Știri
Știri din categoria Economie
Potrivit Ziare.com, China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând, chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia, cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979, stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale.
Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore, pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025, care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice.
În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei, cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state. Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută, prin creșterea rezervelor alternative.
La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy, cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului, băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine.
Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini, iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact, în care aurul joacă un rol central.
Recomandate
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
PSD semnalează deschidere pentru un mecanism rapid de măsuri economice , acceptând să participe la „celula de criză” propusă de AUR, care ar urma să livreze în 15 zile un pachet aplicabil imediat pentru sprijinirea firmelor și protejarea locurilor de muncă, potrivit Economedia . Inițiativa îi aparține deputatului AUR Mohammad Murad , președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, care a invitat toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Structura ar urma să formuleze, în cel mult 15 zile, măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru protejarea companiilor românești, a investițiilor, a capitalului autohton și a locurilor de muncă. Ce înseamnă, practic, „celula de criză” și ce termen are Conform informațiilor relatate de Digi24, mecanismul propus ar funcționa ca un grup de lucru interpartinic, cu obiectivul de a produce rapid un set de măsuri economice. Ținta explicită este intervenția într-un interval scurt (15 zile), ceea ce mută discuția din zona de intenții politice în zona de calendar operațional. Prima întâlnire este programată luni, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism. Miza economică și semnalul politic Din perspectiva mediului de afaceri, relevanța inițiativei este legată de promisiunea unui pachet de măsuri cu aplicare imediată, orientat spre sprijinirea firmelor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, rămâne neclar, pe baza informațiilor disponibile, ce instrumente concrete ar include pachetul și ce impact bugetar ar putea avea. Murad susține că demersul nu urmărește formarea unei alianțe politice. La rândul său, Sorin Grindeanu afirmă că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie, potrivit relatării Digi24 . Ce urmează depinde de rezultatul primei întâlniri și de capacitatea grupului de a agrea rapid măsuri care să poată fi puse în aplicare, nu doar discutate la nivel politic. [...]
Controversa politică pe datele de PIB riscă să erodeze încrederea în statisticile oficiale , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a pus sub semnul întrebării acuratețea unor raportări ale Institutului Național de Statistică (INS), potrivit HotNews . Peiu susține, într-o postare pe Facebook citată de publicație, că evoluția PIB pe ultimele 10 trimestre ar arăta o „criză profundă și prelungită”, afirmând că România ar fi avut doar trei trimestre de creștere economică față de trimestrul precedent, dintre care două ar fi coincis cu perioade electorale (alegerile din 2024 și cele din mai 2025). În rest, spune el, economia ar fi fost „în criză” începând cu începutul lui 2024, indiferent dacă aceasta este numită „recesiune” sau „stagnare”. În același mesaj, senatorul acuză guvernanții că ar fi încercat să creeze „iluzia bunăstării” prin „inundarea cu bani” a economiei și afirmă că, în perioada de „criză” invocată, reacția ar fi fost creșterea taxelor și a prețului la energie, sugerând că guvernul ar încerca să „păcălească” situația economică prin inflație. Suspiciuni punctuale privind raportările INS Elementul central al criticii vizează două trimestre în care, potrivit lui Peiu, ar exista o „coincidență” în date: trimestrele III din 2025 și II din 2026 ar fi avut „fix același PIB” ca trimestrele precedente. În acest context, el ridică întrebarea dacă este vorba despre o întâmplare sau despre o „manipulare grosolană”, fără a prezenta dovezi în materialul citat. Ce arată comunicarea INS despre trimestrul II din 2026 HotNews notează că INS a transmis vineri că Produsul Intern Brut s-a menținut în trimestrul II din 2026, în termeni reali, la același nivel cu PIB-ul din trimestrul I din 2026. Pe comparația anuală, INS indică o scădere a PIB în trimestrul II din 2026 față de trimestrul II din 2025: cu 0,4% pe seria brută; cu 2% pe seria ajustată sezonier (adică o serie statistică din care sunt eliminate variațiile tipice de sezon pentru a face comparațiile mai relevante). În lipsa unor date suplimentare sau a unei reacții instituționale detaliate în materialul citat, acuzațiile rămân la nivel de suspiciune politică, însă miza este una practică: credibilitatea statisticilor oficiale contează direct pentru percepția investitorilor, pentru deciziile de politici publice și pentru modul în care companiile își fac bugetele și planurile. [...]
