Știri
Știri din categoria Energie verde
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați, după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax. De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025.
Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia.
Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu.
„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER.
Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană.
Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic.
Recomandate
China a bifat un pas spre industrializarea eolianului de mare altitudine , după ce sistemul flotant de generare S4000 a trecut un test complet de operare, un prag care mută tehnologia din zona de prototipuri în cea de proiecte aplicabile. Potrivit IT之家 , validarea a fost realizată recent într-o bază de test din nord-vestul Chinei și este prezentată ca o „descoperire majoră” pentru eolianul de mare altitudine. Testul a acoperit întregul ciclu operațional: ridicare, menținere la altitudine, test de producere a energiei și recuperare controlată. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material CCTV News , toți indicatorii au îndeplinit cerințele, iar rezultatele ar confirma fiabilitatea sistemului în condiții „complexe și extreme” specifice zonelor de altitudine mare. Ce aduce S4000 față de generația anterioară S4000 este descris ca o iterație a modelului S2000, cu o configurație nouă și performanțe îmbunătățite. În datele prezentate: altitudine maximă de operare la ridicare: până la 4.000 de metri ; acoperire potențială: „majoritatea” zonelor din China, prin compatibilitate cu condițiile de amplasare; integrare: ar putea deservi direct cerințele rețelelor electrice principale (fără detalii tehnice suplimentare în material); durată de viață proiectată: 20 de ani . De ce contează: intrarea în planificarea națională și „veriga” de inginerie Materialul notează că eolianul de mare altitudine a fost inclus în planul național chinez „15-5” (al 15-lea ciclu de planificare) pentru dezvoltarea energiei regenerabile, ca tehnologie de energie curată „nouă” și prioritară. În acest context, reușita testului S4000 este prezentată ca acoperind o „verigă-cheie” pentru aplicarea la scară inginerească, cu potențial de a crește capacitatea de furnizare a energiei curate în zonele de altitudine mare. Publicația nu oferă un calendar de comercializare sau date despre capacități instalate ori costuri, astfel că impactul economic imediat nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Electro-Alfa International a început lucrările la un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei (fără TVA) pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect care mută o zonă cu istoric industrial spre producție de energie regenerabilă și care va injecta energie în Sistemul Energetic Național, potrivit Economedia . Investiția este derulată pentru Primăria Iași și este prezentată ca cel mai mare parc fotovoltaic construit de o administrație publică din România. Proiectul urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni, Electro-Alfa International fiind liderul execuției prin Divizia de Business Energie Verde, în asociere cu CRC Energy, conform contractului semnat cu municipalitatea. Ce se construiește la Holboca și ce capacitate va avea Conform datelor tehnice din proiect, centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie estimată este de 9.849 MWh/an, iar amplasamentul ocupă circa 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca. În configurația descrisă, proiectul include și infrastructura necesară racordării și operării: invertoare on-grid (echipamente care convertesc energia produsă de panouri pentru a putea fi livrată în rețea), echipamente de protecție și măsură, trei posturi de transformare, lucrări în stația de înaltă tensiune, precum și sistem de monitorizare și control (SCADA). Context: investiții mai largi în modernizarea sistemului energetic local Primarul Mihai Chirica a indicat că parcul va produce și injecta energie în sistemul energetic național pe tot parcursul anului. În paralel, Primăria Iași a lansat o licitație pentru modernizarea CET I Iași și CET II Holboca, o investiție cu fonduri europene de peste 200 de milioane de lei, iar edilul a mai menționat și intenția de a construi o instalație de stocare a energiei electrice cu o capacitate de cel puțin 20 MW, în cadrul etapelor viitoare descrise. Miza pentru Electro-Alfa: extinderea segmentului EPC și portofoliul de parcuri în execuție Pentru Electro-Alfa International, proiectul se înscrie în dezvoltarea serviciilor EPC (inginerie, achiziții și execuție) prin diviziile operaționale dedicate. CEO-ul companiei, Ștefan Petrea, a legat explicit parcurile fotovoltaice de strategia de diversificare pentru stabilitatea pe termen lung. Compania este listată la Bursa de Valori București din 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. Potrivit informațiilor citate, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO. În prezent, Electro-Alfa International are în execuție 5 parcuri fotovoltaice, în București și în județele Alba, Bihor, Hunedoara și Iași. Ce urmează În următoarele luni, principalul reper operațional este termenul de 9 luni pentru finalizarea parcului de la CET 2 Holboca. Separat, pentru componenta de modernizare a CET-urilor și pentru stocarea de energie, următorii pași depind de derularea licitațiilor și de implementarea etapelor anunțate de municipalitate. Pentru context suplimentar despre pachetul de modernizare CET I și CET II, Economedia a relatat anterior despre reluarea licitațiilor și evoluția costurilor, în materialul dedicat: Economedia . [...]
