Știri
Știri din categoria Economie
România trebuie să își schimbe modelul de creștere economică, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea într-un text publicat de HotNews.ro, susținând că expansiunea bazată pe consum și stimulente fiscale nu mai este sustenabilă și trebuie înlocuită cu investiții, productivitate și disciplină fiscală.
Badea afirmă că politicile economice trebuie mutate de la stimularea cererii către consolidarea ofertei, prin infrastructură, reforme structurale și realocarea resurselor către sectoare cu valoare adăugată mare. Consolidarea fiscală devine esențială pentru reducerea inflației, a deficitului extern și a costurilor de finanțare, dar și pentru evitarea efectului de „crowding out” asupra investițiilor private.
Un element nou este rolul dominant al cheltuielilor de apărare, estimate la cel puțin 2,5% din PIB, considerate o constrângere strategică legată de statutul NATO. În acest context, programele europene precum SAFE sau EastInvest sunt văzute drept pârghii de finanțare pe termen lung pentru infrastructură, industrie și securitate, cu efecte economice indirecte.
Badea indică investițiile publice finanțate din PNRR și fonduri UE ca principal motor de creștere și „plasă de siguranță” împotriva unei recesiuni, acestea putând antrena capital privat dacă mediul fiscal devine previzibil. Sistemul bancar este descris ca solid și capabil să susțină creditarea, iar succesul ajustării fiscale depinde de percepția de echitate și de reducerea risipei din sectorul public.
Printre direcțiile de reformă enumerate:
Mesajul central este că disciplina fiscală va încetini temporar creșterea, dar este singura cale pentru o economie stabilă și competitivă, susținută de investiții și guvernanță publică mai eficientă.
Recomandate
Guvernul pune accent pe echilibre bugetare și energie, pe fondul riscului de stagnare în 2026 , după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României ar putea intra în stagnare anul viitor, iar premierul interimar Ilie Bolojan a legat încetinirea de șocurile externe și de corecțiile interne, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă, Bolojan a spus că războiul din Golf a împins în sus prețurile la combustibil, ceea ce a frânat economiile „din toată lumea”, inclusiv România, și a contribuit la menținerea inflației peste traiectoria anticipată la începutul anului. „Creșterea prețurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică (...) contribuind, din păcate, și la creșterea inflației (...) prognozele de reducere a inflației nu s-au respectat (...) neluând în calcul această situație excepțională.” De ce contează: riscul de stagnare se suprapune peste o „reașezare” internă Premierul interimar a susținut că încetinirea nu ține doar de contextul extern, ci și de ajustarea unei economii care „ani de zile” a funcționat cu deficite mari, alimentând consumul și, implicit, importurile și deficitul comercial. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari (...) banii duși pe consum (...) au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor și acum economia noastră se reașează.” Bolojan a mai arătat că România este puternic corelată cu evoluția economiei Uniunii Europene și că tensiunile geopolitice (inclusiv războiul din Ucraina ) și „problemele tarifare dintre blocurile economice mari” nu creează un mediu favorabil pentru relansarea creșterii. Ce direcții indică Guvernul: buget, fonduri UE, energie și piața muncii În acest context, premierul interimar a indicat câteva priorități pentru perioada următoare, cu miză directă pentru costul finanțării și pentru activitatea companiilor: păstrarea echilibrelor bugetare , pentru un rating „predictibil” și menținerea încrederii investitorilor; accelerarea absorbției fondurilor europene , în condițiile în care bugetul de investiții „anul acesta” este de 8% din PIB , iar atragerea banilor ar susține fluxurile din construcții și sectoarele conexe; reducerea costurilor cu energia , văzută nu doar ca problemă socială, ci și ca factor de competitivitate pentru firme; creșterea participării pe piața muncii , Bolojan afirmând că România este „pe penultimul loc în Europa” ca pondere a cetățenilor activi pe piața muncii din populația activă. Contextul prognozei Comisiei Europene Potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi, economia României este așteptată să stagneze în 2026 , după o creștere de 0,7% în 2025 , urmând să își revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3% . Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflația ridicată și scumpirea energiei vor lovi consumul intern și nivelul de trai. [...]
