Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prelungirea de către SUA a suspendării majorității sancțiunilor asupra industriei petroliere rusești riscă să alimenteze direct bugetul de război al Moscovei, avertizează Volodimir Zelenski, într-o reacție publicată de Economica. Miza economică este imediată: revenirea la vânzări „fără consecințe” a petrolului rusesc transportat pe mare, ceea ce, potrivit președintelui ucrainean, se traduce în resurse suplimentare pentru continuarea atacurilor asupra Ucrainei.
Departamentul Trezoreriei SUA a prelungit vineri, până pe 16 mai, suspendarea temporară a majorității sancțiunilor care vizează industria petrolieră a Rusiei. Măsura este justificată de contextul unei crize energetice, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie.
Zelenski susține că relaxarea sancțiunilor permite din nou comercializarea petrolului rusesc încărcat pe petroliere, fără riscuri semnificative pentru cumpărători și intermediari. În mesajul său, el evaluează impactul la „10 miliarde de dolari” (aprox. 46 miliarde lei), sumă pe care o descrie drept „direct convertită în noi lovituri asupra Ucrainei”.
Decizia SUA se aplică „ansamblului operațiunilor” legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și include și navele din așa-numita „flotă fantomă” rusească, anterior vizate de sancțiuni.
Singurele limitări menționate în text sunt menținerea interdicțiilor pentru tranzacții care implică:
În același mesaj, Zelenski leagă explicit fluxurile de bani din exporturile de petrol de intensitatea atacurilor rusești. El afirmă că, „numai în această săptămână”, Rusia a lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete.
Separat, șeful administrației locale din Cernigov, Dmitro Brîinski, a declarat că un adolescent de 16 ani a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică în urma unei lovituri asupra orașului, iar patru persoane au fost rănite.
Zelenski afirmă că „exporturile agresorului trebuie să se diminueze” și indică faptul că Ucraina își continuă „sancțiunile cu rază lungă”, în contextul înmulțirii recente a loviturilor Kievului asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia. În plan economic, mesajul sugerează că următoarele săptămâni vor aduce o tensiune între obiectivul de stabilizare a pieței energiei și menținerea presiunii financiare asupra Rusiei, cât timp suspendarea sancțiunilor rămâne în vigoare până la 16 mai.
Recomandate
Rusia își consolidează controlul asupra Arctic LNG 2 prin preluarea cotei TotalEnergies , după ce Vladimir Putin a autorizat compania NordLine LLC să cumpere participația de 10% a francezilor, potrivit Mediafax . Mișcarea crește pachetul Novatek la 70% și arată cum Moscova încearcă să stabilizeze un proiect-cheie de gaz natural lichefiat (GNL) în plin regim de sancțiuni. Ordinul, publicat pe 3 iunie, permite NordLine — companie fondată pe 22 mai de Novatek — să preia pachetul de la TotalEnergies, notează Bloomberg, citată de publicație. NordLine deține deja 60% din proiect. De ce contează: sancțiunile împing proiectul spre „relocalizarea” acționariatului Arctic LNG 2 este unul dintre proiectele majore ale Rusiei pentru producția de GNL, amplasat în Peninsula Gîdan (zona arctică) și operat de Novatek. Proiectul a fost gândit pentru a crește cota Rusiei pe piața globală de GNL, însă este vizat de sancțiuni impuse de SUA și aliații săi în contextul războiului din Ucraina. Capacitatea totală planificată este de 19,8 milioane de tone pe an, prin trei „trenuri” (linii tehnologice) de câte 6,6 milioane de tone pe an, construite pe structuri gravitaționale din beton (GBS). Prima linie a fost lansată experimental în decembrie 2023, dar lucrările la următoarele au fost blocate sau întârziate semnificativ după retragerea companiilor occidentale de inginerie. Cum arată acționariatul după tranzacție Structura inițială a proiectului includea: Novatek (operator majoritar): 60% TotalEnergies (Franța): 10% Japan Arctic LNG (Japonia): 10% CNOOC (China): 10% CNPC (China): 10% După preluarea cotei TotalEnergies, Novatek ar urma să ajungă la 70%, conform informațiilor din articol. În iunie 2026, CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10%, iar consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deținea 10%, mai arată materialul. Operare dificilă: logistică, sezon și dependență de China Deși proiectul a reușit, în anumite perioade, să extragă și să lichefieze volume record — cu livrări cumulate de 1,4 milioane de tone în primele cinci luni ale acestui an, potrivit sursei — funcționarea rămâne complicată, pe fondul restricțiilor. Printre problemele menționate: Rusia folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta marfa, ocolind monitorizarea occidentală, din cauza interdicțiilor maritime. China este prezentată drept singurul client major rămas pentru încărcăturile Arctic LNG 2, descărcările având loc aproape exclusiv în terminale chineze (precum Beihai). Lipsa spărgătoarelor de gheață moderne din clasa Arc7 (afectată de sancțiuni) limitează exporturile directe din Arctica la sezonul cald (iunie–decembrie); în rest, navele sunt împinse către rute mai lungi, inclusiv în jurul Africii. Uzina Arctic LNG 2 funcționează pe zăcământul Utrenneye din Peninsula Gydan, în districtul autonom Yamalo-Nenets. Ce urmează pentru extinderea capacității Primul tren (6,6 milioane de tone pe an) a fost lansat în decembrie 2023. Al doilea tren, cu capacitate similară, urma să fie lansat în mai 2025, iar al treilea în 2026, potrivit Bloomberg, citată de Mediafax. Materialul nu precizează dacă aceste termene mai sunt valabile în prezent, în condițiile întârzierilor descrise. [...]
