Știri
Știri din categoria Energie verde
România a ajuns la aproape 300.000 de prosumatori, cu 3.400 MW instalați, după una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, arată un studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, potrivit Mediafax. De la doar 303 prosumatori în 2019, România a ajuns la începutul lui 2026 la aproape 300.000, iar capacitatea instalată a crescut de la sub 5 MW la circa 3.400 MW la finalul lui 2025.
Producția anuală generată de acest segment a atins aproximativ 4,5 TWh, echivalentul a aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării. Cu rate medii de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul unor piețe mature precum Germania, Spania sau Italia.
Studiul realizat pentru AFEER analizează analizează impactul acestei expansiuni asupra sistemului energetic. Potrivit datelor citate, dacă sunt raportate costurile suplimentare ale furnizorilor la energia livrată în rețea de prosumatori, rezultă un cost adițional între 200 și 372 lei/MWh, suportat în final de consumatori. Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu.
„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președintele AFEER.
Documentul atrage atenția asupra așa-numitei subvenții încrucișate, prin care o parte din beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți ai sistemului. În România, scutirea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW, cel mai ridicat prag din Europa, situând țara la limita maximă permisă de legislația europeană.
Reprezentanții AFEER subliniază că rețelele de distribuție, proiectate pentru flux unidirecțional, sunt acum supuse unor presiuni tehnice majore din cauza fluxurilor bidirecționale generate de producția distribuită. În acest context, asociația solicită reglementări unitare, aliniate cu Directiva europeană privind energia regenerabilă, pentru a menține echilibrul între obiectivele de decarbonare și stabilitatea sistemului energetic.
Recomandate
Guvernul a fixat un termen maxim de 6 luni pentru autorizarea proiectelor de energie regenerabilă pe terenuri agricole degradate ale statului , după ce a aprobat o ordonanță de urgență care modifică Legea nr. 268/2001, potrivit Agro Business . Miza este accelerarea investițiilor în capacități noi, pe suprafețe care nu sunt folosite în agricultură. Ordonanța a fost aprobată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și vizează terenurile agricole degradate aflate în proprietatea statului, care pot fi utilizate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile. Executivul argumentează că măsura creează premise pentru valorificarea acestor suprafețe și pentru atragerea de investiții, cu efecte așteptate în zonele rurale. Ce se schimbă pentru investitori: „zone de accelerare” și autorizare mai rapidă Actul normativ este prezentat ca parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor, precum și reducerea termenelor de autorizare pentru proiectele amplasate pe terenuri aflate în administrarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură. În acest context, ministrul Agriculturii, Tánczos Barna , a declarat: „Se desemnează zone de accelerare prin includerea terenurilor degradate administrate de Autoritatea Națională de Administrate a Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură pentru investițiile în surse regenerabile de energie, iar procedura de autorizare pentru astfel de proiecte va avea o durată maximă de 6 luni.” Cadrul de concesionare și aprobarea tacită, între măsurile-cheie Printre măsurile enumerate în material se află: stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea terenurilor degradate aflate în proprietatea statului; reglementarea procedurii de concesionare prin licitație publică, inclusiv condițiile de derulare, termenele și clauzele contractuale; stabilirea duratei contractelor de concesiune și a posibilității de prelungire; simplificarea și digitalizarea procesului de autorizare, inclusiv prin mecanisme de aprobare tacită (adică acceptarea automată în anumite condiții, dacă autoritatea nu răspunde în termen). Guvernul susține că, prin aceste modificări, urmărește utilizarea mai eficientă a terenurilor statului și crearea unui cadru „predictibil” pentru investiții. Legătura cu PNRR și riscul de penalizare Ministrul Agriculturii a legat reforma de îndeplinirea unui angajament din PNRR și de evitarea unei penalizări de 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei), sumă menționată ca risc în cazul neîndeplinirii acestuia. La finalul materialului, Agro Business indică drept sursă „madr.ro”, fără alte detalii suplimentare în text despre pașii următori de implementare sau calendarul aplicării efective a noilor proceduri. [...]
