Știri
Știri din categoria Economie

Banca Mondială vede stagnare economică în 2026, ceea ce amplifică presiunea pe buget și pe finanțarea statului , după ce instituția și-a revizuit în jos estimările pentru România, potrivit Economedia . Banca Mondială estimează acum o creștere de 0% a economiei României în 2026, față de un avans de 1,3% prognozat în primăvară, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat joi. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 1,7% , în scădere față de prognoza din ianuarie, de 1,9% . În 2028, economia românească ar urma să crească cu 2% . De ce contează: spațiul fiscal limitat poate restrânge reacția statului În raport, Banca Mondială indică faptul că, în perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor, însă deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor (inclusiv apărare) și al unor măsuri temporare precum subvențiile interne și controalele de preț, menite să atenueze impactul scumpirii energiei. În acest context, instituția avertizează că „spațiul fiscal limitat”, inclusiv în România, poate constrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul , potrivit Agerpres, citată de publicație. Context regional: revizuiri negative și datorie publică în creștere Banca Mondială notează că, din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina , determinate în principal de șocul prețului materiilor prime , alături de evoluții specifice fiecărei țări. Totodată, raportul menționează că în Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027 , iar alegerile programate în multe țări adaugă incertitudini asupra perspectivelor fiscale. [...]

FMI vede o combinație mai dificilă pentru zona euro: creștere mai slabă și inflație mai ridicată , ceea ce poate menține presiunea pe dobânzi și pe costurile de finanțare ale companiilor. Într-un raport citat de Economica , instituția a revizuit în jos estimarea de creștere și în sus prognoza de inflație pentru economiile care folosesc moneda euro. FMI anticipează o creștere economică de 0,9% „anul acesta”, față de 1,1% în prognoza din aprilie. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 2,8%, de la 2,6% estimat anterior. Instituția notează că și în aprilie înrăutățise previziunile de creștere față de estimarea din ianuarie. Riscul energetic, în centrul revizuirii Fondul arată că, după o perioadă în care economia a crescut „la potențial”, iar inflația s-a menținut în jurul țintei BCE de 2%, perspectivele s-au deteriorat. În evaluarea FMI, războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un șoc negativ mare la adresa aprovizionării, dar temporar”. Raportul avertizează însă că un șoc energetic mai persistent ar putea împinge inflația și așteptările inflaționiste și mai sus, în timp ce declinul încrederii sau stresul financiar ar putea reduce cererea. FMI enumeră drept riscuri suplimentare o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, întârzieri în repararea infrastructurii energetice, intensificarea ostilităților în Ucraina și noi ajustări de politică comercială. Implicații pentru dobânzi și politica fiscală Pe partea de politică monetară, FMI se așteaptă ca Banca Centrală Europeană — care „joi a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023” — să le crească din nou în 2026 cu un nivel cumulat de 50 de puncte de bază, fiind posibilă și o a treia majorare. În paralel, instituția îi avertizează pe miniștrii de Finanțe din zona euro să nu se grăbească să protejeze economiile de impactul costurilor ridicate la energie, argumentând că sprijinul fiscal pe scară largă „nu este justificat”. Ca termen de comparație, Banca Mondială a estimat joi că zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 0,8% în 2026, față de 1,4% în 2025. [...]