Scumpirea carburanților și presiunea pe inflație sunt deja efecte vizibile ale tensiunilor din Golf, iar România rămâne vulnerabilă prin legătura strânsă cu economia UE, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că războiul din Golf, alături de cel din Ucraina și de „problemele tarifare dintre blocurile economice mari”, frânează creșterea economică și complică traiectoria de reducere a inflației. În evaluarea sa, prognozele de scădere a inflației „nu s-au respectat” deoarece la începutul anului nu a fost luată în calcul „această situație excepțională”. Carburanții, canalul rapid prin care șocul extern ajunge în economie Premierul interimar a indicat creșterea prețurilor la combustibili ca principal canal de transmitere a tensiunilor din Golf către economia locală. Conform platformei Peco Online, prețul benzinei a crescut cu 12% în ultimele 30 de zile, iar cel al motorinei cu 9,1%. Bolojan a avertizat că taxele percepute de Iran și riscurile evaluate de traderi ar putea alimenta noi tensiuni în piață, cu potențialul de a împinge prețurile din România spre pragul psihologic de 10 lei pe litru. Deficitele și „reașezarea” economiei: consumul a amplificat importurile Dincolo de șocurile externe, Bolojan a susținut că economia a încetinit și pe fondul unei „reașezări” interne, după ani în care România a funcționat cu deficite mari. El a afirmat că, deși a existat creștere economică în 2023, 2024 și 2025, banii „aruncați în piață” au mers în principal către consum, ceea ce a alimentat deficitul comercial și creșterea importurilor. „Economia țării noastre este legată de cea a UE, deci suntem tractați de economie dacă merge foarte bine – mergem și noi bine, sau încetiniți, în condițiile în care nu există o creștere susținută.” Ce mize pune Guvernul: rating, fonduri europene și costul energiei Bolojan a legat stabilitatea economică de menținerea „echilibrelor bugetare” și a unui rating de țară „predictibil”, pentru a păstra încrederea investitorilor. El a avertizat că o retrogradare la categoria „junk ” ar însemna adâncirea recesiunii, șomaj, inflație și deprecierea leului. În același timp, premierul interimar a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, în condițiile în care bugetul de investiții din acest an este de 8% din PIB, „cel mai mare” ca pondere din ultimii ani, datorită componentei europene. A mai indicat prețul energiei ca factor-cheie pentru competitivitatea firmelor, nu doar ca problemă socială pentru gospodării. Piața muncii, vulnerabilitate structurală Bolojan a mai spus că România are nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii pentru a susține creșterea economică și cheltuielile statului, afirmând că țara se află pe penultimul loc în Europa la ponderea populației active care lucrează, ceea ce afectează productivitatea și numărul de contribuabili. [...]
Scăderea cu 3,8% a comenzilor industriale din Germania în aprilie reaprinde riscul unei contracții economice în T2 , după un martie atipic de puternic, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Oficiul Național de Statistică (Destatis). Comenzile au coborât cu -3,8% față de luna precedentă (date ajustate sezonier), după ce în martie urcaseră cu +4,5% . Așteptările din sondajele realizate de Reuters și Bloomberg indicau o scădere mai mică, de -2% , ceea ce amplifică semnalul de slăbiciune pentru începutul trimestrului al doilea. Unde se vede reculul: intern, extern și mai ales Zona Euro Declinul a fost relativ generalizat: comenzile interne : -2,9% ; comenzile externe : -4,2% ; comenzile din Zona Euro : -11,1% (cea mai abruptă scădere); comenzile din afara Zonei Euro : +0,8% (ușoară creștere). Cele mai afectate sectoare au fost industria auto , echipamentele electrice și utilajele . Semnalul „pe trei luni” sugerează o tendință, nu o fluctuație Un indicator urmărit pentru că este mai puțin volatil – evoluția pe trei luni – arată că noile comenzi din februarie-aprilie au fost cu -3,1% sub trimestrul anterior , ceea ce sugerează o scădere susținută , nu doar un recul punctual într-o singură lună. Context: șocuri externe, energie scumpă și incertitudine înainte de ședința BCE Germania a început anul cu o creștere economică de +0,3% în T1 , însă conflictul din Orientul Mijlociu afectează tot mai mult consumatorii și companiile, iar activitatea economică s-a redus în aprilie și mai, întărind perspectiva unei contracții în trimestrul al doilea. Economistul-șef al Commerzbank , Joerg Kraemer, a avertizat că economia germană se va „contracta ușor” probabil în T2. Ministerul Economiei indică drept factori de presiune prețurile ridicate la energie și materii prime , incertitudinea geopolitică , blocajele din lanțurile de aprovizionare și reducerea cererii . La acestea se adaugă tensiunile comerciale SUA–UE și perspectiva unor noi creșteri ale dobânzilor, în condițiile în care Banca Centrală Europeană se reunește în această săptămână . Deși programul german de investiții publice în apărare și infrastructură, de sute de miliarde de euro , ar trebui să susțină economia, efectele sunt „estompate” de presiunile externe, iar date recente arată că fondul de infrastructură de 500 de miliarde de euro a avut un debut lent. [...]
