Știri
Știri din categoria Politică monetară
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID se mențin la niveluri ridicate, dar stabile, semnalând o piață monetară echilibrată la început de februarie 2026, potrivit BNR. ROBOR la 3 luni, indice de referință pentru creditele în lei, rămâne la 5,85%, iar cel la 6 luni la 5,92%. Pe partea de depozite atrase, ROBID variază de la 5,35% (overnight) la 5,74% (12 luni). De asemenea, IRCC aferent trimestrului III din 2025 este stabilit la 5,68%, în linie cu nivelul ROBOR, ceea ce înseamnă că și creditele calculate cu acest indicator continuă să aibă costuri ridicate.
BNR a decis în ședința de politică monetară din 19 ianuarie 2026 să păstreze dobânda de referință la 6,50%, menținând totodată facilitatea de creditare la 7,50% și pe cea de depozit la 5,50%. Strategia actuală rămâne prudentă, într-un context în care inflația nu a fost complet domolită, iar reducerea dobânzilor nu pare iminentă.
Lichiditatea din piață rămâne într-un interval considerat normal. Pe 6 februarie, volumul mediu zilnic al depozitelor interbancare a fost de 2,29 miliarde lei, cu o dobândă medie de 5,68%. Totuși, volumul efectiv tranzacționat a fost modest – doar 266 milioane lei, la o rată medie de 5,53%. În luna ianuarie, valorile au fost ușor mai mari, cu o medie zilnică a depozitelor de 2,47 miliarde lei.
Pe piața valutară interbancară, în ianuarie 2026, volumul mediu zilnic a atins 3,44 miliarde euro, în creștere față de decembrie 2025. Cu toate acestea, tranzacțiile efective între bănci s-au limitat la 238 milioane euro, un nivel constant, dar moderat.
În 9 februarie, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații pe piața primară:
Aceste valori confirmă interesul investitorilor pentru instrumentele în lei, în ciuda faptului că randamentele reale (ajustate la inflație) rămân negative.
O licitație de preschimbare desfășurată la 30 ianuarie 2026 a generat o sumă totală de peste 600 milioane lei. Obligațiunile cu scadență în iulie 2030 au fost adjudecate la un randament mediu de 6,22%, cu un preț mediu de 102,35%. Pentru celelalte scadențe (iunie și iulie 2026), BNR nu a publicat date privind randamentele.
Ratele de referință pentru titlurile de stat, calculate de Thomson-Reuters la ora 12:00, sunt:
| Maturitate | BID (%) | ASK (%) |
|---|---|---|
| 6 luni | 5,89 | 5,58 |
| 12 luni | 6,03 | 5,72 |
| 3 ani | 6,13 | 5,91 |
| 5 ani | 6,27 | 6,06 |
| 10 ani | 6,60 | 6,38 |
În piața secundară, tranzacțiile în lei s-au intensificat. Doar în ziua de 6 februarie s-au realizat 268 tranzacții în valoare de 4,29 miliarde lei, în timp ce tranzacțiile în euro au fost aproape inexistente, semn al concentrării pe instrumente în moneda națională.
În ansamblu, piața financiară românească traversează o perioadă de stabilitate aparentă, cu dobânzi ridicate, dar constante, și cu interes susținut din partea investitorilor pentru titlurile de stat. BNR nu dă semne de relaxare a politicii monetare, iar costurile de finanțare pentru populație și stat rămân considerabile, în condițiile în care inflația continuă să exercite presiuni asupra economiei.