KMG International susține că petrolierul SAFEEN ELONA nu este vizat de sancțiuni internaționale , într-o încercare de a limita riscurile de conformitate și reputaționale apărute după incidentul cu drona navală din Portul Constanța , potrivit Economedia . Compania, deținută de KazMunayGas, afirmă că nava, proprietarul și operatorii acesteia „nu figurează pe liste de sancțiuni internaționale” aplicabile în Uniunea Europeană, SUA (prin OFAC – biroul american care administrează sancțiunile), Marea Britanie sau Elveția. Precizările vin după informații apărute în presă potrivit cărora nava ar fi fost ținta unei operațiuni ucrainene în Marea Neagră și că ar fi fost inclusă de autoritățile de la Kiev pe lista navelor considerate parte a „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru exporturi de produse petroliere. Contextul: incidentul din Portul Constanța și speculațiile despre „flota fantomă” Incidentul menționat de companie are legătură cu explozia unei drone navale descoperite vineri în Portul Constanța. Dispozitivul s-a autodetonat, fără victime, potrivit autorităților române. În acest context, SAFEEN ELONA a ajuns în centrul speculațiilor privind posibile legături cu transporturi asociate Rusiei. Ce spune KMG despre verificările de conformitate KMG afirmă că respectarea regimurilor internaționale de sancțiuni este „un principiu fundamental” pentru operațiunile Grupului KMG International – Rompetrol și că nava a trecut prin proceduri obligatorii de verificare a conformității înainte de a fi acceptată pentru operare, folosind „baze de date actualizate”. Totodată, compania indică faptul că Petromidia procesează în principal țiței din Kazahstan, pe care îl numește „principalul furnizor al României”, acoperind „peste 60% din necesarul național de rafinare”. Rafinăria din Năvodari mai primește, în funcție de disponibilitate, țiței din Azerbaidjan, Libia și Guyana. Documentația încărcăturii și rolul autorităților KMG mai susține că transporturile sunt însoțite „fără excepție” de documente puse la dispoziția autorităților române și europene și că documentația aferentă încărcăturii, inclusiv cea privind originea, a fost transmisă și analizată de autoritățile competente, conform cerințelor legale și de reglementare aplicabile. [...]
