Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026, în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia, care citează Bloomberg.
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale.
„Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare.
În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice.
Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă.
Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări.
Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris:
Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile.
În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating.
Recomandate
Dobânzile la datoria publică vor costa România 60,8 miliarde de lei în 2026 , aproape dublu față de nivelul plătit în 2023, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro . Creșterea costurilor reflectă nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de stat în ultimii ani și condițiile financiare mai stricte de pe piețele internaționale. La finalul lunii decembrie 2025, datoria guvernamentală a României a coborât ușor sub pragul de 60% din produsul intern brut, după ce depășise acest nivel în lunile octombrie și noiembrie. Conform datelor oficiale, îndatorarea statului era de 59,6% din PIB , structurată aproape egal între datoria internă și cea externă. Structura datoriei guvernamentale era următoarea: 29,8% din PIB – datorie internă 29,8% din PIB – datorie externă aproximativ 0,11% din PIB – datorii ale companiilor reclasificate în sectorul administrației publice Ministerul Finanțelor avertizează însă că nivelul datoriei ar putea continua să crească în următorii ani. Pe baza prognozelor actuale privind deficitul bugetar și evoluția economiei, instituția estimează că datoria guvernamentală brută ar putea ajunge la circa 61,8% din PIB până la finalul anului 2026 . Dacă sunt luate în calcul și activele financiare lichide ale statului, indicatorul datoriei guvernamentale nete ar urma să fie mai redus, situându-se în jurul 51,5% din PIB . Autoritățile consideră că fondurile europene, în special componenta de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui la reducerea presiunii asupra finanțelor publice. Împrumuturile contractate prin mecanismele Uniunii Europene au, de regulă, costuri mai mici decât cele obținute direct de pe piețele financiare, ceea ce ar putea tempera pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra deficitului bugetar. În contextul actual, marcat de inflație ridicată și politici monetare restrictive, costul finanțării statului rămâne una dintre principalele presiuni asupra bugetului României. [...]
Ilie Bolojan spune că deficitul bugetar pe 2026 ar putea depăși 8% , potrivit Profit.ro , care relatează declarația făcută în contextul discuțiilor despre execuția bugetară și țintele fiscale ale României. Bolojan afirmă că nu crede că anul acesta se poate încheia cu un deficit sub 8%, semnalând o așteptare pesimistă privind diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. În termeni simpli, deficitul bugetar reprezintă suma cu care cheltuielile depășesc încasările într-un an. Miza este directă pentru finanțele publice: un deficit mai mare înseamnă, de regulă, nevoi mai ridicate de împrumut ale statului și presiune suplimentară pe costurile de finanțare, într-un moment în care România este deja atent monitorizată pe tema consolidării fiscale (reducerea treptată a deficitului). În lipsa altor detalii în materialul citat despre măsuri concrete sau un calendar de corecție, mesajul principal rămâne cel de avertisment: ținta de deficit sub 8% pentru 2026 este, în evaluarea lui Bolojan, dificil de atins în condițiile actuale. Următorul reper va fi modul în care Guvernul își va ajusta politicile de venituri și cheltuieli în cursul anului, inclusiv prin rectificări bugetare, astfel încât să limiteze derapajul și să își susțină credibilitatea pe piețele de finanțare. [...]
OCDE avertizează că datoria României devine nesustenabilă fără reforme fiscale rapide potrivit Adevărul , care prezintă raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce indică dezechilibre majore: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, datorie publică în urcare accelerată și inflație alimentată de politici fiscale expansioniste. În doar câțiva ani, datoria a crescut de la 45% la 63% din PIB, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat, semnalând o deteriorare clară a stabilității fiscale. OCDE subliniază că problema nu este doar nivelul datoriei, ci ritmul creșterii, care, fără măsuri suplimentare după 2026, va deveni greu de controlat. Raportul identifică drept cauze principale politicile de majorare a salariilor și pensiilor fără acoperire economică și o structură fiscală ineficientă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic, inclusiv cu 18,5% în 2024, fără reforme care să lege veniturile de performanță. OCDE avertizează că aceste decizii au rigidizat bugetul și au redus spațiul de manevră al statului. Principalele probleme semnalate: deficit bugetar ridicat și persistent creșterea rapidă a datoriei publice colectare fiscală slabă și evaziune ridicată presiuni inflaționiste alimentate intern cheltuieli publice rigide, dominate de salarii În același timp, politica fiscală expansionistă a contracarat eforturile BNR de reducere a inflației, care a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026. Eliminarea plafonărilor la energie și creșterile de taxe au amplificat presiunile asupra prețurilor, iar OCDE recomandă prudență în reducerea dobânzilor. Recomandările OCDE pentru stabilizare: lărgirea bazei de impozitare digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc reformarea impozitării muncii pentru veniturile mici control strict al cheltuielilor salariale bugetare bazată pe performanță, nu pe decizii politice Riscurile sunt considerabile: România ar putea pierde fonduri europene, ar putea suferi o retrogradare a ratingului de țară și ar putea vedea costuri mai mari de împrumut. În plus, OCDE atrage atenția asupra schemelor de garantare a creditelor, unde rata creditelor neperformante a ajuns la 9% în 2025. Pe termen scurt, economia va încetini: creșterea PIB este estimată la doar 1% în 2026, urmând o revenire modestă în 2027. Inflația ar putea reveni în ținta BNR abia atunci. În acest context, consolidarea fiscală devine inevitabilă, estimările indicând necesitatea unui efort de ajustare de peste 4% din PIB pentru stabilizarea datoriei. În paralel, miza aderării la OCDE rămâne importantă: România ar putea intra în organizație chiar în 2026, dar raportul arată clar că acest obiectiv depinde de capacitatea statului de a corecta rapid dezechilibrele actuale. Variante de titlu: Raport OCDE despre România – deficitul și cheltuielile publice împi [...]
