Știri
Știri din categoria Energie verde
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați, după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax. De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025.
Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia.
Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu.
„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER.
Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană.
Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic.
Recomandate
România a depășit 10.000 MW instalați în fotovoltaic și eolian , însă acest prag nu se traduce automat într-o funcționare mai bună a Sistemului Energetic Național, potrivit Economedia . Datele citate indică faptul că, în aprilie 2026, România a trecut de 7.000 MW instalați în fotovoltaic (parcuri industriale și prosumatori, împărțiți aproximativ 50%-50%), iar împreună cu circa 3.200 MW în eolian, totalul din aceste două surse a sărit de 10.000 MW. La finalul lui 2025, prosumatorii depășiseră pragul de 3.500 MW, echivalentul a „cinci reactoare de la Cernavodă”, dispersate pe acoperișurile locuințelor și firmelor, în timp ce restul până la aproximativ 7.000 MW în fotovoltaic provine din parcuri industriale. În 2025 s-au adăugat peste 1.200 MW de capacitate nouă, aproape dublu față de anul anterior, conform informațiilor din articol. În eolian, capacitatea instalată este mai redusă, la circa 3.200 MW, pe fondul complexității proiectelor și a duratei mai mari de dezvoltare, ceea ce face ca totalul să rămână uneori neschimbat ani la rând. În plus, instalarea de turbine eoliene pentru autoconsum este rară în România, spre deosebire de fotovoltaic, unde prosumatorii au devenit o componentă importantă a creșterii. Un element esențial este că o parte semnificativă din energia solară nu „se vede” integral în producția raportată la nivel național: prosumatorii consumă local o mare parte din energia produsă, iar operatorul de transport vede în principal surplusul injectat în rețea . Astfel, în graficele de producție pot apărea 1.500–2.000 MW solar, deși producția totală a panourilor poate ajunge la 5.000 MW, restul fiind consumat la locul de producție. În plus, chiar și capacitatea instalată mare produce la putere maximă doar câteva ore pe zi, iar noaptea producția este zero , ceea ce accentuează dezechilibrele: România ajunge să exporte ziua la prețuri mai mici și să importe seara, la orele de vârf, la prețuri mai mari. În acest context, Economedia indică drept soluție un program susținut de investiții în baterii de stocare, pentru a muta surplusul din timpul zilei către intervalele de consum ridicat de seară. [...]
Auchan Renewable Energy a extins rețeaua la 40 de locații pentru care furnizează energie, iar aproximativ 60% din cantitatea livrată provine din surse regenerabile, potrivit Profit.ro . Extinderea vizează alimentarea cu energie a unui număr mai mare de puncte de consum din rețeaua companiei, în contextul în care ponderea energiei din surse regenerabile în mixul furnizat ajunge la circa 60%, conform informațiilor publicate de sursa citată. Din perspectiva pieței de energie, evoluția este relevantă deoarece indică o creștere a utilizării energiei regenerabile în consumul unui jucător mare din retail, cu potențial de impact asupra costurilor, a amprentei de carbon și a modului în care sunt gestionate contractele de furnizare. Profit.ro nu detaliază în fragmentul disponibil tipurile de surse regenerabile utilizate sau calendarul exact al extinderii, însă mesajul central este creșterea numărului de locații acoperite și nivelul de integrare a energiei verzi în energia furnizată. În perioada următoare, miza va fi menținerea sau creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul livrat, pe măsură ce rețeaua de locații alimentate se extinde, în funcție de capacitățile de producție și de achiziție disponibile. [...]
