Știri din categoria Energie verde

Explozia prosumatorilor: de la 303 în 2019 la 300.000 în 2026 - 9% din producția națională vine din panouri, dar furnizorii reclamă subvenții încrucișate

16 februarie 2026, 19:07

Creșterea rapidă a numărului de prosumatori în România în ultimii ani.

România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați, după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax. De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025.

Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia.

Grafic despre distribuția prosumatorilor pe județe în România.

Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu.

„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER.

Compararea numărului de prosumatori în România cu alte țări europene.

Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană.

Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic.

Tag-uri:energie regenerabila reglementare energie afeer capacitate instalata sistem energetic prosumatori distributie energie

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursămediafax.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Parc fotovoltaic modern în Olt, cu panouri solare și echipamente electrice.

Energie verde09 feb. 2026

Parc fotovoltaic de 135 MW inaugurat în Olt – China Huadian intră în operare pe piața românească

Potrivit Gazeta de Sud , parcul fotovoltaic Studina, cu o capacitate de 135 MW, a fost pus în funcțiune în județul Olt, fiind prima investiție majoră din energie regenerabilă devenită operațională în România în 2026 . Proiectul este deținut parțial de gigantul chinez China Huadian, prin subsidiara sa din Hong Kong, și marchează o nouă etapă în tranziția energetică din sudul țării. Parcul solar este construit de Grup Blauer București SRL , companie deținută în proporție de 45% de China Huadian Hong Kong Company Limited, în timp ce restul participațiilor aparțin firmelor Studina Renewables și CWP Europe (câte 25,5% fiecare). CWP Europe este parte a grupului internațional CWP Global, cunoscut pentru investiții în proiecte regenerabile în Europa de Sud-Est. Centrala fotovoltaică Studina a fost autorizată recent de ANRE pentru exploatare comercială și va produce anual aproximativ 245.000 MWh de energie curată , suficientă pentru alimentarea a peste 122.000 de gospodării . Totodată, va contribui la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 220.000 de tone pe an . În același amplasament va fi dezvoltat și un sistem de stocare a energiei în baterii, pentru echilibrarea rețelei. Construcția parcului a fost realizată cu aportul unor companii internaționale și românești, printre care Siemens Energy, Solarpro Holding și Eximprod Grup . Proiectul a fost cumpărat în urmă cu trei ani de la investitori români, printre care și fostul fotbalist Bogdan Stelea, iar termenul estimat inițial pentru punere în funcțiune era 2025. China Huadian este una dintre cele mai mari companii energetice de stat din China, cu o capacitate instalată de 178.000 MW și o producție anuală de 640 TWh. Prin această investiție, grupul își consolidează prezența în Europa, într-un moment în care România accelerează tranziția către surse regenerabile. În 2025, România a depășit 7.000 MW de capacitate fotovoltaică instalată, iar estimările pentru 2026 indică un potențial suplimentar de peste 2.500 MW. Investiția de la Studina vine în acest context de efervescență în sectorul solar și este văzută ca un model de parteneriat internațional pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii energetice naționale. [...]

Rytis Kėvelaitis discutând despre proiecte de energie regenerabilă în România.

Energie verde30 ian. 2026

Cel mai tânăr fost viceministru al Energiei din Lituania investește în România - dezvoltă patru centre de stocare a energiei regenerabile

Rytis Kėvelaitis , fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited , pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei. Primul proiect confirmat este în Chitila , pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore. Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele. Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW. Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania , Letonia și acum și în România . Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial. Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare. În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente. Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv. [...]

Instalație geotermală cu aburi, situată în peisaj montan vast.

