Știri
Știri din categoria Economie
Potrivit Ziare.com, China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând, chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia, cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979, stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale.
Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore, pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025, care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice.
În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei, cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state. Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută, prin creșterea rezervelor alternative.
La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy, cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului, băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine.
Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini, iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact, în care aurul joacă un rol central.
Recomandate
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
Încetinirea PIB-ului Chinei în T2 pune presiune pe Beijing să compenseze slăbiciunea internă , într-un moment în care exporturile – deși încă puternice – sunt expuse la șocuri externe precum scumpirea petrolului pe fondul războiului din Iran , potrivit HotNews , care citează BBC. Economia Chinei a crescut cu 4,3% în trimestrul al doilea, sub obiectivul anual al autorităților de la Beijing. Datele oficiale vin pe fondul unei cereri interne slabe și al efectelor indirecte ale conflictului din Iran asupra prețurilor petrolului, care ar fi slăbit contribuția exporturilor la avansul economic. Contrastul: PIB sub țintă, exporturi în creștere Anunțul privind încetinirea creșterii economice a venit la o zi după publicarea unor date guvernamentale care arată că exporturile Chinei au crescut cu 27% în iunie, față de aceeași lună a anului trecut. În martie, Beijingul a redus ținta de creștere la un interval de 4,5%–5%, cel mai mic obiectiv de expansiune economică din 1991, o decizie pe care unii analiști o interpretează ca pe o încercare de a câștiga flexibilitate în administrarea economiei. Problemele interne: imobiliare în scădere și consum anemic Datele publicate miercuri indică dificultăți persistente pe plan intern, inclusiv o scădere prelungită a pieței imobiliare și un consum slab. Prețurile locuințelor noi au continuat să se contracte, iar vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1% în iunie. Ce susține exporturile: tehnologie, IA și vehicule electrice Pe partea externă, exporturile de tehnologie au fost sprijinite de cererea globală în creștere pentru semiconductori utilizați în centre de date pentru inteligență artificială (IA). În paralel, cererea pentru vehicule electrice chinezești a impulsionat exporturile, iar livrările lunare de automobile au depășit pentru prima dată pragul de un milion. În ansamblu, tabloul sugerează o economie care se bazează tot mai mult pe motoare externe și pe segmente tehnologice, în timp ce slăbiciunea consumului și a imobiliarelor rămâne un risc major pentru atingerea țintei anuale. [...]
Încetinirea creșterii economice a Chinei alimentează așteptările pentru noi stimulente , pe fondul unei cereri interne slabe care începe să anuleze aportul exporturilor, potrivit unei analize Reuters . Pentru piețe și companii, miza este dacă Beijingul va accelera sprijinul fiscal în a doua parte a anului, în condițiile în care banca centrală pare să aibă spațiu limitat pentru relaxare monetară „vizibilă”. Economia Chinei ar fi crescut cu 4,5% în trimestrul al doilea (aprilie–iunie), în ritm anual, în scădere de la 5,0% în primul trimestru, arată un sondaj Reuters realizat în rândul a 54 de economiști. Estimarea este și sub proiecția din aprilie (4,7%) și se plasează la limita inferioară a țintei oficiale pentru întregul an (4,5%–5%). De ce se schimbă așteptările: exporturi rezistente, cerere internă în recul Reuters descrie o „dezechilibrare” tot mai pronunțată între ofertă și cerere: producția industrială rămâne puternică, susținută de exporturi alimentate de cererea legată de inteligența artificială, în timp ce consumul și investițiile private slăbesc pe fondul crizei prelungite din sectorul imobiliar și al volatilității prețurilor globale la petrol. Goldman Sachs notează că avansul exporturilor susține indicatorii de ansamblu, dar nu se traduce într-o îmbunătățire semnificativă a pieței muncii sau