Visual Fan ( BVB: ALW ) își extinde activitatea în energie printr-un proiect de stocare de 30 MWh lângă Brașov , o mișcare care o poziționează mai direct pe lanțul de infrastructură necesar echilibrării rețelei, nu doar pe zona de livrare de proiecte fotovoltaice. Potrivit Economica , compania cunoscută pentru brandul Allview a intrat în acționariatul Solbess S.R.L., firmă activă în producția de energie electrică. Mutarea este prezentată ca parte a strategiei de diversificare a portofoliului de investiții, prin intrarea într-un sector nou pentru companie. Proiectul: stocare de 30 MWh și putere instalată de 7 MW, la Hărman Primul proiect al Solbess vizează dezvoltarea unui parc de stocare a energiei electrice în localitatea Hărman (județul Brașov) , cu: capacitate de stocare: 30 MWh putere instalată: 7 MW Conform informațiilor transmise, proiectul este destinat echilibrării și stabilizării sistemului energetic național , adică furnizării de flexibilitate într-o rețea în care producția din surse regenerabile poate varia rapid. Compania a indicat că vede energia ca direcție cu potențial de creare de valoare pe termen lung. Context: de la electronice la „Green by Allview” și proiecte fotovoltaice Visual Fan are deja o componentă de business în zona energetică, prin divizia Renewable EPC by Allview , specializată în dezvoltarea de sisteme pentru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, inclusiv cu stocare. În 2022, compania a lansat conceptul Green by Allview , cu trei divizii: ERA Health, Allview Energy și Allview Auto. Divizia Allview Energy a debutat în 2022 cu soluții solare pentru locuințe și eficiență energetică, iar în 2023 a fost consolidată prin atragerea de specialiști pentru zona industrială. Potrivit datelor din anunț, divizia a finalizat peste 20 MW de proiecte fotovoltaice, cu focus pe sisteme industriale de 1–5 MW . În 2024, Allview Energy a semnat contracte pentru centrale fotovoltaice de tip Full EPC (contractare „la cheie”, de la proiectare la execuție) cu companii din mediul privat și public, iar acest parcurs a dus la formarea diviziei Renewable EPC, dedicată proiectelor de mari dimensiuni, inclusiv cu stocare. De ce contează Intrarea în acționariatul unei companii din producția de energie și lansarea unui proiect de stocare de 30 MWh indică o trecere de la rolul de integrator/constructor de proiecte (EPC) către expunere mai directă pe infrastructura care aduce flexibilitate în sistemul energetic, într-un moment în care astfel de capacități devin tot mai relevante pentru integrarea producției regenerabile. Pentru moment, sursa nu oferă detalii despre valoarea investiției, calendarul proiectului sau structura exactă a participației în Solbess. [...]
Enlight Renewable Energy pregătește intrarea pe stocare în România, o mișcare care poate accelera investițiile în flexibilitatea rețelei , pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Profit . Compania israeliană, specializată în dezvoltarea și operarea de proiecte de energie regenerabilă, are în portofoliu proiecte de generare și stocare de peste 21 GW/69 GWh în diverse stadii de dezvoltare în SUA, Europa și regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord), conform datelor analizate de publicație. Ce face Enlight și unde se uită acum Enlight poartă „negocieri avansate” pentru lansarea operațiunilor pe piețele de stocare a energiei din România și Finlanda , ca parte a strategiei de extindere pe piețe cu „potențial ridicat”, mai arată informațiile citate. Stocarea energiei (în practică, de regulă baterii la scară mare) este relevantă pentru sistemul energetic deoarece poate ajuta la echilibrarea producției și consumului, în special în perioadele cu variații mari ale producției din eolian și fotovoltaic. De ce contează pentru piața locală Intrarea unui dezvoltator cu portofoliu internațional semnificativ în segmentul de stocare poate intensifica competiția pentru proiecte și poate grăbi maturizarea unei piețe aflate încă în formare în România, unde nevoia de flexibilitate crește odată cu noile capacități regenerabile. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre dimensiunea proiectelor vizate în România, calendarul exact sau locațiile avute în vedere. [...]
Vârful de producție solară din Bulgaria arată cât de mult contează stocarea pentru a evita „exportul ieftin ziua și importul scump seara”. Pe 15 mai, într-o fereastră scurtă la prânz, producția fotovoltaică din Bulgaria a ajuns la un nivel care, teoretic, putea acoperi singură cererea instantanee de electricitate a țării, potrivit Economedia , care citează date ale operatorului bulgăresc de sistem și o relatare Novinite . În jurul prânzului, centralele solare livrau peste 3.700 MW, în timp ce consumul sistemului era de aproximativ 3.200 MW. Totuși, asta nu a însemnat că Bulgaria a fost alimentată exclusiv din solar: nuclearul, cărbunele și hidroenergia au continuat să funcționeze simultan. Exporturi mari, în paralel cu încărcarea bateriilor În aceeași perioadă, Bulgaria a rămas exportator net de energie electrică, trimițând în jur de 1.600 MW către țările vecine, inclusiv România. Un element-cheie a fost rolul stocării: o parte tot mai mare din surplusul solar este absorbită de baterii. La prânz, acestea se încărcau cu peste 1.400 MW, funcționând practic ca o „cerere flexibilă” în rețea. Fără această capacitate, ar fi fost necesară reducerea producției din regenerabile, fie din cauza consumului intern insuficient, fie din cauza limitărilor la export. Comparația cu România: stocare redusă, dezechilibru zi–seară Economedia notează că România are instalate în baterii aproximativ 500 MW, nivel considerat insuficient pentru a stoca o cantitate substanțială din producția fotovoltaică locală. În condițiile unor producții instantanee de peste 2.200 MW într-o zi senină, posibilitatea de a stoca doar 400 MW „nu înseamnă mare lucru”, ceea ce menține un model de piață cu exporturi mari de energie ieftină în timpul zilei și importuri mai scumpe seara, la vârful de consum. Ca ordin de mărime, în Sistemul Energetic Național (SEN) din România sunt aproape 5.000 MW instalați în fotovoltaic, inclusiv la prosumatori, însă Bulgaria – deși are o suprafață mai mică – are o capacitate totală instalată în fotovoltaic mai mare decât România. Sursa primară menționează și relatarea Novinite , care a publicat informația inițială. [...]
