Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026, în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia, care citează Bloomberg.
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale.
„Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare.
În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice.
Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă.
Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări.
Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris:
Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile.
În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar. Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene. Ce a împins deficitul în jos: TVA și fonduri europene În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”. „Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.” Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora. Ce urmează: presiune pe cheltuieli și pe implementarea PNRR Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public. „Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.” Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
România riscă o retrogradare a ratingului de țară pe fondul deteriorării fiscale și al instabilității politice , avertizează Antena 3 , care citează o evaluare S&P Global Ratings transmisă prin Reuters. În aceeași situație este și Ungaria, în contextul în care riscurile fiscale au devenit principalii factori de presiune pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Avertismentul vine la o zi după ce ministrul demis al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că și agenția Fitch este îngrijorată că traiectoria fiscal-bugetară a României „e în pericol”, potrivit materialului. De ce contează: presiune pe buget și pe costul finanțării S&P leagă riscul fiscal de un cumul de factori care apasă pe buget: efectele stagflaționiste ale șocului global al prețurilor la energie, măsurile de sprijin legate de energie, cheltuielile ridicate pentru apărare și transferurile sociale „generoase”, potrivit declarațiilor pentru Reuters ale analistului Karen Vartapetov (S&P Global Ratings). „Perspectivele noastre negative pentru Ungaria şi România, precum şi recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri.” În termeni practici, o eventuală retrogradare ar putea însemna condiții mai scumpe sau mai restrictive de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra costurilor din economie, deși materialul nu cuantifică aceste impacturi. Blocaj politic, risc de complicare a bugetului pe 2027 Pentru România, S&P indică explicit că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027. Analistul agenției arată că acest aspect este relevant deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale presupune măsuri suplimentare de consolidare în anii următori. Context: guvern demis și negocieri pentru refacerea majorității România traversează o criză politică după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, votată în Parlament, potrivit Antena 3. PSD a transmis că vrea să rămână la guvernare și ca fosta coaliție să fie refăcută, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL, în timp ce PNL și USR au anunțat că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au spus că ar urma să treacă în opoziție. Președintele României a început discuții informale la Cotroceni cu liderii politici pentru refacerea coaliției, însă o soluție ar putea să se contureze cel mai devreme la jumătatea lunii mai, conform aceleiași surse. [...]