Electro-Alfa International demarează un parc fotovoltaic de 34,6 milioane lei pe amplasamentul CET 2 Holboca din Iași, un proiect de reconversie a unei zone cu istoric industrial care adaugă aproape 10 MW putere instalată și o producție anuală estimată la circa 9.849 MWh, potrivit Profit . Proiectul are o valoare de 34,6 milioane lei, fără TVA, și vizează transformarea unei suprafețe de aproximativ 75.000 mp din zona fostului depozit de cărbune al CET 2 Holboca într-o unitate de producție de energie din surse regenerabile. Parametrii tehnici și producția estimată Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 9.801 kWp și va include montarea a peste 13.000 de panouri fotovoltaice de 750 Wp. Producția medie anuală estimată este de 9.849 MWh. Din punct de vedere al echipării, proiectul include: panouri fotovoltaice de înaltă eficiență; invertoare on-grid (conectate la rețea) pentru conversia energiei; echipamente de protecție, comandă și măsură; trei posturi de transformare; lucrări în stația de înaltă tensiune pentru racordarea la rețeaua electrică; sisteme de monitorizare și control (SCADA); infrastructura auxiliară necesară pentru funcționare în siguranță în rețeaua de distribuție. Execuție și calendar Parcul fotovoltaic urmează să fie finalizat în următoarele 9 luni. Lucrările sunt realizate de Electro-Alfa International, prin Divizia de Business Energie Verde, în calitate de lider, în asociere cu CRC Energy, pe baza contractului de execuție semnat cu Primăria Iași. Context: companie listată și extindere industrială Electro-Alfa International activează în echipamente electrice de medie și joasă tensiune, proiecte EPC (inginerie, achiziții și execuție) și soluții de eficiență energetică. Compania s-a listat la Bursa de Valori București pe 3 martie, sub simbolul EAI, după o ofertă publică inițială derulată în februarie 2026, în valoare de 544,3 milioane lei. În prezent, capitalizarea bursieră este de peste 3 miliarde lei (aproape 580 milioane euro), cu 82% peste evaluarea din perioada IPO, conform informațiilor din articol. Tot recent, compania a inaugurat, împreună cu SGB-SMIT Group, o fabrică de transformatoare la Botoșani, investiție evaluată la aproximativ 20 milioane euro. [...]
