Știri
Știri din categoria Energie verde
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați, după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax. De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025.
Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia.
Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu.
„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER.
Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană.
Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic.
Recomandate
Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]
Dacia își construiește o centrală fotovoltaică de 8,5 MW la Mioveni, pentru a reduce expunerea la prețurile ridicate ale energiei , într-un moment în care conducerea companiei avertizează că energia scumpă erodează competitivitatea uzinei, potrivit Economedia . Proiectul, denumit „Centrală electrică fotovoltaică Dacia”, este prezentat ca o investiție strategică menită să crească independența energetică a uzinei și să reducă impactul asupra mediului, prin integrarea energiei regenerabile în procesele industriale. Finanțare europeană și calendar de implementare Investiția beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în cadrul unui program pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum. Contractul de finanțare a fost semnat la 19 august 2026 cu Ministerul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 58,3 milioane lei (cu TVA), din care aproape 10 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar restul este contribuția companiei. Punerea în funcțiune este planificată până la finalul lui 2026, cu posibilitatea prelungirii implementării până la 31.12.2028, conform prevederilor contractuale. Ce acoperă centrala din consumul uzinei Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 8,5 MW și ar urma să producă, în medie, aproximativ 9.094 MWh anual, echivalentul a circa 8% din necesarul uzinei de la Mioveni. Pe durata estimată de funcționare de 20 de ani, producția totală ar putea depăși 181.800 MWh, energie utilizată pentru consum propriu în activitățile industriale. Compania leagă proiectul de strategia „futuREady” a Renault Group, care vizează creșterea eficienței operaționale și reducerea amprentei de carbon. Context: energia, un dezavantaj de competitivitate pentru Mioveni Decizia vine la câteva zile după ce Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, a atras atenția asupra efectelor energiei scumpe asupra producției și competitivității. Potrivit acestuia, Dacia plătește în România aproximativ 180 euro/MWh (aprox. 900 lei/MWh), în timp ce în Spania costul ar fi de circa 70–80 euro/MWh (aprox. 350–400 lei/MWh). În același context, Bordeanu a cerut Guvernului măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a avertizat că producția uzinei de la Mioveni va scădea cu două cifre în 2026. Totodată, circa 1.700 de angajați au plecat din companie începând de la jumătatea anului trecut, dintre care peste 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată, prin programe de plecări voluntare. Renault Group planifica încă din 2022 instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma de la Mioveni și la Centrul Tehnic Titu , într-o direcție care capătă acum o formă concretă prin proiectul de la uzină. [...]
Ponderea uriașă a fotovoltaicului la prânz a împins restul producției în plan secund și a accentuat riscurile operaționale ale sistemului , într-un episod care arată cât de greu poate fi gestionată o producție solară dominantă fără suficiente surse flexibile și stocare , potrivit Economedia . Luni, 5 octombrie 2026, la ora 14:25:53, producția totală din Sistemul Energetic Național era de 4.702 MW, din care 3.000 MW proveneau din fotovoltaic, adică aproximativ două treimi din total. Publicația notează că un asemenea procent „nu s-a mai văzut”, însă vine „aproape pe baza suprimării celorlalte surse”, ceea ce ridică probleme de siguranță pentru sistem. Cum arăta mixul de producție la prânz Datele prezentate indică o concentrare puternică a producției în solar, cu contribuții mult diminuate din sursele clasice: fotovoltaic: 2.971 MW (63,24%) hidrocarburi: 985 MW (20,97%) cărbune: 387 MW (8,24%) hidro: 289 MW (6,15%) biomasă: 55 MW (1,17%) eolian: 7 MW (0,15%) stocare: 4 MW (0,09%) nuclear: 0 MW (0,00%) Efectul operațional: reducerea forțată a altor capacități Economedia arată că „explozia fotovoltaică diurnă” a obligat alte surse să își reducă drastic producția în orele însorite, în special termocentralele pe cărbune și hidrocentralele. În același context, publicația menționează că energia fotovoltaică este „cea mai ieftină” și are acces garantat la rețea, în timp ce alte surse sunt „șubrezite puternic”: nuclearul lipsește, hidro este „foarte puțin”, ambele pe fondul lipsei de apă, iar cărbunele își ajustează producția. Pe partea de sistem, surplusul din orele de vârf solar se traduce în exporturi către țările vecine, conform aceleiași surse. Problema de fond: după apus, dependența de importuri revine brusc Dezechilibrul este descris ca fiind limitat la câteva ore: odată cu apusul, producția solară coboară la zero, iar sistemul pierde rapid „marea majoritate a gigawaților”. În aceste condiții, rețeaua ajunge să depindă „masiv de importuri” pentru acoperirea consumului, Economedia susținând că dependența este atât de mare încât România ajunge să aducă „mai mulți MW decât se generează intern”. În ansamblu, episodul indică o provocare operațională: integrarea unei cantități foarte mari de energie solară în timpul zilei, urmată de o cădere abruptă seara, într-un sistem în care alte surse sunt fie indisponibile, fie împinse să funcționeze la niveluri reduse. [...]
