibilă, chiar dacă accelerează dezvoltarea regenerabilelor.
Pe componenta de investiții, China a început în iulie 2025 construcția a ceea ce ar urma să fie cel mai mare baraj hidroelectric din lume, la marginea estică a Platoului Tibetan. Tot luni, a început și construcția unei centrale termice solare de către China General Nuclear Power Group, la altitudinea de 4.550 de metri în Tibet, potrivit agenției de stat Xinhua, menționată în articol.
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în producția de electricitate din UE rămâne dominantă, dar scăderea ușoară a volumelor și creșterea producției pe fosili indică o tranziție încă volatilă , potrivit Economedia , care citează date Eurostat preluate de Agerpres . În 2025, sursele regenerabile au asigurat 47,2% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene. Regenerabilele au generat 1,33 milioane GWh, în ușoară scădere (minus 0,5%) față de 2024, în timp ce producția de electricitate din combustibili fosili a crescut cu 3,2% și a ajuns la 0,83 milioane GWh, adică 29,6% din total. Energia nucleară a contribuit cu 0,65 milioane GWh (23,2% din total), în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Ce semnal transmit datele pentru piața energiei Dincolo de menținerea regenerabilelor pe primul loc, combinația dintre scăderea ușoară a producției „verzi” și avansul producției pe fosili sugerează că mixul energetic rămâne sensibil la factori precum disponibilitatea resurselor (de exemplu, hidro), cererea și condițiile de piață. În paralel, datele preliminare indică o creștere a aprovizionării cu gaze naturale și energii regenerabile în UE față de 2024, în timp ce aprovizionarea cu cărbune și produse petroliere a continuat să scadă. Aprovizionarea cu energie: gaze și regenerabile în creștere, cărbune în recul istoric Aprovizionarea cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. În 2025, a urcat cu 2,3% față de 2024, până la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a crescut cu 1,4% față de 2024, până la 11,5 milioane TJ, chiar dacă generarea de energie hidro a scăzut. A crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, cu 0,2%, la 650.648 GWh. Pe partea de cărbune, declinul a continuat și a atins noi minime în seriile statistice: aprovizionarea cu lignit a scăzut cu 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar cea cu huilă a coborât cu 3,2%, la 107,072 milioane tone — cele mai reduse niveluri de când se publică datele (1990). La produse petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, în scădere cu 2,8% față de 2023. [...]
România și Serbia au reluat oficial discuțiile pentru Porțile de Fier 3 , un proiect care ar putea aduce capacități noi de stocare și echilibrare a energiei în regiune, dar care ridică pentru București riscuri operaționale și de mediu legate de Dunăre, potrivit G4Media . Joi, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Guvern cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović , iar cele două părți au semnat un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru schimb de informații despre proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) și pentru evaluarea impactului și beneficiilor, conform comunicatului Executivului citat de publicație. Miza pentru România: compatibilitatea cu Porțile de Fier I și II și protecția Dunării Din perspectiva Bucureștiului, discuția este condiționată de efectele pe care un proiect nou le-ar putea avea asupra infrastructurii existente și asupra utilizărilor Dunării. Ilie Bolojan a indicat explicit că România vrea ca o eventuală dezvoltare să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să protejeze zonele riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre. Serbia: stocare de energie și stabilitate de rețea, plus căutare de parteneri Ministrul sârb al Energiei a prezentat Djerdap 3 drept cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia, cu beneficii precum stocare „substanțială” de energie electrică, sprijin pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse mai curate, respectiv consolidarea stabilității rețelei. Totodată, Serbia ar urmări să atragă parteneri americani în proiect și face demersuri pe lângă Administrația Trump, mai notează G4Media. De ce rămâne proiectul sensibil: debitul Dunării și efectele economice conexe Potrivit aceleiași surse, autoritățile române sunt îngrijorate de impactul hidrocentralei asupra debitului Dunării, ceea ce ar putea afecta transportul fluvial și ar influența programele de irigații. În acest context, memorandumul semnat funcționează ca un pas procedural pentru schimb de date și evaluări, nu ca o decizie de demarare a construcției. [...]
Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă riscă să nu se mai închidă economic , iar Nuclearelectrica (SNN) încearcă să-și securizeze finanțarea prin vânzarea în avans, pe 20 de ani, a unei cantități mari de energie, potrivit Profit . Miza este dublă: compania își reduce riscul de finanțare într-un proiect de peste 20,8 miliarde lei, dar își poate „bloca” o parte din producție la un preț minim într-o perioadă în care propriile estimări indică scăderi ale prețurilor pe termen lung. Acționarii au aprobat, cu votul decisiv al autorității tutelare, strategia de ofertare și tranzacționare pentru 2027–2046, inclusiv propunerea de contracte pe termen lung care urmează să fie negociate cu câștigătorii unei licitații. Contracte pe 20 de ani: 400 MW „în bandă”, livrare din 2027 Pachetul propus de SNN vizează vânzarea prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract bilateral pe termen lung de cumpărare a energiei) a unei cantități de 400 MW echivalent bandă pentru perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2046 . Cantitatea ar urma să fie împărțită în tranșe de: 3 x 100 MW 2 x 50 MW Documentul citat de Profit arată că, pentru cantitatea minimă contractuală anuală și fără inflație adăugată, valoarea minimă a contractelor pe 20 de ani este de aproximativ 5,6 miliarde euro (aprox. 28,4 miliarde lei) , iar alegerea volumului are legătură cu faptul că valoarea contractului depășește valoarea lucrărilor de retehnologizare. SNN își rezervă dreptul să reia procesul sau să îl anuleze dacă nu reușește să contracteze întreaga cantitate propusă. Preț „floor” și licitație în trei etape În document se menționează un preț „floor” (prag minim de vânzare) care „va fi stabilit în urma sesiunii de licitație electronică” pentru fiecare licitație în parte. Licitația este structurată în trei etape: negocierea clauzelor contractuale cu contrapărțile eligibile (estimare: 30 de zile); licitație electronică (estimare: 1 zi); aprobări corporative, inclusiv acordul final al finanțatorilor proiectului (estimare: 40 de zile). SNN propune ca tranzacționarea să se facă pe Bursa Română de Mărfuri , unde tariful este de 0,01 lei/MWh (aplicat doar cumpărătorului), comparativ cu OPCOM , unde tariful este de 0,05 lei/MWh și se aplică ambelor părți. De ce apare presiunea pe rentabilitate: prețuri estimate în scădere și costuri „LCOE” În documentul analizat se arată că estimările de preț pe termen foarte lung, realizate de companii cu care SNN are contracte, indică o scădere a prețurilor, până sub LCOE (Levelized Cost of Electricity – costul nivelat al energiei, adică prețul minim necesar pentru a acoperi toate costurile pe durata de viață a centralei, inclusiv investiția, operarea, combustibilul, întreținerea și dezafectarea) estimat după retehnologizare. Această dinamică ridică riscul ca energia produsă după retehnologizare să fie vândută, în medie, sub pragul necesar pentru acoperirea costurilor totale. Finanțare mai scumpă: România renunță la grantul de 600 milioane euro din Fondul de Modernizare Un element-cheie pentru ecuația financiară este că România nu va mai accesa fonduri nerambursabile de 600 milioane euro (aprox. 3,0 miliarde lei) din Fondul de Modernizare pentru proiectul retehnologizării U1, urmând să acopere necesarul prin creșterea împrumuturilor bancare și a contribuției din surse proprii a SNN. Într-un memorandum guvernamental citat în material se precizează că, în mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) despre renunțarea la această măsură de ajutor de stat, ceea ce ar urma să ducă la creșterea semnificativă a gradului de îndatorare al companiei. În același context, documentul menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro (aprox. 4,0 miliarde lei) , după ce analiza financiară și de risc ar fi fost finalizată la începutul lunii mai 2026, iar aprobarea contractului de împrumut ar urma să aibă loc în iulie 2026. Impact operațional: oprirea U1 în 2027–2030 și presiune pe cash-flow Memorandumul citat indică faptul că oprirea Unității 1 pentru retehnologizare, programată pentru 2027–2030 , va duce la o producție de energie electrică cu 50% mai mică , ceea ce reduce proporțional veniturile, în timp ce cheltuielile nu pot fi reduse în aceeași măsură din cauza componentei fixe a costurilor. Consecința anticipată este o diminuare a performanței financiare tocmai în perioada în care compania are nevoie de resurse pentru proiectele în derulare. Potrivit materialului, lucrările sunt în derulare, fiind realizată „prima turnare continuă de beton” pentru structurile permanente ale proiectului. [...]
