Știri
Știri din categoria Economie
România trebuie să își schimbe modelul de creștere economică, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea într-un text publicat de HotNews.ro, susținând că expansiunea bazată pe consum și stimulente fiscale nu mai este sustenabilă și trebuie înlocuită cu investiții, productivitate și disciplină fiscală.
Badea afirmă că politicile economice trebuie mutate de la stimularea cererii către consolidarea ofertei, prin infrastructură, reforme structurale și realocarea resurselor către sectoare cu valoare adăugată mare. Consolidarea fiscală devine esențială pentru reducerea inflației, a deficitului extern și a costurilor de finanțare, dar și pentru evitarea efectului de „crowding out” asupra investițiilor private.
Un element nou este rolul dominant al cheltuielilor de apărare, estimate la cel puțin 2,5% din PIB, considerate o constrângere strategică legată de statutul NATO. În acest context, programele europene precum SAFE sau EastInvest sunt văzute drept pârghii de finanțare pe termen lung pentru infrastructură, industrie și securitate, cu efecte economice indirecte.
Badea indică investițiile publice finanțate din PNRR și fonduri UE ca principal motor de creștere și „plasă de siguranță” împotriva unei recesiuni, acestea putând antrena capital privat dacă mediul fiscal devine previzibil. Sistemul bancar este descris ca solid și capabil să susțină creditarea, iar succesul ajustării fiscale depinde de percepția de echitate și de reducerea risipei din sectorul public.
Printre direcțiile de reformă enumerate:
Mesajul central este că disciplina fiscală va încetini temporar creșterea, dar este singura cale pentru o economie stabilă și competitivă, susținută de investiții și guvernanță publică mai eficientă.
Recomandate
România a depășit multe economii din regiune , susține Banca Transilvania , într-un rezumat al intervenției CEO-ului Ömer Tetik la conferința „Romania Government Roundtable: South-East Europe's Next Leap Forward – Ziua III”, din seria Economist Impact, într-un panel despre peisajul financiar european. Potrivit sursei, discuțiile au vizat reziliența sectorului financiar al României și consolidarea prosperității naționale, iar mesajul central al lui Tetik a fost că, în pofida „provocărilor din jurul nostru”, există în continuare spațiu pentru credite noi, investiții și proiecte noi. „Întrebarea esențială este: ce putem face?” În intervenția sa, CEO-ul Băncii Transilvania a indicat câteva avantaje pe care le consideră strategice: România este „pe punctul de a deveni independentă energetic”, este „un lider în producția de cereale și porumb”, cu o creștere de „aproape 30% anul acesta”, și are, „la nivel european”, acces la resurse de apă, pe care le descrie drept un avantaj rar. Tetik a legat aceste atuuri și de poziția logistică a României, în perspectiva unei eventuale reconstrucții a Ucrainei, argumentând că țara ar urma să joace un rol de tranzit și furnizor de resurse și servicii. În acest context, el a pledat pentru schimbarea modului în care România discută cu investitorii străini, pe fondul unei percepții publice oscilante privind investițiile externe. În paralel, el a susținut că există semne de dinamism în mediul privat, inclusiv prin investiții ale companiilor românești în afara țării, și a invocat ca exemplu prezența a „trei modele auto românești aflate în top 10 al celor mai vândute mașini din Europa”. Totodată, a avertizat că o auto-critică excesivă poate alimenta o „poveste negativă” care ajunge să influențeze și investitorii. Pe partea de vulnerabilități macroeconomice, Tetik a spus că „deficitele bugetare și inflația ridicată acumulate în decenii nu pot fi rezolvate peste noapte”, dar a remarcat că, în spațiul public, sectorul privat vorbește frecvent despre planuri de creștere și investiții pe termen mediu și lung. În sprijinul ideii de convergență economică, el a indicat că România a ajuns la „aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor (PPS)”, adăugând că, din perspectiva competitivității, țara „a depășit multe alte economii din regiune, fie ele membre sau nu ale Uniunii Europene”. În final, Tetik a menționat obiectivul aderării la OECD și a pus accent pe cerințele recurente ale investitorilor: „stabilitate, predictibilitate și planuri pe termen mediu și lung”, exprimând speranța consolidării cadrului actual prezentat și de ministrul Alexandru Nazare. [...]