Recomandate
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă , pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic. Ce înseamnă pentru costul finanțării în lei Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația. În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate. Context regional: cine taie dobânzile mai devreme În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026. De ce contează: inflația rămâne constrângerea principală România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR avertizează că, fără explicații suplimentare, decizia Consiliului Concurenței pe ROBOR poate alimenta așteptări nerealiste și controverse cu potențial de a afecta stabilitatea financiară și creditarea, potrivit Adevărul . Banca centrală cere clarificări privind concluziile investigației care a vizat activitatea unor bănci pe piața monetară și modul de stabilire a indicelui. BNR susține, într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu , că investigația se referă la o procedură tehnică „dificil de înțeles chiar și pentru specialiști” și amintește că autoritatea de concurență a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală spune că în spațiul public au apărut interpretări care pot distorsiona percepția asupra pieței financiare. De ce contează: riscul de confuzie în jurul ROBOR și al ratelor la credite BNR atrage atenția că lipsa unor explicații suplimentare poate genera „controverse neîntemeiate” și „așteptări nerealiste”, cu efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare. În acest context, instituția invocă declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora diferența analizată în investigație ar fi de ordinul „fracțiunilor de procent” față de un nivel considerat corect al ROBOR. Banca centrală notează însă că, în dezbaterea publică, au apărut afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi crescut cu „mai multe procente” din cauza comportamentului băncilor, fiind invocată evoluția de la aproximativ 1,25% la peste 8% în intervalul 2021–2023. BNR reamintește că a explicat în repetate rânduri creșterea dobânzilor din acea perioadă, pe fondul inflației globale și al majorării ratelor dobânzilor în multe economii din regiune, și că ROBOR evoluează, de regulă, în jurul dobânzii de politică monetară, cu variații de aproximativ un punct procentual. Cele trei clarificări cerute de BNR Consiliului Concurenței În documentul citat, BNR formulează trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le lămurească: Relația dintre regulile pieței monetare și concluziile investigației: dacă normele și procedurile sunt considerate corecte și respectate, BNR cere să se explice ce prevederi din legislația concurenței ar fi fost încălcate, cum și dacă există contradicții între normele pieței și legislația concurenței. Schimbul de informații între participanți: BNR amintește că, potrivit conducerii Consiliului Concurenței, nu a fost identificat un „cartel clasic”, dar au fost invocate schimburi de informații sensibile/confidențiale sau un nivel prea ridicat de transparență; banca centrală cere explicații despre relevanța acestor elemente din perspectiva concurenței. Metodologia pentru „fracțiunile de procent”: BNR solicită clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași analiză nu ar fi aplicabilă și perioadelor în care indicele a scăzut consistent. Context: sancțiuni mari și litigii probabile Poziția BNR vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019–2022. Autoritatea a indicat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR și a apreciat că acestea au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În material este menționat că amenzile depășesc 80 de milioane de lei, iar ulterior este indicat și un total de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro, adică aprox. 3,55 miliarde lei) ; articolul nu explică diferența dintre cele două valori. Totodată, mai multe bănci au anunțat că vor contesta în instanță decizia, iar în spațiul public au apărut discuții despre impactul asupra ratelor și despre eventuale despăgubiri, pe fondul faptului că decizia nu este definitivă și poate fi analizată de instanțe în anii următori. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, se arată în poziția semnată de Dan Suciu. Amenzile enumerate în articol Lista sancțiunilor prezentată în material include: Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei Banca Transilvania: 875,74 milioane lei OTP Bank România: 85,03 milioane lei ING Bank: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei [...]
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leu/euro rămân ridicate , pe fondul „deficitelor gemene” încă mari (deficit bugetar și deficit de cont curent) și al incertitudinilor politice interne, într-un context extern volatil marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Profit . Banca centrală notează, în minuta Consiliului de Administrație, că fluctuația aversiunii globale față de risc și așteptările privind politica monetară a marilor bănci centrale pot amplifica presiunile asupra monedei naționale. În același timp, membrii Consiliului indică drept factor intern major „ deficitele gemene încă mari”, alături de incertitudinile generate de situația politică. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate”, au susținut membrii Consiliului, invocând atât contextul extern, cât și deficitele și incertitudinile interne. Ce semnale dă BNR despre piața financiară și curs În a doua jumătate a trimestrului II 2026, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ constante, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au continuat o ajustare descrescătoare, însă „lent” și pe o traiectorie „moderat sinuoasă”, în același context de risc geopolitic și incertitudine internă. Pe piața valutară, cursul leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas apoi pe un palier doar ușor inferior celui atins la început de mai. În paralel, raportul leu/dolar a rămas pe o traiectorie general crescătoare, pe fondul aprecierii monedei americane pe piețele internaționale. Miza pentru costurile de finanțare: stabilitate politică și corecție fiscală BNR leagă direct stabilitatea cursului și costurile de finanțare din economie de stabilitatea politică și de continuarea corecției fiscale, în linie cu planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. O astfel de traiectorie ar putea contribui și la ajustarea treptată a deficitului de cont curent, cu efect favorabil asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare pentru economie. Totodată, membrii Consiliului atrag atenția că rămân incertitudini legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă, compatibilă cu planul convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv. Inflația: scădere în T3, dar cu riscuri pe termen scurt Potrivit noilor date și analize discutate în Consiliu, rata anuală a inflației ar urma să scadă ușor în iunie, iar în trimestrul III 2026 să consemneze o scădere „substanțială”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Față de prognoza din mai 2026, care indica 10,3% în iunie și o coborâre la 5,5% în decembrie 2026 și 2,7% în martie 2028, BNR arată că valorile probabil atinse în perspectiva apropiată ar putea fi „ceva mai ridicate”, influențate recent mai ales de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat. În privința riscurilor dinspre ofertă, balanța rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, din cauza incertitudinilor privind cotațiile gazelor naturale și ale altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al șocului energetic global. BNR menționează însă și factori potențial favorabili, precum ajustarea descendentă a cotației petrolului în iunie și indicii privind un an agricol bun. Activitatea economică: redresare ușoară, dar sub așteptările anterioare Noile evaluări indică o redresare ușoară a activității economice în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât în prognoza precedentă. BNR menționează o posibilă ameliorare în termeni anuali în trimestrul II, susținută în principal de redinamizarea formării brute de capital fix (investiții) și, într-o anumită măsură, de consumul privat, în timp ce contribuția exportului net ar putea scădea ușor. În acest tablou, banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a contrabalansa parțial efectele consolidării bugetare și ale șocurilor externe și pentru susținerea reformelor structurale. [...]