Interdicțiile maritime ale SUA în Oceanul Indian încep să lovească direct fluxurile de țiței iranian , după ce forțele americane au abordat petrolierul MT DAVINA , o navă fără pavilion aflată pe lista de sancțiuni, potrivit Economica . Pentagonul a anunțat operațiunea într-un mesaj pe X, însoțit de imagini cu militari urcând la bord. Nava a fost localizată în Oceanul Indian, în zona de responsabilitate a INDOPACOM (Comandamentul SUA pentru Indo-Pacific). Conform informațiilor transmise, pescajul indica faptul că MT DAVINA era aproape complet încărcată; capacitatea de transport este de aproximativ două milioane de barili de petrol. De ce contează: presiune operațională asupra transportului maritim Interdicția asupra MT DAVINA se înscrie într-o serie de interceptări realizate „în ultimele luni” asupra petrolierelelor și altor nave comerciale din Oceanul Indian, justificarea fiind aceea că navele vizate se află pe lista de sancțiuni impuse de SUA împotriva Iranului. Din perspectivă operațională, astfel de acțiuni cresc riscul de întârziere sau blocare a transporturilor și pot complica rutele comerciale pentru navele asociate cu țițeiul iranian. Context: blocada asupra porturilor iraniene și efectele raportate Potrivit informațiilor citate, după ce Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz ca represalii față de războiul pornit împotriva sa de SUA și Israel, președintele american Donald Trump a ordonat din 13 aprilie o blocadă asupra porturilor iraniene. De la începutul blocadei navale, forțele americane ar fi împiedicat cel puțin 127 de nave comerciale să-și continue deplasarea, iar șase ar fi fost imobilizate prin atacuri țintite asupra unor componente cheie, precum motoarele, conform datelor publicate joi de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM). Semnal mixt în Strâmtoarea Ormuz În același timp, date publicate tot joi de compania de monitorizare a traficului maritim Kpler arată că patru petroliere sub pavilion iranian și încărcate cu țiței au tranzitat luni Strâmtoarea Ormuz, un eveniment descris ca inedit de la jumătatea lunii aprilie. Informația sugerează că, deși presiunea militară și de sancțiuni rămâne ridicată, tranzitul nu este complet oprit în toate cazurile. [...]
Vladimir Putin afirmă că Rusia poate relua imediat livrările de gaz către Germania , printr-o conductă Nord Stream 2 rămasă intactă, însă pune decizia în sarcina Berlinului și o leagă de sancțiunile americane, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute joi, la Sankt Petersburg, în fața jurnaliștilor, iar Mediafax notează că informațiile sunt atribuite Reuters. Putin a susținut că una dintre cele două conducte ale Nord Stream 2 ar putea începe să pompeze gaz „mâine”. „Nu glumesc, trebuie doar apăsat un buton și gazul începe să curgă. Dar, pentru asta, este nevoie de o decizie a guvernului Germaniei.” Miza: sancțiuni și o decizie politică la Berlin Putin a spus că Nord Stream se află sub sancțiuni americane și că Germania ar trebui să ajungă la un acord pentru ridicarea acestora. În același timp, a indicat un potențial volum de livrare de până la 28 de miliarde de metri cubi pe an, condiționat de un răspuns „clar” din partea partenerilor germani către Gazprom privind preluarea gazului. În lipsa unui astfel de răspuns, liderul rus a afirmat că Rusia ar direcționa gazul către alte piețe și alți parteneri. Context: relația energetică Germania–Rusia, ruptă după 2022 Înainte de războiul din Ucraina, Germania și Rusia aveau o relație energetică strânsă, însă invazia rusă din februarie 2022 a întrerupt această legătură, iar Berlinul a fost nevoit să caute surse alternative de aprovizionare. Potrivit aceleiași surse, declarațiile lui Putin au venit în contextul Forumului Economic de la Sankt Petersburg , unde un membru important al partidului german de extremă dreapta AfD s-a întâlnit miercuri cu oficiali ruși și a cerut redeschiderea Nord Stream. [...]
Creșterea de peste 32% a veniturilor din petrol și gaze în mai oferă Kremlinului un respiro de numerar pe termen scurt, într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate rămân ridicate, potrivit Economica . Saltul a venit pe fondul scumpirii țițeiului, influențată de războiul din Orientul Mijlociu , într-un context în care Rusia este al treilea mare producător și exportator de petrol din lume, după SUA și Arabia Saudită. Pentru bugetul federal, veniturile din petrol și gaze rămân principala sursă de lichiditate. De ce creșterea din mai nu schimbă tendința din 2026 În pofida avansului din mai, în primele cinci luni ale acestui an veniturile din petrol și gaze au scăzut în ritm anual cu aproximativ 30%, până la aproape 3.000 miliarde de ruble. Asta indică o volatilitate ridicată și o dependență puternică de prețurile internaționale ale țițeiului. Publicația notează, citând Agerpres , că față de aprilie veniturile au scăzut cu 20,7%, pe fondul plății impozitului pe profit de către companii, care se achită periodic. Ținta de buget și comparația cu anul trecut Bugetul Rusiei pe 2026 estimează venituri din petrol și gaze de 8.920 miliarde de ruble. Ca reper, anul trecut veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 24%, la 8.480 miliarde de ruble, cel mai redus nivel începând din 2020. Pentru investitori și companii, mesajul principal este că o lună bună, alimentată de scumpirea țițeiului, poate îmbunătăți temporar fluxul de numerar al statului, dar nu anulează presiunea mai largă din 2026, reflectată de scăderea cumulată de la începutul anului. [...]