Energie verde14 ian. 2026

Apă termală de 70°C sub Munții Apuseni; Budureasa speră la fonduri pentru primul foraj geotermal

Comuna Budureasa din județul Bihor ar putea deveni prima localitate montană din regiune care își încălzește clădirile publice cu apă geotermală , dacă reușește să obțină finanțarea necesară pentru un foraj la 2.000 de metri adâncime, informează Observator . Conform edilului Adrian Magda , zăcământul de apă termală existent în subsolul comunei ar avea temperaturi cuprinse între 60 și 70 de grade Celsius și ar putea acoperi integral necesarul de energie termică al instituțiilor publice locale. Autoritățile locale au deja licența de exploatare , însă pentru a începe forajul este nevoie de aproximativ 3 milioane de euro, echivalentul a 36 de milioane de lei. Proiectul a fost deja depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în speranța atragerii fondurilor europene necesare. Dacă va fi aprobat, sistemul de termoficare va permite încălzirea primăriei, școlilor, grădinițelor, căminului cultural, dispensarului uman și viitorului muzeu local. În prezent, întreaga comună – inclusiv instituțiile publice – se bazează pe lemne pentru încălzire, o soluție tot mai costisitoare și ineficientă în contextul actual. Potrivit primarului, zăcământul din Budureasa nu a fost exploatat niciodată, iar acest prim foraj ar deschide calea către o alternativă ecologică și sustenabilă. „Avem toate premisele tehnice și naturale pentru un sistem de încălzire geotermal. Sperăm să reușim cât mai curând să atragem banii necesari”, a declarat Adrian Magda pentru publicația Bihoreanul , citată de Observator. Proiectul de la Budureasa poate deveni un model pentru alte localități montane din România, în special în contextul în care resursele regenerabile capătă tot mai multă importanță în strategiile energetice locale. Dacă va avea succes, investiția ar transforma comuna într-un exemplu de utilizare inteligentă a resurselor naturale proprii, reducând în același timp presiunea asupra pădurilor și costurile administrației. [...]

Turbine eoliene în peisajul din județul Tulcea, simbol al energiei verzi.

Energie verde12 ian. 2026

Investiție majoră în energia regenerabilă românească; Parcul Văcăreni devine prioritate pentru BIG MEGA

BIG MEGA Renewable Energy, consorțiul care deține mall-urile AFI din România, obține un credit de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea celui de-al doilea parc eolian de mari dimensiuni în țară și accelerează extinderea în domeniul energiei verzi. Conform Economica.net , finanțarea va susține construcția și operarea parcului eolian Văcăreni, cu o capacitate de 102 MW, amplasat în județul Tulcea. Proiectul este dezvoltat de BIG MEGA Renewable Energy , un joint venture între grupurile israeliene BIG Shopping Centers și MEGA OR Holdings , și este într-un stadiu avansat, având deja statutul de „ ready-to-build ”. Finanțarea a fost obținută cu sprijinul unui sindicat bancar format din Erste Group Bank , Banca Comercială Română , Intesa Sanpaolo România și Vseobecna uverova banka , cu Erste acționând ca agent al facilității și BCR ca agent de garanții. Date-cheie despre proiectul Văcăreni: Locație: Județul Tulcea Capacitate instalată: 102 MW Număr turbine: 17 Statut: Ready-to-build Valoare totală estimată: 109 milioane euro Cost achiziție dezvoltator local: 7 milioane euro Acesta este al doilea parc eolian de mari dimensiuni din portofoliul grupului în România, după Urleasca (județul Brăila), cu aceeași capacitate, finalizat în octombrie 2025. Finanțarea actuală reflectă o strategie consecventă de investiții în energie regenerabilă , după cum a declarat Tomer Nir , vicepreședinte al BIG MEGA Renewable Energy pentru operațiunile din Europa. Compania-mamă, BIG Shopping Centers , a fost fondată în Israel în 1994 de Yehuda Naftali și deține, la nivel global, 26 de centre comerciale în Israel, 25 în SUA, 11 în Serbia și 3 centre logistice în Franța. În România, portofoliul include AFI Cotroceni (București) , AFI Ploiești , AFI Brașov , precum și mai multe clădiri de birouri. Prin aceste investiții, grupul își diversifică activitatea și intră tot mai ferm în zona infrastructurii energetice, într-un moment în care cererea pentru surse regenerabile este în creștere, iar tranziția energetică devine prioritară la nivel european . [...]