Parcul fotovoltaic Dama din Arad, de 1,24 GW, poate dubla producția solară a României și ar reduce decalajul față de media UE la energia regenerabilă, potrivit HotNews , care citează date și estimări din Euronews, Profit.ro, Ember și dezvoltatorul Rezolv Energy . Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în august autorizația de înființare pentru parcul fotovoltaic Dama, dezvoltat de Rezolv Energy în județul Arad. Proiectul are peste 1.200 MW și va fi construit pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în localitățile Pilu și Grăniceri, conform Profit.ro. Miza economică și operațională este că noua capacitate ar urma să împingă rapid în sus producția internă de energie solară, într-un moment în care România rămâne sub media Uniunii Europene la ponderea electricității din surse solare și eoliene și continuă să se bazeze relativ mult pe gaz și cărbune. Unde este România față de media UE la regenerabile România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din surse solare, sub media UE de 13,1%. La eolian, ponderea a fost de 12%, față de media europeană de 17%, potrivit datelor grupului de reflecție Ember, citate de Euronews. În 2025, cea mai mare parte a energiei electrice din România a provenit din hidroenergie (24,3%), iar producția s-a bazat semnificativ și pe gaz (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste media UE (16,8% pentru gaz și 9,18% pentru cărbune). Ce aduce parcul Dama: capacitate, producție estimată, calendar Odată operațional, parcul solar va avea o capacitate instalată de 1,24 GW, potrivit Rezolv Energy. Capacitatea teoretică maximă este de 10,86 TWh pe an, „mai mult decât dublul” producției solare actuale a României, conform sursei. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de numărul de ore cu radiație solară. Pe baza unei estimări prudente de 15% capacitate medie anuală, producția ar ajunge la 1,63 TWh de energie electrică. Proiectul este planificat să înceapă producția comercială până în 2030 și ar urma să depășească complexul Witznitz din Germania, actualul lider operațional din UE, potrivit Euronews. Efecte locale și opțiuni de stocare Dezvoltatorii estimează că producția va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de persoane, și că proiectul va genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Rezolv Energy mai spune că evaluează adăugarea unor „sisteme substanțiale de stocare a energiei” (baterii care pot reține energia produsă în exces pentru a fi folosită ulterior), pentru a reduce risipa de electricitate în perioadele cu consum scăzut. În plus, o parte din terenurile agricole de calitate inferioară ar urma să fie transformate în pășuni, iar complexul va include o rezervație naturală de 82 de hectare, conform aceleiași surse. [...]
Ghidul AFM pentru baterii riscă să direcționeze ineficient 400 mil. lei și să creeze tratamente inegale între prosumatori, potrivit unei analize publicate de Economedia . Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) spune că proiectul, aflat în consultare publică, conține șapte probleme juridice, de echitate și tehnice care pot duce la „discriminări” și la finanțarea unor investiții prost dimensionate sau a unor echipamente cu performanțe discutabile. Programul, lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în consultare publică marți, 18 august, are un buget de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice cu calitatea de prosumator. Finanțarea poate ajunge până la 15.000 de lei (cu TVA), dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Unde vede APCE riscurile: criterii care pot distorsiona alocarea banilor APCE reclamă că ghidul, în forma actuală, poate împinge beneficiarii către alegeri suboptime doar pentru a maximiza punctajul și poate exclude categorii fără o justificare suficientă: Neeligibilitate pentru cei care au deja o baterie instalată , ceea ce ar penaliza gospodăriile care au investit anterior din fonduri proprii și au înregistrat bateria în Certificatul de Racordare. Asociația invocă inclusiv riscuri de neconformitate cu principiul egalității de tratament (art. 16 din Constituție) și propune ca finanțarea să fie permisă pentru capacitatea nouă adăugată , în linie cu obiectivul de „creștere a capacităților noi de stocare”. Lipsa unei corelații tehnice între puterea fotovoltaică și capacitatea bateriei : AFM punctează separat cele două elemente, fără să impună un raport între ele, ceea ce ar putea încuraja baterii supradimensionate „pentru punctaj”, cu utilizare redusă în practică. Punctaj care favorizează instalațiile fotovoltaice mari , prin acordarea progresivă a punctajului până la 20 kW, deși sistemele rezidențiale uzuale sunt mai mici. APCE susține că, statistic, punctajul maxim ar putea fi accesibil doar pentru circa 3% dintre prosumatorii casnici. Probleme de date și specificații tehnice: GDPR și calitatea