Riscul de blocare totală a Strâmtorii Hormuz împinge din nou petrolul spre 100 dolari/baril , pe fondul escaladării atacurilor reciproce SUA–Iran și al suspendării discuțiilor de pace de către Teheran, potrivit TWZ . Iranul a transmis, prin agenția Tasnim (afiliată IRGC), că oprește „dialogurile și schimburile de text prin intermediari” și că „rezolvă să blocheze complet” Strâmtoarea Hormuz, invocând încălcarea condițiilor armistițiului în contextul intensificării confruntărilor Israel–Hezbollah în Liban. În paralel, Teheranul a amenințat și cu închiderea strâmtorii Bab al-Mandeb, un alt punct critic pentru transportul maritim la intrarea în Marea Roșie. Ce înseamnă pentru piața petrolului și lanțurile de aprovizionare În material se arată că simpla combinație dintre schimburile „kinetice” (atacuri) SUA–Iran și decizia Iranului de a suspenda discuțiile a împins din nou cotațiile petrolului în sus. După ce prețul coborâse la „puțin peste 91 dolari/baril” (aprox. 419 lei) – pe fondul unei afirmații a președintelui Donald Trump, descrisă ca nefondată, privind ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene – petrolul ajunsese din nou, la 11:20 a.m. EDT, „aproape de 100 dolari/baril” (aprox. 460 lei), potrivit OilPrice.com. Publicația notează și un vârf în acest an de „peste 114 dolari/baril” (aprox. 524 lei), atins la începutul lunii mai. Închiderea Strâmtorii Hormuz are deja efecte în cascadă asupra economiei globale, inclusiv prin scumpirea carburanților, mai arată analiza. În acest context, o eventuală perturbare și în Bab al-Mandeb ar amplifica presiunea asupra rutelor alternative și ar putea accelera creșterea prețurilor, cu efecte mai pronunțate în Asia, potrivit aceleiași surse. Hormuz: tranzit „pe bază de taxe”, ghidaj american și lipsă de detalii despre o blocadă totală TWZ relatează că Iranul a permis totuși tranzitul unor nave prin Hormuz, printr-un sistem de taxe pentru „servicii de mediu și alte servicii”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a ajutat la ghidarea a „aproximativ 70” de nave comerciale prin strâmtoare în ultimele trei săptămâni, potrivit The New York Times . CENTCOM a precizat pentru publicație că este vorba de comunicare și coordonare, nu de escortă, iar majoritatea tranzitelor ar fi avut loc mai aproape de Oman decât de Iran. În același timp, nu au fost oferite detalii de către oficiali iranieni despre cum ar urma să fie „complet” închisă Strâmtoarea Hormuz sau când ar putea începe o astfel de măsură. De ce contează Bab al-Mandeb în ecuație Amenințarea privind Bab al-Mandeb nu a fost însoțită de explicații concrete din partea Tasnim , însă TWZ amintește precedentul campaniei de 15 luni a rebelilor houthi din Yemen împotriva transportului maritim (începând din toamna lui 2023). Reluarea unor astfel de atacuri ar adăuga presiune economică globală și ar încărca suplimentar resursele militare americane, într-un moment în care SUA sunt deja puternic angajate în Operațiunea „Epic Fury”, cu echipamente distruse/avariate și muniții consumate, potrivit analizei. Context operațional: atacuri și interceptări în timpul armistițiului Materialul descrie o nouă rundă de lovituri și interceptări în pofida armistițiului. CENTCOM a anunțat că a interceptat două rachete balistice iraniene care vizau forțe americane din Kuweit (fără victime), iar Kuweitul a condamnat atacul. Iranul, la rândul său, a susținut că a lovit o bază americană nenumită ca răspuns la atacuri americane asupra unor ținte iraniene în weekend. Pe fondul acestor evoluții, negocierile SUA–Iran rămân „în limbo”, iar președintele Trump a declarat pentru NBC News că nu a auzit de la iranieni că ar suspenda discuțiile și că SUA „vor păstra blocada”, potrivit TWZ. [...]