a profiturilor, ceea ce limitează transmiterea creșterii externe către economia internă. Ce urmează: datele oficiale și semnalele politice din iulie Guvernul chinez urmează să publice datele pentru PIB-ul trimestrului al doilea, alături de vânzările cu amănuntul, producția industrială și investițiile din iunie, pe 15 iulie, la ora 05:00 (ora României). Investitorii urmăresc și reuniunea Politburo de la finalul lunii iulie, de la care se așteaptă indicii privind direcția politicilor pentru restul anului. Totuși, analiștii citați anticipează că nu vor exista măsuri agresive decât dacă încetinirea se accentuează, în contextul în care exporturile rămân rezistente, iar Beijingul încearcă să reducă excesul de capacitate din fabrici pentru a combate presiunile deflaționiste. Cum ar putea arăta stimularea: mai mult fiscal, monetar mai prudent Sondajul citat indică o orientare către sprijin fiscal, nu către tăieri de dobândă. Analiștii se așteaptă ca autoritățile să accelereze cheltuielile bugetare după încetinirea din trimestrul al doilea, în condițiile în care China a stabilit un deficit bugetar de aproximativ 4% din PIB pentru 2026 și a pregătit emisiuni consistente de obligațiuni pentru susținerea creșterii. În același timp, participanții la sondaj estimează că banca centrală va menține neschimbată rata-cheie (operațiunea reverse repo pe 7 zile) până la finalul lui 2026. Pentru rezervele minime obligatorii (RRR), așteptările sunt de stabilitate în trimestrul al treilea, urmată de o posibilă reducere de 20 de puncte de bază în trimestrul al patrulea. Pe partea de prețuri, inflația este estimată la 1,2% în 2026, sub ținta guvernului de circa 2%, și la același nivel în 2027—un semnal că presiunile deflaționiste rămân o preocupare în fundal. [...]
Economia Chinei intră într-o fază de creștere „cu două viteze”, cu exporturile și industria în urcare, dar cu cererea internă în scădere , ceea ce crește presiunea pentru noi intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea, potrivit unei analize publicate de Economica . Datele oficiale arată că, în mai, consumul a slăbit: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,6%, după un avans de 0,2% în aprilie, conform Biroului Național de Statistică (NBS). Este primul declin lunar din decembrie 2022, în condițiile în care analiștii intervievați de Reuters se așteptau la stagnare. Cererea internă cedează, iar imobiliarele rămân o frână Fragilitatea este vizibilă și în sectorul auto: vânzările din China au continuat să scadă în mai pentru a opta lună consecutiv, semnalând o cerere mai slabă, iar analiștii estimează că presiunile vor continua în acest an. Pe partea investițiilor, în primele cinci luni ale anului, investițiile în active fixe au scăzut cu 4,1%, după un declin de 1,6% în perioada ianuarie–aprilie, peste așteptările economiștilor (recul de 2%). Investițiile imobiliare și-au adâncit scăderea la 16,2% în ianuarie–mai, de la 13,7% în ianuarie–aprilie, pe fondul problemelor prelungite din sectorul imobiliar. Industria și tehnologia trag în sus, pe fondul cererii externe În contrast, producția industrială a crescut cu 4,5% în ritm anual în mai, după 4,1% în aprilie, peste estimarea analiștilor (4,3%). Un sprijin important vine din tehnologie: producția de înaltă tehnologie a urcat cu 15,1% luna trecută, pe fondul investițiilor globale în inteligență artificială și al cererii pentru tehnologie, potrivit analiștilor citați. Economistul Xu Tianchen (Economist Intelligence Unit) descrie aceste rupturi ca fiind între cererea internă și cea externă, între inteligența artificială și industriile tradiționale, precum și între vânzările cu amănuntul și servicii. Ce urmează: risc de încetinire și posibile măsuri de sprijin Xu Tianchen anticipează o încetinire a creșterii economice în trimestrul al doilea la 4,5%, de la 5% în primele trei luni ale anului. În același timp, el consideră că atingerea țintei anuale de creștere de 4,5%–5% „nu va fi dificilă”, însă slăbirea cererii interne ar putea determina intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea. Pe piața muncii, presiunea rămâne ridicată, inclusiv pe fondul numărului mare de absolvenți care intră pe piață în această vară și al temerilor legate de inteligența artificială, deși un studiu la nivel național indică o scădere a ratei șomajului la 5,1% în mai, de la 5,2% în aprilie. Economiștii citați mai arată că exporturile solide ar putea continua să sprijine economia Chinei în acest an. [...]
Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]
Modelele climatice indică un El Niño excepțional, iar miza economică ar putea ajunge la pierderi de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032 , dacă scenariile se confirmă, potrivit Gizmodo . Proiecțiile descrise în material sugerează că episodul din 2026–2027 ar putea depăși cu mult recordurile istorice, cu efecte în lanț asupra vremii extreme și, implicit, asupra costurilor pentru economii și companii. De ce contează pentru economie: un risc de pierderi „de ordinul trilioanelor” Publicația citează o estimare prezentată de Nature News potrivit căreia, dacă prognozele sunt „cât de cât corecte”, El Niño din 2026–2027 ar putea provoca pierderi economice de 10 trilioane de dolari (aprox. 45.000 de miliarde de lei ) până în 2032. Declarația îi aparține lui Justin Mankin , profesor și cercetător în domeniul climei la Dartmouth College, și este legată de intensificarea fenomenelor meteo extreme asociate unui El Niño foarte puternic. În termeni practici, un astfel de șoc climatic se traduce, de regulă, în costuri mai mari pentru asigurări, întreruperi de activitate, presiune pe lanțuri logistice și volatilitate pe piețele de energie și materii prime, pe fondul valurilor de căldură, secetei, inundațiilor și incendiilor de vegetație. Cât de „mare” ar putea fi acest El Niño, potrivit modelelor Zeke Hausfather, cercetător la organizația non-profit Berkeley Earth, a analizat prognoze din iulie provenite din 667 de membri de ansamblu (simulări) din 14 modele sezoniere . Concluzia: temperatura de vârf în Pacificul tropical ar putea urca la circa 3,6°C peste medie , adică cu 0,8°C peste precedentul record din „super” El Niño 2015–2016. Hausfather pune diferența în context: ecartul dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic El Niño din ultimii 150 de ani ar fi de numai 0,5°C , ceea ce ar face ca actualele proiecții să iasă „din plaja” evenimentelor observate până acum. Calendarul de impact: vârful la final de an, efectul global mai puternic în 2027 NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA) a declarat oficial instalarea El Niño în iunie. Materialul notează că vârful temperaturilor la suprafața mării apare, de obicei, între noiembrie și februarie , iar impactul maxim asupra temperaturii medii globale se vede adesea în anul următor formării. Într-un briefing Berkeley Earth citat de Nature News , Hausfather a spus că nu este exclus ca efectul combinat al acestui El Niño și al încălzirii globale să împingă temperatura medie globală până la 1,7°C peste nivelul preindustrial în 2027 , peste pragul de 1,5°C asociat angajamentelor din Acordul de la Paris. Textul precizează însă că astfel de depășiri lunare sau anuale nu echivalează automat cu ratarea țintei pe termen lung (măsurată pe decenii), dar sunt semnale de apropiere periculoasă de limită. Limita prognozelor: modelele nu au fost „testate” pe un astfel de teritoriu Deși există o convergență a modelelor, Hausfather avertizează că sistemele de prognoză sezonieră au performanțe demonstrate pentru evenimente „obișnuite”, însă nu au mai prognozat și apoi verificat un El Niño de 3,6°C peste medie , pentru că un asemenea eveniment nu s-a produs în epoca observațiilor moderne. Concluzia materialului: riscul este suficient de mare încât climatologii urmăresc atent evoluția în lunile următoare, dar nimic nu este încă cert . [...]