BNR este așteptată să păstreze dobânda-cheie la 6,50% și să evite tăieri în 2026 , într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar banca centrală își apără credibilitatea antiinflaționistă, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru economie și companii este prelungirea perioadei de finanțare scumpă, inclusiv prin menținerea unor condiții monetare „destul de restrictive”. Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină rata dobânzii de referință neschimbată, la 6,50%, la ședința din 8 iulie. De această dată, banca centrală ar urma să publice doar comunicatul standard, fără indicii detaliate despre pașii următori, însă tonul și evaluarea tendințelor macroeconomice sunt considerate relevante. De ce dobânzile ar putea rămâne sus mai mult timp Erste anticipează că dobânda-cheie va rămâne la 6,50% până în mai 2027, iar majorările sunt văzute ca puțin probabile într-o economie slabă, cu „decalaj de producție negativ” (adică activitatea economică sub potențial). Totuși, banca notează că BNR ar putea înăspri gestionarea lichidității prin licitații de atragere a depozitelor, ceea ce ar putea împinge rata efectivă peste nivelul facilității de depozit (5,50%), dar nu acesta este scenariul de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât o reaprindere a inflației. În paralel, Erste mizează pe o dezinflație lentă: banca se așteaptă ca inflația la final de an să fie 5,9% (an/an), față de 10,9% (an/an) în mai, pe fondul unor efecte de bază favorabile în lunile de vară. Evoluțiile recente ale petrolului Brent ar putea aduce o ușurare pe termen scurt prin prețuri globale ale combustibililor mai temperate. Riscuri: cursul leului și inflația de bază Un risc de creștere pentru inflație rămâne deprecierea leului, deși, „deocamdată”, cursul EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare. Inflația de bază (care exclude, de regulă, componente volatile precum energia și alimentele) a fost 8,5% (an/an) în mai, iar estimarea Erste este că aceasta ar coborî la 5,6% până la finalul anului. În acest context, banca consideră că, în pofida creșterii economice slabe, a încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a deteriorării condițiilor de pe piața muncii și a scăderii puternice a salariilor reale, BNR va prioritiza menținerea reputației de „luptător împotriva inflației” și va păstra politica monetară restrictivă. 2026: recesiune în scenariul de bază și legătura cu politica fiscală Erste indică drept scenariu de bază o recesiune în 2026, cu riscul de adâncire dacă absorbția Fondului de Redresare și Reziliență (RRF) rămâne sub așteptări. Instabilitatea politică internă este un factor suplimentar de incertitudine. Pe partea fiscală, banca notează că execuția bugetară „solidă” din primele cinci luni, o ipoteză „realistă” pentru bugetul pe 2026 și veniturile mai mari din creșterea PIB-ului nominal alimentată de inflație ar oferi o marjă pentru atingerea țintei de deficit din acest an, de 6,2% din PIB. În consecință, Erste consideră probabil ca ratingurile suverane să rămână neschimbate în 2026. În același timp, traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană presupune o înăsprire fiscală suplimentară din 2027, menită să ducă la excedent primar și să inverseze creșterea datoriei publice ca pondere în PIB. Banca avertizează că implementarea cere un angajament politic puternic, care ar putea fi slăbit după căderea guvernului, iar apropierea anului electoral 2028 ar putea reduce șansele unei ajustări fiscale continue — ceea ce, la rândul său, ar putea împinge către condiții monetare mai restrictive. Context extern: BCE și Fed, repere pentru BNR Erste mai arată că deciziile recente din regiune, precum și poziționarea BCE și a Rezervei Federale a SUA (Fed), rămân importante pentru „funcția de reacție” a BNR. În analiza citată, banca notează o înăsprire a tonului atât la BCE, cât și la Fed, însă, „având în vedere profilul diferit al inflației”, consideră că BNR își poate permite să aștepte mai mult înainte de a lua măsuri. [...]