OMV Petrom alocă peste 1,3 miliarde euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pentru proiecte cu emisii reduse până în 2030 , adică circa un sfert din investițiile totale planificate în Strategia 2030 , potrivit Newsweek . Restul bugetului rămâne orientat către producția clasică de hidrocarburi, semnalând o tranziție graduală, nu o schimbare de model peste noapte. OMV Petrom anunță că a realizat deja investiții de 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei) în cadrul Strategiei 2030, lansată în decembrie 2021, „aproape jumătate din valoarea prevăzută”. Compania își justifică ritmul și direcția printr-un context de piață „foarte dinamic”, cu cerere de energie în creștere și constrângeri de aprovizionare. Cum arată calendarul investițiilor până în 2030 În comunicatul citat, compania indică o scădere a investițiilor medii anuale după 2026, pe măsură ce proiectele strategice avansează: 2024–2026: investiții medii anuale estimate la circa 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) 2027–2030: alocări de circa 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) Ponderea proiectelor cu emisii reduse și zero este de aproximativ 25% din investițiile totale , conform Curs de guvernare , citat de Newsweek. Ce urmărește compania: diversificare și „reziliență” în tranziția energetică OMV Petrom spune că fondurile sunt direcționate către proiecte strategice care vizează: diversificarea activității , extinderea prezenței în Europa de Sud-Est , construirea unor noi piloni de creștere . Compania afirmă că își menține „direcția strategică, planurile de investiții și politica de dividende”, mizând pe flexibilitatea portofoliului pentru a răspunde ritmului tranziției energetice. „Transformarea noastră este în plină desfăşurare. De la lansarea Strategiei 2030 în decembrie 2021, am investit 5,4 miliarde de euro pentru a ne consolida şi diversifica activitatea, pentru a ne extinde prezenţa în Europa de Sud-Est şi pentru a construi noi piloni de creştere”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. În context, Newsweek trimite și la alte proiecte ale companiei, inclusiv despre stadiul Neptun Deep (împreună cu Romgaz) și despre investiții în biocombustibili: platforma Neptun Alpha și conducta spre țărm , respectiv instalația de biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație . De ce contează Pentru piața locală, mesajul cheie este că tranziția către energie cu emisii mai mici este finanțată, dar rămâne minoritară în buget : aproximativ 25% din investițiile până în 2030. În același timp, compania indică faptul că o parte semnificativă din plan (5,4 miliarde euro) este deja executată, ceea ce reduce riscul ca strategia să rămână doar la nivel de intenție. [...]
România ar urma să ajungă la minimum 4 GW putere în stocarea de energie până la finalul lui 2027 , un nivel care ar putea reduce diferența dintre prețurile din orele de consum redus („gol”) și cele de vârf, potrivit Economica , care citează declarațiile lui Liviu Gavrilă (RWEA), consemnate de Agerpres . Estimarea vine în contextul în care, potrivit lui Gavrilă, România ar urma să încheie anul acesta cu o capacitate de stocare de 2 GW, la 4 GW putere instalată. De ce contează: efect potențial asupra prețurilor și stabilității sistemului În viziunea reprezentantului RWEA, creșterea stocării către 6–7 GW, cu o durată minimă de 3–4 ore, ar aduce un plus de stabilitate sistemului energetic și ar contribui la diminuarea „ecartului mare” dintre prețurile din orele de gol și cele din orele de vârf. Tot el a argumentat că dimensionarea stocării ar trebui făcută în funcție de nevoile României, luând în calcul mixul energetic, perspectivele economice și climatice, precum și evoluția consumului și a proiectelor din piață, nu prin comparații punctuale cu țări vecine. Context regional și evenimentul în care a fost făcut anunțul Ca reper regional, Gavrilă a indicat că Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de stocare între 6 și 8 GW putere, iar capacitatea instalată ar fi între 12 și 15 GW. Declarațiile au fost făcute la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România , inițiativă lansată de Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), joi, 1 octombrie. [...]
Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres . Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare , prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice. Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție. De ce contează: consumul propriu devine mai avantajos decât compensarea în rețea Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise. „Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.” În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze. Context: clădire reabilitată, cu panouri și pompe de căldură Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate: 103 panouri fotovoltaice și 3 panouri solare; sisteme de încălzire și răcire cu pompe de căldură de mare capacitate, recuperatoare de căldură și management automatizat; un sistem de iluminat refăcut cu componente noi, cu consum redus de energie. [...]