bateriilor Asociația mai indică două zone cu potențial impact de reglementare și de calitate a investiției: Accesul unor „persoane autorizate” la datele bateriei : ghidul ar obliga beneficiarul să permită colectarea de date despre energia stocată/descărcată/produsă/livrată, însă fără a defini suficient cine sunt aceste persoane, ce date se colectează, în ce scop și pentru cât timp. APCE reclamă posibile incompatibilități cu principiile GDPR și cu Data Act (legalitate, transparență, limitarea scopului, minimizarea datelor). Pragul de minimum 3.000 de cicluri pentru bateriile LiFePO₄ , considerat prea jos și insuficient definit tehnic. APCE arată că multe baterii rezidențiale moderne sunt specificate la 6.000–8.000 de cicluri și critică lipsa unor parametri precum DoD (adâncimea de descărcare), temperatura, C-rate sau capacitatea reziduală la finalul testului, fără de care cifra nu ar permite comparații relevante. Asociația cere minimum 6.000 de cicluri în condiții clar definite și garanții adecvate și/sau un prag minim de energie totală garantată procesată (MWh throughput). Ținta programului: stocare din solar, nu „arbitraj” cu energia din rețea O altă critică vizează faptul că programul este destinat stocării energiei din surse regenerabile, însă ghidul ar trebui, în opinia APCE, să includă reguli tehnice care să demonstreze că bateria finanțată este folosită pentru stocarea surplusului fotovoltaic, nu pentru încărcare din rețea când energia e ieftină și descărcare ulterioară (arbitraj tarifar). Asociația spune că nu este suficient un criteriu simplist de tip „AC sau DC”, ci e nevoie de reguli despre ce energie se stochează și cum se dovedește. Excluderea gospodăriilor off-grid APCE critică și excluderea gospodăriilor care nu sunt racordate la rețea (off-grid), pe motiv că nu au calitatea de prosumator și Certificat de Racordare. Asociația argumentează că, dacă obiectivele sunt stocarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de CO₂, AFM ar trebui să explice de ce o baterie într-o gospodărie conectată la rețea este eligibilă, iar una într-o gospodărie autonomă energetic nu este. Ce cere asociația și ce urmează APCE solicită corectarea ghidului înainte de lansarea oficială a programului și spune că schema, „care ar putea deservi peste 20.000 de prosumatori”, ar trebui să respecte trei principii: legalitate (criterii obiective și proporționale); echitate (fără penalizări nejustificate); calitate tehnică (baterii performante, corect dimensionate și durabile). Contextul consultării publice și criteriile programului au fost prezentate anterior de Economedia în materialul despre ghidul AFM pentru finanțarea bateriilor de stocare, disponibil aici . [...]
Programul de baterii pentru prosumatori intră în linie dreaptă cu reguli de finanțare care pot reduce presiunea pe rețea , după publicarea ghidului de finanțare, potrivit HotNews . Miza economică și operațională este dublă: alocarea de 400 de milioane de lei pentru stocare și stimularea autoconsumului, într-un moment în care creșterea numărului de prosumatori pune presiune pe infrastructura de distribuție. Cine poate aplica și ce finanțează programul Conform ghidului, pot solicita finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumator – indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Eligibilitatea nu depinde de modul de finanțare al sistemului fotovoltaic existent, atâta timp cât acesta este racordat la rețea și produce energie din surse regenerabile. Programul finanțează achiziția de sisteme de stocare pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, cu o capacitate minimă de 12 kWh. Cât acoperă statul și care sunt plafoanele Finanțarea este de maximum 15.000 de lei (TVA inclus), fără a depăși cumulativ următoarele limite: 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare; 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Ministerul Mediului precizează, într-un comunicat de presă, că beneficiarul trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 25% din valoarea eligibilă a investiției (detalii: Ministerul Mediului ). Instalatorii: condiții de acces și atestare Programul este deschis instalatorilor care dețin un atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cu condiția să îndeplinească cerințe minime privind transparența și capacitatea de implementare. Buget, țintă de stocare și pașii următori Bugetul total anunțat este de 400 de milioane de lei, iar ministrul interimar Diana Buzoianu spune că implementarea finală ar urma să asigure „stocarea a minim 400 MWh” la nivel național. În perioada de consultare publică, Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu vor organiza dezbateri cu prosumatorii, instalatorii și organizațiile profesionale, urmând ca după această etapă să fie lansat programul. Proiectul de ghid pus în consultare este disponibil aici: Ministerul Mediului . [...]