Parcuri eoliene afectate de atacuri coordonate în cinci județe.

Energie verde13 feb. 2026

Atacuri coordonate în parcuri eoliene din cinci județe – pagube de peste 3 milioane de euro

Parcuri eoliene din cinci județe au fost atacate aproape simultan, iar pagubele depășesc 3 milioane de euro, doi bărbați fiind arestați , potrivit Știrile ProTV . Ancheta vizează atât furturi de amploare, cât și posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii din energia verde. Atacurile au avut loc între 31 ianuarie și 4 februarie, la ore apropiate, în parcuri eoliene din Tulcea, Galați, Constanța, Brăila și Ialomița. Hoții au vizat turnuri meteorologice și echipamente de măsurare a vântului, esențiale pentru funcționarea și monitorizarea turbinelor. Potrivit anchetatorilor, doi bărbați din Vrancea ar fi tăiat cablurile de susținere ale unor stâlpi de monitorizare din județul Brăila, i-ar fi doborât și ar fi sustras componente în valoare de cel puțin 200.000 de euro. Bunurile au fost descoperite în localitatea Nicolae Bălcescu, din Constanța, unde suspecții aveau o locuință improvizată. Investitorii din sectorul energiei verzi estimează că prejudiciul total, în toate parcurile afectate, depășește 3 milioane de euro. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de incidente pot întârzia proiectele aflate în derulare și solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Afacerilor Interne pentru protejarea infrastructurii critice. Autoritățile analizează inclusiv ipoteza unor acțiuni coordonate sau de sabotaj, având în vedere că atacurile au fost comise în mai multe județe, într-un interval scurt de timp. [...]

Steag european în fața unei fabrici cu emisii de fum.

Energie verde10 feb. 2026

Vot în Parlamentul European pentru ținta climatică 2040 - 413 pentru și 226 împotrivă, cu concesii pentru state reticente

UE a amânat cu un an extinderea pieței carbonului la transportul rutier și încălzirea clădirilor, din 2027 în 2028, sub presiunea Poloniei și Ungariei, potrivit Economica.net . Decizia apare în pachetul mai larg prin care Parlamentul European a adoptat definitiv obiectivul climatic al UE pentru 2040, votat în plen la Strasbourg cu 413 voturi pentru și 226 împotrivă. Amânarea vizează lărgirea sistemului european de tranzacționare a certificatelor de emisii (piața carbonului) către sectoare cu impact direct asupra populației: combustibilii pentru transportul rutier și energia folosită la încălzirea clădirilor. Mutarea termenului cu un an nu închide însă disputa: mai multe state membre cer în continuare o amânare și după 2028, ceea ce menține incertitudinea asupra calendarului și asupra modului în care costurile tranziției vor fi distribuite între consumatori, companii și bugete publice. Contextul politic al acestei concesii este adoptarea țintei pentru 2040, în condițiile în care UE își redusese deja emisiile cu 37% până în 2023 față de 1990, în principal prin scăderea utilizării cărbunelui și creșterea producției din surse regenerabile. În negocieri au fost introduse „clauze de flexibilitate” pentru a obține sprijinul unor țări reticente, iar una dintre mize a fost tocmai ritmul extinderii instrumentelor de preț al carbonului către zone sensibile social. În paralel, compromisul prevede că UE ar urma să își reducă emisiile interne cu 85% și să acopere restul de 5% prin achiziționarea de credite internaționale de carbon, care finanțează proiecte de decarbonizare în afara Europei, mecanism criticat de organizațiile de mediu ca o „externalizare” a acțiunii climatice. Chiar și cu aceste concesii și cu amânarea extinderii pieței carbonului, UE își menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, însă dezbaterea despre calendarul ETS pentru transport și clădiri rămâne deschisă și poate reveni pe agenda politică înainte de 2028. [...]