Germania domină economia europeană prin exporturi și investiții în inovație , iar diferența față de următoarele țări din clasament arată cât de mult contează diversificarea industrială și capacitatea de a vinde pe piețele externe, potrivit Mediafax . Datele citate din „Raportul privind populația mondială pentru 2025” plasează Germania pe primul loc în Europa, cu un PIB de 4,74 trilioane de dolari (aprox. 21,8 trilioane de lei). Urmează Regatul Unit, cu 3,84 trilioane de dolari (aprox. 17,7 trilioane de lei), și Franța, cu 3,21 trilioane de dolari (aprox. 14,8 trilioane de lei). Italia este pe locul patru, cu 2,42 trilioane de dolari (aprox. 11,1 trilioane de lei), iar Rusia pe locul cinci, cu 2,08 trilioane de dolari (aprox. 9,6 trilioane de lei). În același context, publicația notează (cu trimitere la Express) că nu poziția Germaniei este surprinzătoare, ci dimensiunea indicatorilor: economia țării ar fi mai mare decât cea a Marii Britanii, Portugaliei și Greciei la un loc. Mai jos în clasament, Portugalia apare pe locul 18, cu 321,44 miliarde de dolari (aprox. 1,48 trilioane de lei), iar Grecia pe locul 20, cu 267,35 miliarde de dolari (aprox. 1,23 trilioane de lei). De ce contează: modelul german se sprijină pe export și producție Explicația avansată pentru performanța Germaniei ține de structura economiei: o bază industrială puternică, diversificată, și investiții consistente în cercetare și dezvoltare . La nivel global, Germania este indicată ca fiind pe locul 3, după SUA și China. Un indicator operațional relevant este rolul exporturilor. În 2024, Germania a exportat bunuri și servicii de 1,66 trilioane de dolari (aprox. 7,6 trilioane de lei) și a înregistrat un surplus comercial de 255 de miliarde de dolari (aprox. 1,17 trilioane de lei). Exporturile includ vehicule, utilaje, substanțe chimice, echipamente electrice, produse electronice, produse farmaceutice și materiale plastice. Investițiile în cercetare și dezvoltare, avantaj competitiv Pe lângă exporturi, Germania alocă aproximativ 3,1% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, direcționând resurse către inovație științifică și tehnologică. În același timp, este descrisă drept cea mai importantă națiune producătoare din Europa, responsabilă pentru aproximativ o treime din producția industrială a continentului. În termeni practici, combinația dintre industrie, export și investiții în inovație explică de ce Germania rămâne reperul economic al Europei în acest clasament și de ce diferențele față de economiile din a doua parte a topului sunt atât de mari. [...]