Avertismentul primarului Moscovei că trecerea completă la o economie de război ar putea „ucide țara” indică presiuni tot mai mari asupra bazei fiscale și a economiei civile a Rusiei , într-un moment în care creșterea încetinește, iar cheltuielile militare cresc accelerat, potrivit Kyiv Post . Serghei Sobianin , unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul politic al lui Vladimir Putin, nu se poziționează ca opozant al Kremlinului sau al războiului, însă a respins public ideea „liniei dure” de mobilizare a aproape tuturor resurselor economice pentru efortul militar. Într-un interviu difuzat pe 5 august, el a spus că, fără „economia vieții pașnice”, statul rămâne fără taxe și populația fără venituri, iar „a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara”. „Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor exista taxe, nu vor exista venituri pentru populație... Iar a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara însăși.” De ce contează: semnal intern despre limitele finanțării războiului Mesajul lui Sobianin este relevant economic pentru că pune în discuție sustenabilitatea modelului prin care Rusia a evitat până acum o prăbușire rapidă: cheltuieli publice masive, extinderea producției în fabricile de apărare, achiziții guvernamentale și plăți către militari care au susținut veniturile gospodăriilor. Analiza notează însă că acest model depinde de bani, forță de muncă și capacitate industrială suficiente pentru a continua extinderea, iar „amortizoarele” ar fi acum „considerabil mai subțiri”. În paralel, Banca Centrală a Rusiei și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0%-1%, iar datele oficiale ar arăta o încetinire spre stagnare. Presiunea cheltuielilor militare și costurile apărării infrastructurii Pe partea de cheltuieli, publicația citează o estimare a economistului german Janis Kluge, calculată pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe: cheltuielile militare ar fi ajuns la 5,9 trilioane de ruble în primul trimestru din 2026, cu aproape 30% peste nivelul de acum un an și echivalentul a aproximativ 46% din cheltuielile federale totale. În același timp, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii care susține finanțarea și logistica invaziei (rafării, depozite de combustibil, centre logistice), ceea ce, dincolo de pagubele directe, obligă Rusia să aloce resurse pentru reparații, protecție cu sisteme de apărare antiaeriană „rare”, rerutarea logisticii și absorbția întreruperilor de producție. Concluzia este că Kremlinul ajunge să cheltuiască mai mult nu doar pentru ofensivă, ci și pentru apărarea infrastructurii economice care face posibil războiul. Miza politică: protejarea Moscovei și a „contractului” social urban Kyiv Post subliniază și dimensiunea operațional-politică a avertismentului: Moscova este regiunea pe care Kremlinul a încercat să o ferească de cele mai dure consecințe ale războiului, iar o trecere completă la economia de război ar putea rupe echilibrul deja tensionat după mobilizarea din 2022. În această cheie, intervenția lui Sobianin este și o apărare a stabilității politice pe care prosperitatea capitalei o susține. În esență, dilema formulată de primarul Moscovei nu este doar dacă Rusia poate continua să finanțeze invazia, ci dacă o poate face fără să erodeze progresiv economia civilă, stabilitatea politică și rezervele financiare de care depinde inclusiv efortul militar. [...]
Prețurile de pe marile platforme rusești de comerț electronic au urcat cu 10%-30% în ultimele zile, după ce lovituri cu drone atribuite Ucrainei au afectat infrastructura logistică, iar operatorii au tăiat rapid din reducerile finanțate de platformă pentru a-și acoperi pierderile și a reface lanțurile de aprovizionare, potrivit Kyiv Post . Mișcarea indică o vulnerabilitate operațională cu efect direct în inflația „din coș” pentru consumatori și în marjele vânzătorilor. Pe Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, vânzători și cumpărători au raportat scumpiri în coșul digital de până la 35% într-o săptămână. Conform vânzătorilor citați, prețurile de bază ale produselor nu au fost modificate, însă platforma ar fi anulat brusc aproape toate promoțiile pe care le finanța din buget propriu, pentru a compensa pierderile generate de incendierea unor depozite și pentru a-și reface logistica. Efectele nu s-au limitat la preț. Timpul de livrare ar fi crescut de la o medie de două-patru zile la până la zece zile, pe fondul perturbărilor din rețeaua de depozite și transport. Efect de contagiune: Ozon reduce și el reducerile Scumpirile s-au extins și la Ozon, principalul competitor al Wildberries, deși rețeaua sa logistică ar fi rămas în mare parte neafectată de loviturile recente. Publicația notează că Ozon ar fi replicat strategia Wildberries prin reducerea discounturilor finanțate de platformă. Consecința pentru comercianți este o presiune mai mare pe costuri: unele categorii, precum îmbrăcăminte și încălțăminte, ar fi ajuns la comisioane care depășesc 60%, ceea ce ar fi dus la o scădere abruptă a vânzărilor pe ambele platforme. Dimensiunea pagubelor logistice raportate În spatele ajustărilor de preț stă degradarea capacității de depozitare. Într-un interval de două săptămâni, forțele ucrainene ar fi avariat sau distrus facilități logistice totalizând aproximativ 1 milion de metri pătrați (aprox. 247 acri), echivalentul a circa 38% din capacitatea majoră de depozitare a companiei, potrivit datelor citate. În aceeași perioadă ar fi avut loc cel puțin 18 lovituri asupra facilităților Wildberries, iar 10 dintre cele 26 mai mari depozite ar fi fost avariate. Sunt menționate două depozite distruse complet de incendii: unul de 250.000 mp în Elektrostal (regiunea Moscova) și unul de 106.000 mp în Șușari (Sankt Petersburg). Alte hub-uri afectate sunt indicate în regiunile Voronej, Tambov, Krasnodar, Stavropol, Penza, Udmurtia, Leningrad și Volgograd. Publicația mai arată că aproape două treimi (64%) dintre depozitele mari ale Wildberries aflate la vest de Munții Ural ar fi fost vizate, iar 44% ar fi fost lovite cu succes, ceea ce sugerează că o parte semnificativă a centrelor logistice principale rămân în raza de acțiune a atacurilor. [...]
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