Hidroelectrica a lansat procedura de achiziție pentru echipamentele CHE Nehoiașu II , un contract estimat la circa 49,5 milioane euro (fără TVA), potrivit Economica.net . Contractul va fi atribuit „la cheie” și include proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare. Durata estimată de implementare este de 44 de luni, iar proiectul se derulează în cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, amplasată în județele Buzău, Vrancea și Covasna. Procedura de atribuire are ca criteriu „cel mai bun raport calitate-preț”, evaluarea urmând să ia în calcul parametrii tehnici garantați, performanța echipamentelor și garanțiile, alături de componenta financiară. „Lansarea acestei proceduri reprezintă un moment important în strategia noastră de dezvoltare și în efortul de valorificare a potențialului hidroenergetic al României. Proiectul CHE Nehoiașu II, parte a Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, va contribui la creșterea capacității de producție din surse regenerabile, la îmbunătățirea flexibilității Sistemului Energetic Național și la consolidarea rolului Hidroelectrica ca principal producător de energie verde din România. Continuăm să investim în proiecte strategice, în dezvoltarea, diversificarea și hibridizarea portofoliului astfel încât să asigurăm tranziția către un sistem energetic sustenabil”, a declarat Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica. Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet (turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții), echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA (sistem de monitorizare și control la distanță) și a infrastructurii de securitate și comunicații. Compania indică drept efecte așteptate creșterea flexibilității sistemului energetic, îmbunătățirea capacității de reglaj și valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău. CHE Nehoiașu II este prezentată ca un proiect mai vechi, parte a extinderii Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care include amenajarea râului Buzău și a râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică. Noua centrală ar urma să fie echipată cu un hidroagregat tip Francis de 55 MW și, după finalizare, ar urma să producă circa 150 GWh anual; valoarea relativ redusă a contractului este explicată prin faptul că o mare parte din lucrări sunt deja realizate, Hidroelectrica indicând în date din 2024 un stadiu de execuție de aproximativ 85%. [...]
Frații Pavăl investesc 27 milioane euro în energie regenerabilă și pregătesc extinderea proiectelor fotovoltaice. Potrivit Profit.ro , grupul Pavăl Holding, care controlează retailerul Dedeman, tratează producția de energie verde ca pe o nouă direcție strategică de dezvoltare și analizează extinderea investițiilor în acest domeniu. Proiectele sunt realizate în principal prin compania Grunman Energy , parte a holdingului. În ultimii ani, grupul a instalat centrale fotovoltaice pe acoperișurile magazinelor și depozitelor logistice Dedeman, în colaborare cu compania Simtel Team. În prezent, rețeaua Dedeman include 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și 6 depozite logistice , cu o capacitate totală de aproximativ 40 MWp . Un proiect similar a fost implementat și pe clădirea de birouri The Office din Cluj-Napoca , aflată în portofoliul grupului. Un alt proiect important este dezvoltarea unei centrale fotovoltaice la depozitul logistic Dedeman din Pantelimon , investiție estimată la aproximativ 2 milioane de euro. Reprezentanții Pavăl Holding spun că proiectele sunt implementate etapizat, în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecărei locații. Pe termen mediu, compania Grunman Energy își propune să depășească 400 MW capacitate instalată , iar planurile includ nu doar energie solară, ci și dezvoltarea unor parcuri eoliene și microhidrocentrale . Investițiile în energie fac parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a capitalului generat de Dedeman . Frații Adrian și Dragoș Pavăl au direcționat deja aproximativ un miliard de euro către sectorul imobiliar , prin achiziția unor mari proiecte de birouri din București și Cluj-Napoca, precum The Bridge, The Office, U Center sau Dacia One. Astfel, Pavăl Holding a devenit al doilea cel mai mare proprietar de spații de birouri din România, cu circa 350.000 de metri pătrați închiriabili . În paralel, grupul a investit în numeroase domenii, de la energie și industrie până la agricultură, sănătate, tehnologie și fonduri de investiții, continuând să reinvestească profiturile obținute din activitatea Dedeman. [...]
Producția de energie solară din România a atins un nou record istoric , iar aportul masiv al fotovoltaicelor a contribuit la menținerea unui preț al energiei electrice mai scăzut decât în multe state din vestul Europei, chiar în contextul tensiunilor geopolitice care au împins în sus cotațiile petrolului și gazelor. Potrivit Economica.net , sistemul energetic românesc a înregistrat luni, 9 martie 2026, cea mai mare producție instantanee de energie din parcurile fotovoltaice dispecerizabile din istorie. La ora 11:52 , producția solară a ajuns la 2.319 MW , depășind recordul stabilit cu doar câteva zile înainte, când fusese atins nivelul de 2.081 MW . În acel moment, producția totală de energie electrică a României era de aproximativ 6.504 MW , iar consumul intern era semnificativ mai mic, în jur de 4.900 MW , inclusiv din cauza energiei produse pentru autoconsum de prosumatori. Structura producției în momentul recordului Indicator Valoare Producție solară 2.319 MW Producție totală națională 6.504 MW Consum intern 4.900 MW Export de energie aprox. 