Crearea a 172.000 de locuri de muncă în SUA în mai reaprinde pariurile pe noi majorări de dobândă ale Fed , după ce datele au depășit net așteptările pieței, potrivit Ziarul Financiar . Reacția imediată a fost o creștere a randamentelor titlurilor de stat americane și a dolarului, pe fondul reevaluării traiectoriei de politică monetară. Economia americană a adăugat 172.000 de locuri de muncă în luna mai, peste prognoza de 85.000 indicată de economiști chestionați de Bloomberg . Datele au fost publicate vineri de Biroul pentru Statisticile Muncii (Bureau of Labor Statistics), iar ZF notează că acestea sunt interpretate ca un semnal de stabilizare a pieței muncii după un 2025 dificil. Revizuiri în sus și șomaj stabil Pe lângă cifra din mai, angajările pentru lunile martie și aprilie au fost revizuite în creștere cu un total combinat de 93.000, până la 214.000, respectiv 179.000. Rata șomajului a rămas neschimbată, la 4,3%. În evaluarea citată de publicație, Dario Perkins, de la TS Lombard, consideră că piața muncii dă semne de revenire: „Piaţa muncii din SUA începe în sfârşit să îşi revină.” Ce s-a schimbat în așteptările privind dobânzile După publicarea raportului, traderii au început să parieze că Rezerva Federală ar putea majora dobânda de referință cu un sfert de punct procentual până în decembrie. Înainte de datele privind angajările, o astfel de mișcare nu era „complet inclusă în prețuri” înainte de aprilie anul viitor, mai arată articolul. [...]
Modelul economic al Chinei împinge economiile avansate spre „dezindustrializare forțată” , pe fondul unui val de exporturi ieftine susținute de stat și al unui surplus comercial record, arată o analiză preluată de Digi24 din The Atlantic . Miza pentru companii și guverne este dublă: presiune directă pe locurile de muncă din industrie în afara Chinei și risc de reacții protecționiste care pot reduce prosperitatea globală. Beijingul ar sprijini producătorii prin subvenții și scutiri de taxe, dar și indirect, prin politici care limitează salariile din fabrici și mențin moneda la un nivel care face exporturile „mult mai ieftine” în mod artificial. Rezultatul, potrivit analizei citate, este un model care favorizează producătorii și „constrânge consumatorii”, inundând piețele internaționale cu bunuri la prețuri foarte mici, de la oțel și panouri solare până la mașini electrice. Impactul asupra industriilor din afara Chinei este prezentat ca fiind deja vizibil. Digi24 notează că, din cauza competiției chineze, Germania ar pierde lunar 10.000 de locuri de muncă în producție, iar Indonezia ar putea pierde „sute de mii” de joburi în industria textilă. Surplus record și presiune pe partenerii comerciali Un indicator central al dezechilibrului este surplusul comercial al Chinei, care ar fi ajuns la 1,2 trilioane de dolari anul trecut (aprox. 5.520 trilioane lei), un nou record, potrivit materialului. Analiza susține că, raportat la economia globală, un asemenea excedent de bunuri fabricate „nu a mai fost atins niciodată” de vreo altă țară. În acest context, sunt menționate și sectoare considerate sensibile pentru economiile avansate — auto, robotică, utilaje grele și semiconductori — unde politica industrială a lui Xi Jinping ar amplifica riscurile pentru securitatea națională, creștere economică și ocupare. Reacții: de la tarife la reguli de reducere a dependenței Materialul amintește că Donald Trump a impus anterior tarife asupra mărfurilor chinezești, însă, „în ultimul timp”, ar fi devenit mai puțin preocupat de amenințarea economică a Chinei, după o vizită la Beijing și un acord de cooperare pentru un „consiliu al comerțului” bilateral. În paralel, unele guverne ar fi început să-și protejeze industriile. În Uniunea Europeană, potrivit articolului, au fost introduse reguli pentru reducerea dependenței de China, prin încurajarea fabricării în Europa a produselor din domeniul energiei verzi. „Suntem într-o situație acum unde comerțul cu China distruge valoarea produselor. Atunci, marea întrebare este: De ce mai facem comerț?” De ce contează: risc de protecționism și costuri economice mai mari Concluzia analizei preluate de Digi24 este că nicio țară nu va putea elimina complet dependența de China, cel mai mare producător al lumii, însă partenerii comerciali pot pune presiune pe un sistem industrial descris drept „umflat” artificial, generator de pierderi și datorii. În același timp, textul avertizează asupra unui efect secundar: dacă partenerii Chinei sunt împinși spre strategii protecționiste, nivelul de prosperitate „pentru toată lumea” ar putea scădea, iar costurile s-ar putea vedea atât în rândul muncitorilor americani, cât și al familiilor chineze, care ar suporta consecințele unui model bazat pe supraproducție și exporturi ieftine. [...]