Rusia își cosmetizează indicatorii economici pentru a masca presiunea pe buget și inflație , iar asta complică evaluarea riscurilor pentru piețele energetice și pentru eficiența sancțiunilor, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Serviciului Militar de Informații și Securitate suedez (MUST) , preluat de AFP și Agerpres. MUST susține că Moscova își ascunde dificultățile economice „pentru a părea mai rezilientă decât este în realitate”. În evaluarea serviciului suedez, Rusia se confruntă cu „o inflație mai mare și un deficit bugetar mai mare” decât cele raportate oficial. Un element relevant pentru investitori și pentru statele care urmăresc sustenabilitatea finanțelor publice ruse este legătura dintre veniturile din petrol și deficit. Conform comunicatului citat, „în ciuda prețurilor recente ridicate la petrol”, care au ajutat la creșterea veniturilor, prețul petrolului ar trebui să depășească 100 de dolari pe baril timp de un an întreg pentru a reabsorbi deficitul bugetar rusesc. De ce contează: opacitatea datelor schimbă modul în care se citește „reziliența” Rusiei Dacă indicatorii macroeconomici sunt manipulați, devine mai dificil de estimat: cât de rapid se deteriorează echilibrele bugetare și monetare (deficit, inflație); cât de mult pot compensa veniturile din energie presiunea fiscală; ce efect real au sancțiunile asupra capacității de finanțare și de mobilizare a resurselor. MUST mai arată că slăbiciunea economică nu ar schimba obiectivele strategice ale Rusiei, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina și operațiunile „hibride” în țările UE și NATO. Limitarea economică există, dar nu oprește decizia politică Thomas Nilsson, șeful MUST, afirmă că menținerea direcției strategice este „o decizie politică, nu economică”, însă adaugă că „constrângerile economice și sancțiunile afectează tipul de capabilități militare pe care Rusia le poate mobiliza și cât de repede poate face acest lucru”. Materialul nu oferă detalii metodologice despre cum ar fi manipulate datele sau estimări alternative complete pentru inflație și deficit; evaluarea este prezentată la nivel de concluzii, pe baza comunicatului MUST citat de AFP și Agerpres. [...]
O criză politică prelungită poate împinge rapid în sus cursul și dobânzile, crescând costul finanțării statului și al creditelor populației , avertizează economistul Cristian Păun , într-o analiză preluată de Adevărul . Potrivit acestuia, tensiunile politice „deja influențează” piața valutară, în condițiile în care euro a trecut de 5,10 lei și se apropie de recordul istoric de 5,12 lei (8 mai). În scenariul în care instabilitatea continuă, Păun susține că deprecierea leului s-ar putea accelera, iar creditorii ar putea cere dobânzi mai mari, pe fondul dependenței României de finanțarea externă. El subliniază că jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea la mișcările de curs. Dobânzi mai mari, efect direct în rate și în costul împrumuturilor statului Economistul avertizează că o criză politică ar putea duce la o creștere rapidă a dobânzilor, cu impact imediat asupra creditelor populației. „ROBOR și IRCC ar putea crește imediat” În argumentația sa, statul se finanțează masiv și de pe piața internă, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe dobânzi atunci când riscul perceput crește. Presiune suplimentară pe curs: statul ar putea avea nevoie de mai multă valută Păun mai spune că presiunea pe curs ar putea crește dacă statul ajunge să cumpere valută pentru plata obligațiilor externe. Într-un scenariu de criză politică prelungită, el indică posibilitatea ca euro să urce spre 5,3–5,4 lei. Pe lanțul economic, un euro mai scump ar însemna costuri mai mari pentru energie, importuri și credite denominate în moneda europeană. Riscul de rating: scenariul „junk” și retrageri de capital Un alt risc major, în viziunea economistului, este retrogradarea ratingului de țară. România are perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o eventuală coborâre în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar putea declanșa retrageri masive de capital, estimate de el la 40–50 de miliarde de euro (aprox. 200–250 miliarde lei), ceea ce ar pune presiune suplimentară pe curs. Pe termen mai lung, pierderea credibilității ar afecta atât investițiile străine, cât și pe cele locale, iar „lipsa de predictibilitate” este, în opinia sa, riscul central al momentului. Context: deficit ridicat și creștere economică modestă Avertismentele vin în contextul unui deficit bugetar de 7,65% pentru 2025 și al unei estimări a Fondului Monetar Internațional de creștere economică de 0,7% pentru acest an, potrivit articolului. În plan politic, textul menționează că social-democrații au avut o ședință online a Biroului Permanent (detalii în Adevărul ), iar la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, este programat evenimentul „Momentul Adevărului”, unde ar urma să participe peste 200 de membri, în condițiile în care 5.000 de membri ar urma să voteze pentru sau împotriva ieșirii de la guvernare a miniștrilor PSD (conform Adevărul ). [...]