China mizează pe turbine eoliene „zburătoare” pentru a accesa vânturi mai puternice și mai constante decât cele de la sol , o direcție care ar putea schimba economia proiectelor eoliene dacă tehnologia se dovedește scalabilă și fiabilă, potrivit BGR . Sistemele fac parte din inițiativa Stratospheric Airborne Wind Energy Systems (SAWES), dezvoltată de Universitatea Tsinghua și startup-ul SAWES Energy Technology Co., Ltd ., ambele din Beijing. Inginerii au prezentat primul design la finalul lui 2024, iar cea mai recentă variantă, SAWES Type S2000, a fost anunțată la începutul lui 2026. Ce promite SAWES S2000, pe scurt Conceptul folosește aerostate ancorate (balon dirijabil legat de sol), umplute cu heliu, care ridică turbinele la altitudini unde vântul este mai puternic și mai stabil decât la nivelul solului. Electricitatea produsă este transmisă către o stație la sol printr-un cablu. Conform datelor prezentate în material: altitudine de operare: până la 2.000 de metri; dimensiuni aerostat S2000: 60 m lungime și 40 m înălțime/lățime; număr de turbine: 12; capacitate totală: 3 megawați; comparație: o turbină medie din SUA ar avea 2,75 megawați capacitate; afirmație de performanță: SAWES susține că producția orară ar putea încărca „aproximativ 30 de vehicule electrice” de la 0 la 100%. De ce contează economic și operațional Avantajul principal invocat este că aerostatele pot evita limitările de înălțime de la sol și pot reduce presiunea pe utilizarea terenurilor, extinzând totodată zonele unde pot fi instalate. În plus, accesul la vânturi mai „fiabile” ar putea îmbunătăți constanța producției, un element critic pentru rentabilitatea proiectelor eoliene (în contextul în care turbinele clasice pot avea perioade lungi de recuperare a investiției, după cum notează publicația într-un material separat). BGR mai arată că dimensiunea Chinei și existența unor regiuni vaste, slab populate, ar facilita amplasarea unor astfel de sisteme ancorate. Riscuri și limitări: vremea, uzura și siguranța aeriană Materialul indică și câteva vulnerabilități care pot afecta direct disponibilitatea și costurile de operare: vreme severă: furtunile pot forța aerostatul să coboare până la îmbunătățirea condițiilor; uzura cablului de ancorare: poate necesita reparații care întrerup producția; risc pentru aviația la joasă altitudine: pot apărea probleme pentru elicoptere și aeronave de intervenție care operează la altitudini similare. Context: parte din strategia mai largă de energie verde a Chinei Interesul pentru vânturile de mare altitudine este prezentat ca parte a unei strategii mai ample, care include investiții în energie solară, producția de vehicule electrice și infrastructură pentru hidrogen „verde” (hidrogen produs cu energie din surse regenerabile). Miza, dacă tehnologia poate fi extinsă „fiabil și accesibil”, este accesul la o resursă de vânt pe care turbinele convenționale nu o pot exploata fizic. În paralel, articolul notează că SUA rămâne concentrată pe parcuri eoliene terestre și offshore, în timp ce soluțiile aeropurtate similare sunt încă, în mare parte, în faza de cercetare și dezvoltare. [...]
Parcul fotovoltaic Văcărești a primit licența ANRE care îi permite să vândă energie în piață , un pas de reglementare care marchează intrarea efectivă în exploatare comercială a unei capacități noi de producție regenerabilă lângă București, potrivit G4Media . Licența de exploatare comercială este „ultimul aviz” necesar înainte ca producătorul să poată vinde energia electrică produsă, după înscrierea la piață. Decizia a fost luată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în ședința Comitetului de Reglementare din ultima săptămână, iar informația este atribuită de publicație Economedia. Ce proiect a fost licențiat Parcul fotovoltaic Văcărești are o capacitate de 126 MWp, este finalizat și deja pus în funcțiune. Licența obținută este valabilă 25 de ani. Cine operează și ce urmează pentru producție Licența a fost obținută de DRI, parte a grupului DTEK. Materialul notează că este a patra centrală regenerabilă finalizată de companie în România și că grupul este controlat de Rinat Ahmetov, descris drept cel mai bogat ucrainean. Din ianuarie 2027, jumătate din producția parcului ar urma să fie vândută către OMV Petrom , în baza unui acord semnat în decembrie 2024. [...]