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Guvernul a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, care prevede înghețarea pensiilor și a salariilor bugetarilor , într-un context economic marcat de creștere redusă și presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit Digi24 , proiectul a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat de Guvern și trimis ulterior Parlamentului pentru dezbatere și vot. Dimensiunea bugetului pentru 2026 Documentul indică venituri totale de aproximativ 391,7 miliarde de lei , în timp ce cheltuielile estimate ajung la 527,4 miliarde de lei . Diferența reflectă un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,2% din PIB în metodologie cash, în timp ce deficitul calculat după metodologia europeană ESA este prognozat la 6% din PIB . Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de doar 1% , argumentând că măsurile de reducere a deficitului și inflația ridicată din prima parte a anului vor afecta puterea de cumpărare a populației. Pensiile și salariile rămân la nivelul din 2025 Proiectul de buget prevede menținerea pensiilor din sistemul public și din sistemul special la nivelul lunii decembrie 2025 , fără indexări în 2026. În același timp, documentul stabilește: menținerea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice la nivelul din decembrie 2025; păstrarea sporurilor și indemnizațiilor la același nivel; neacordarea de prime, bonusuri sau alte beneficii similare în 2026; neplata în bani a concediilor neefectuate pentru anul 2026. Aceste măsuri fac parte din strategia de limitare a cheltuielilor publice și de stabilizare a finanțelor statului. Cum se împart banii între ministere Conform proiectului de buget, cele mai mari alocări bugetare sunt destinate unor ministere cheie. Minister Credite bugetare Ministerul Muncii 91,8 miliarde lei Ministerul Educației 64,7 miliarde lei Ministerul Apărării 49,3 miliarde lei Ministerul Transporturilor 42 miliarde lei Ministerul Afacerilor Interne 35,7 miliarde lei Alte alocări importante sunt prevăzute pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării și Sănătății. Finanțarea autorităților locale O parte semnificativă a veniturilor din TVA, aproximativ 27,7 miliarde de lei , va fi transferată către autoritățile locale pentru finanțarea serviciilor sociale, a transportului elevilor și a unor programe educaționale. Veniturile din impozitul pe venit sunt distribuite astfel: 63% către comune, orașe și municipii; 15% către consiliile județene; 6% către fonduri gestionate de consiliile județene; 14% într-un mecanism național de solidaritate; 2% pentru instituții de cultură. Datoria publică estimată Ministerul Finanțelor estimează că datoria guvernamentală brută va ajunge la 61,8% din PIB la finalul anului 2026 , în timp ce datoria netă ar urma să se situeze în jurul valorii de 51,5% din PIB , după scăderea activelor financiare lichide. Potrivit calculelor din Coaliția de guvernare, proiectul bugetului ar putea fi adoptat de Guvern în ședința de joi și trimis imediat Parlamentului, unde vor urma amendamentele și dezbaterile în comisiile de specialitate. [...]
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale , pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN , care citează Economic Times și bne Intellinews. Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Vânzări de aur în 2026 și scăderea rezervelor Potrivit Economic Times , citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. Conform bne Intellinews , în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002. De la tranzacții „pe hârtie” la lingouri vândute pe piață Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului. În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului. „În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.” Deficit bugetar mai mare și presiuni pe venituri Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026. Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului. Prețul aurului, rezervele internaționale și opțiunile de finanțare bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari. În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an. [...]