România spune că a securizat finanțări de aproape 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru proiecte strategice , în special în energie și infrastructură, după o vizită a unei delegații guvernamentale la Washington și New York, potrivit Agerpres , care citează o postare pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Miza economică este reducerea presiunii de finanțare pentru proiecte mari și, implicit, întărirea credibilității României în fața finanțatorilor internaționali. Cea mai mare parte a sumelor menționate vizează investiții în sectorul energetic, inclusiv retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și proiecte de transport al gazelor naturale. În paralel, ministrul indică și o componentă de sprijin în contextul „crizelor economice și energetice”. Unde merg banii: energie, gaze și măsuri de sprijin Conform ministrului Finanțelor, între rezultatele discuțiilor se numără: aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă; 495 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru proiecte ale Transgaz , destinate modernizării și extinderii rețelelor de transport al gazelor naturale; 90 milioane de euro (aprox. 450 milioane lei) pentru măsuri de sprijin în contextul crizelor economice și energetice. Nazare afirmă că aceste finanțări reprezintă „doar o parte” din sumele obținute în cadrul vizitei, fără a detalia restul proiectelor sau calendarul exact al accesării banilor. Ce s-a negociat cu instituțiile financiare și ce se schimbă la BERD Ministrul spune că discuțiile cu instituții financiare internaționale au urmărit securizarea finanțărilor pentru proiecte majore din energie, infrastructură și dezvoltare economică, menționând întâlniri la nivel înalt cu Grupul Băncii Mondiale (World Bank Group) , inclusiv cu președintele Ajay Banga. Separat, în relația cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), Nazare susține că România a obținut eliminarea garanțiilor suverane cerute până acum pentru finanțarea dedicată BERD pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. Totodată, el indică întărirea colaborării pentru proiecte în parteneriat public-privat și propunerea ca BERD să participe la un fond de investiții creat împreună cu BID (Banca de Investiții și Dezvoltare). Mesajul către investitori: ajustare fiscală și costuri de finanțare Un alt pilon al vizitei a fost dialogul cu investitori și agenții de rating, unde ministrul a prezentat evoluțiile economice recente și a afirmat că execuția bugetară din primul trimestru ar indica „un deficit la jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. În logica prezentată, menținerea direcției de ajustare fiscală și a stabilității macroeconomice ar fi esențiale pentru păstrarea ratingului în categoria investițională, reducerea costurilor de finanțare și controlul datoriei publice. Nazare mai arată că au fost organizate întâlniri cu investitori de instituții financiare internaționale precum Bank of America, HSBC, Deutsche Bank și ING, pe care le descrie drept importante pentru accesul României la finanțare „în condiții competitive”. În același mesaj, ministrul leagă rezultatele vizitei de necesitatea ca România să rămână „un partener stabil, predictibil și capabil să livreze”, într-un context global pe care îl descrie drept dificil, marcat de incertitudini economice și geopolitice. [...]