2.600 MW Pondere solară în producție 34% Energia fotovoltaică a devenit astfel principala sursă de electricitate la mijlocul zilei , depășind alte tehnologii. Hidrocentralele și centralele pe gaze au funcționat la o capacitate redusă, iar centrala nucleară de la Cernavodă a continuat să livreze energie constantă în sistem. În condițiile surplusului de producție, România a exportat aproximativ 2.600 MW către rețelele electrice din statele vecine. Exportul are loc însă la prețuri relativ mici atunci când se realizează prin mecanismul european de cuplare a piețelor spot. Creșterea rapidă a capacităților fotovoltaice Expansiunea energiei solare din ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. În prezent: parcurile fotovoltaice dispecerizabile au o capacitate instalată de aproximativ 3.300 MW ; prosumatorii – gospodării și firme cu panouri – au instalat aproximativ 3.400 MW . Potrivit organizației Solar Power Europe , România a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a capacităților fotovoltaice din Europa , cu aproximativ 45% față de 2024 . Prognozele arată că până în 2030 capacitatea solară instalată ar putea ajunge la 24.000 MW . Impact asupra prețurilor energiei Creșterea producției din surse regenerabile are un efect direct asupra pieței. Abundența energiei solare în orele de zi – combinată cu scăderea consumului din rețea generată de autoconsumul prosumatorilor – a contribuit la menținerea unui preț moderat al electricității. Prețul mediu zilnic din piața pentru ziua următoare a fost de aproximativ 120 de euro/MWh , nivel care: este mai mic decât în multe state din centrul și vestul Europei ; este similar cu cel din Spania , țară cunoscută pentru prețuri energetice relativ scăzute; este comparabil cu cel din Franța , unde sistemul energetic este dominat de energia nucleară. Această situație apare într-un context tensionat pe piețele globale de energie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a determinat o creștere bruscă a cotației petrolului Brent, care a urcat temporar spre 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî spre aproximativ 105 dolari . În paralel, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu aproximativ 30% , până la circa 66 de euro/MWh . În aceste condiții, aportul tot mai mare al energiei solare contribuie la stabilizarea pieței interne de electricitate și reduce presiunea asupra costurilor pentru consumatori și industrie. [...]
Uniunea Europeană pregătește lansarea unui fond major pentru infrastructura energetică verde , destinat să sprijine investițiile uriașe necesare tranziției către un sistem bazat pe energie curată. Potrivit Bursa , care citează informații transmise de Agerpres, noul mecanism financiar ar urma să susțină proiecte de infrastructură energetică în următorii ani, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili. Planul este inclus într-un proiect al Strategiei de investiții în energie curată , document pe care Comisia Europeană urmează să îl adopte în cursul acestei săptămâni. Estimările oficiale arată că tranziția energetică a blocului comunitar va necesita investiții de aproximativ 695 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu , iar noul fond ar trebui să contribuie la mobilizarea unei părți importante din aceste resurse. Rolul Băncii Europene de Investiții Un rol central în acest mecanism îl va avea Banca Europeană de Investiții (BEI) , care ar urma să ofere finanțarea inițială pentru viitorul „Fond de investiții strategice în infrastructură”. Acesta va avea ca obiectiv principal sprijinirea operatorilor de rețele electrice pentru a-și consolida capacitatea financiară și pentru a realiza investițiile necesare modernizării sistemului energetic. În proiectul de strategie se subliniază că rețelele electrice reprezintă „coloana vertebrală” a sistemului energetic european , iar extinderea și modernizarea lor sunt esențiale pentru integrarea surselor regenerabile de energie și pentru creșterea securității energetice a Uniunii. De ce este nevoie de investiții uriașe Transformarea sistemului energetic european presupune investiții masive în mai multe domenii: extinderea și digitalizarea rețelelor electrice dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă infrastructură pentru stocarea energiei sisteme de transport și distribuție adaptate noilor surse de energie Autorii proiectului consideră că sprijinul public este necesar pentru a distribui costurile tranziției pe termen lung și pentru a evita creșteri bruște ale prețurilor la energie. Context geopolitic tensionat Inițiativa apare într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Iran au readus în prim-plan vulnerabilitatea Europei față de fluctuațiile piețelor de energie. Creșterea recentă a prețurilor petrolului și gazelor a demonstrat încă o dată dependența continentului de importurile de combustibili fosili. Prin noul fond, Uniunea Europeană încearcă să accelereze investițiile în infrastructura necesară pentru energia regenerabilă și să își consolideze autonomia energetică pe termen lung. Deocamdată, autoritățile europene nu au anunțat dimensiunea exactă a fondului și nici valoarea contribuției inițiale a Băncii Europene de Investiții, însă proiectul ar urma să mobilizeze investiții de ordinul miilor de miliarde de euro în următorii 15 ani . [...]