Explozia prețurilor la carburanți în Crimeea arată cum atacurile cu drone pot bloca rapid alimentarea și turismul , potrivit HotNews , care relatează despre scumpiri bruște și restricții la vânzare după loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești. În Ialta, prețul benzinei la una dintre stațiile de alimentare a ajuns la 350 de ruble pe litru (20,84 lei), a declarat pentru Kommersant Alexander Slepinin, proprietar de pensiune, citat de publicația independentă rusă The Moscow Times . El susține că este singura stație din oraș unde se vinde fără restricții, dar fără cozi, deoarece „majoritatea șoferilor nu își pot permite să alimenteze”. „O canistră costă 7.000 de ruble (416,87 de lei, n.r.). Turiștii care vin cu mașina își aduc rezerve cu ei. Fluxul de turiști este aproape inexistent. La hotelul vecin, întreg personalul a fost trimis acasă, iar angajaților rămași li s-a redus salariul la jumătate.” Restricții și disponibilitate: alimentare „pe porții” în Sevastopol Ministerul Energiei și Resurselor Naturale din Crimeea anexată a anunțat sâmbătă dimineață că vânzarea liberă de combustibil are loc la 99 de stații de alimentare de pe peninsulă. În Sevastopol, autoritățile locale indică disponibilitate la nouă stații, însă cu restricții: maximum 20 de litri per mașină; interdicție la vânzarea în canistre. Prețuri oficiale vs. piața reală și piața neagră Rosstat a indicat anterior un preț mediu în Crimeea de: benzină AI-92: 123,5 ruble/litru (7,35 lei); benzină AI-95: 170,6 ruble/litru (10,16 lei). În practică, potrivit Kommersant (citat în material), în Sevastopol un litru ar ajunge până la 199 de ruble (11,85 lei), iar în ansamblu, în Crimeea, la 185–200 de ruble (11,02–11,91 lei). Pe piața neagră, prețurile ar urca la 250–400 de ruble pe litru (14,89–23,82 lei). De ce contează: șoc de ofertă din rafinării, cu efect în lanț Materialul leagă criza de atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești . Conform datelor Reuters citate, producția de benzină din Rusia „din această săptămână” s-a redus la 65% din nivelul consumului de vară, iar producția de motorină a scăzut cu aproape 40%. Energy Intelligence estimează că gradul de utilizare a rafinăriilor a coborât la cele mai mici valori din ultimele două decenii. Oficial, restricții la vânzarea de combustibil sunt în vigoare în peste 40 de regiuni din Rusia, iar, potrivit calculelor The Insider (citate în articol), diverse limite și interdicții ar fi fost introduse practic în întreaga țară și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. [...]
Nivelul scăzut al Dunării nu impune, deocamdată, restricții la CNE Cernavodă , iar ambele reactoare funcționează la putere nominală, potrivit G4Media . Mesajul companiei Nuclearelectrica vine în contextul îngrijorărilor legate de secetă și de efectele ei asupra producției de energie, însă operatorul spune că impactul climatic asupra activității sale este, în mod obișnuit, redus. Compania arată că singurul episod în care o unitate a centralei a fost afectată de secetă severă a avut loc în august 2003, când Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, considerat atunci cel mai redus din ultimii 160 de ani. De ce contează pentru funcționarea centralei Centrala de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor, iar elementul determinant pentru operare este nivelul apei din bazinul de aspirație din care este preluată apa, nu doar nivelul fluviului în general. Nuclearelectrica susține că, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de operare – în special cele privind securitatea nucleară – factorii climatici au un impact redus chiar și în perioade dificile pentru alți producători de energie. Pragurile de operare în caz de secetă extremă Nuclearelectrica precizează că doar în scenariul unei secete extreme sunt prevăzute praguri de operare care pot duce la oprirea reactoarelor, pentru a asigura securitatea nucleară, conform procedurilor și specificațiilor de proiect. Pragurile menționate sunt: 2,50 mdMB – poate fi oprită prima unitate; 2,35 mdMB – poate fi oprită și a doua unitate. (mdMB înseamnă „metri deasupra nivelului Mării Baltice”, sistemul de referință altimetric folosit în România pentru măsurarea cotelor.) Compania mai afirmă că, în cazul opririi unuia sau ambelor reactoare, ar exista în continuare suficientă apă în bazinul de aspirație pentru răcire, prin utilizarea unor pompe speciale cu o înălțime de aspirație mai redusă, de aproximativ 1,4 mdMB . [...]
Criza de combustibil din Rusia împinge piața spre soluții digitale de „monitorizare” în timp real , după ce mai multe platforme au lansat hărți interactive care indică benzinăriile unde se poate alimenta, potrivit G4Media . Instrumentele au apărut pe fondul unei crize a carburanților, iar una dintre hărți a fost dezvoltată de o bancă rusească, pe baza analizei a milioane de tranzacții anonime de achiziție de benzină. Din aceste date, banca a estimat disponibilitatea benzinei la nivel național. Harta respectivă acoperă peste 20.000 de benzinării și permite urmărirea stării acestora în timp real. În paralel, au fost lansate și alte hărți, inclusiv regionale, unele cu comentarii ale șoferilor despre cozile de la benzinării. Potrivit presei internaționale citate de EFE, criza combustibililor ar fi fost declanșată de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și ar fi afectat o treime din populația țării. În plan de politică economică, guvernul rus a anunțat miercuri o interdicție privind exporturile de motorină și începerea importurilor de combustibil, măsuri prezentate ca încercare de stabilizare a pieței. [...]