Guvernul a blocat prin OUG 11/2026 „rotația” șomerilor subvenționați , după ce ANOFM a sesizat poliția privind accesarea repetată și nejustificată a ajutoarelor de angajare, potrivit Fanatik . Miza este una bugetară și de eficiență a politicilor publice: schema a rulat 1,3 miliarde de lei în 2024–2025, iar autoritățile spun că au identificat tipare de abuz. ANOFM a transmis o plângere către Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice , pentru „a clarifica mecanismele prin care subvențiile ar fi fost accesate în mod repetat și nejustificat”, conform unui răspuns al instituției obținut de publicație. Cum funcționa subvenția și unde apărea vulnerabilitatea Schema viza angajarea șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), în special persoane peste 45 de ani sau părinți singuri. Conform Legii nr. 76/2002, angajatorii puteau primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni pentru fiecare persoană eligibilă, iar obligația era menținerea raporturilor de muncă cel puțin 18 luni, pentru integrare reală pe piața muncii. În practică, mecanismul suspect descris în datele analizate de ANOFM se baza pe încetarea contractului prin demisie după perioada subvenționată, urmată de reînregistrarea persoanei ca șomer și reangajarea ei la o altă firmă, care solicita din nou subvenția. Publicația notează că, „în general”, firmele implicate aveau legături între acționari, ceea ce permitea reluarea ciclului. Dimensiunea programului: 1,3 miliarde de lei în doi ani În perioada 2024–2025, 25.385 de angajatori au beneficiat de subvenții, iar firmele au angajat peste 60.341 de șomeri , potrivit datelor obținute de Fanatik de la Ministerul Muncii. Statul a plătit aproximativ 739 milioane lei în 2024 și 574 milioane lei în 2025 , totalul ajungând la 1,3 miliarde de lei în cei doi ani, conform informațiilor prezentate în material. Ce au găsit controalele: nereguli, debite și sancțiuni În urma verificărilor ANOFM, „doar în acest an” au fost depistate 1.017 nereguli , fiind stabilite 506 debite (sume de restituit la buget) în valoare totală de 3,8 milioane de lei . Totodată, au fost aplicate 1.017 sancțiuni contravenționale , potrivit datelor citate. Un reprezentant ANOFM a explicat, pentru publicație, că deși sumele constatate nu sunt mari raportat la bugetul anual al schemei, prejudiciile sunt relevante prin natura abuzului: firmele ar fi folosit programul pentru „venituri necuvenite”. Unde s-au concentrat angajările și suspiciunile Analiza distribuției subvențiilor indică o concentrare în anumite domenii: comerț (1.953 angajatori), construcții (1.759), restaurante (934) și transporturi (917). Separat, materialul menționează că, potrivit declarațiilor publice, în 2025 peste jumătate dintre angajările subvenționate s-ar fi făcut în sectorul pazei și protecției. Ca arie geografică, schema ar fi fost fraudată „în special” de firme din București și din județele Gorj și Galați, iar în două agenții județene fenomenul ar fi fost suficient de extins încât să ridice suspiciuni privind mecanisme organizate, conform datelor prezentate. Ce schimbă OUG 11/2026: pauză de 24 de luni după demisie După ce mecanismul a fost descris public inclusiv de premierul Ilie Bolojan, autoritățile au intervenit legislativ. Prin Ordonanța de Urgență nr. 11/2026 , persoanele care demisionează în perioada de subvenționare nu mai pot genera o nouă subvenție timp de 24 de luni . Măsura este concepută să întrerupă exact „rotația” prin care aceeași persoană putea fi folosită succesiv pentru a atrage subvenții de la mai multe companii. În paralel, ancheta declanșată prin sesizarea ANOFM urmează să stabilească dacă au existat fapte penale și cine răspunde pentru accesarea nejustificată a fondurilor. [...]
Ministrul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate scumpi finanțarea și amâna investiții , în condițiile în care România are în prezent „uși deschise” la Washington pentru proiecte în energie, infrastructură și tehnologie, potrivit Agerpres . Alexandru Nazare spune că, în cadrul unui turneu de întâlniri în SUA, a discutat cu instituții „cheie” din arhitectura economică americană despre atragerea de investiții și cooperare în domenii sensibile pentru securitatea economică. Mesajul central transmis de partenerii americani, susține ministrul, este că evoluțiile interne din România sunt urmărite atent, iar „direcția” și stabilitatea politică cântăresc direct în deciziile de investiții. De ce contează: costul finanțării și calendarul investițiilor Nazare leagă explicit stabilitatea politică de condițiile de finanțare și de apetitul investitorilor: în lipsa acesteia, „lucrurile se traduc rapid” în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor. „În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor.” Ce discuții a avut la Washington Ministrul afirmă că a avut întâlniri, alături de colegi din Guvern, cu instituții americane relevante pentru finanțarea și direcțiile investițiilor globale, între care: U.S. International Development Finance Corporation (DFC) , unde a discutat despre energie nucleară, gaze, infrastructură și tehnologie, inclusiv cu directorul de investiții Connor Coleman; U.S. Department of Commerce, unde au fost abordate atragerea companiilor americane și cooperarea în domenii sensibile pentru securitatea economică, în discuții cu subsecretarii William Kimmitt (comerț internațional) și Jeffrey Kessler (industrie și securitate). Context: proiecte energetice și reluarea colaborării cu Grupul Băncii Mondiale Potrivit ministrului, România a reluat colaborarea cu Grupul Băncii Mondiale, prin MIGA și IFC, pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, spune el, a fost consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu secretarul american pentru Energie, Chris Wright. Nazare participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, organizată la Washington DC, în perioada 14–20 aprilie 2026. [...]
