Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Impozitul pe proprietate va fi recalculat în funcție de valoarea de piață, dar acest lucru nu va duce automat la o majorare a taxelor, a declarat premierul Ilie Bolojan, citat de TVR Info. Noua formulă urmează să fie aplicată de la finalul anului 2026 și are ca scop stabilirea unui sistem mai echitabil, bazat pe realitatea pieței imobiliare. Totuși, cuantumul concret al impozitului va depinde de deciziile fiecărei administrații locale, întrucât acestea vor putea ajusta cota procentuală aplicată.
Potrivit premierului, anul 2026 este unul de tranziție, în care autoritățile vor analiza impactul noii metode de calcul și vor lua măsuri în funcție de problemele identificate. Sistemul actual nu mai poate fi menținut, spune Bolojan, întrucât este inechitabil și plin de excepții, unele introduse cu ani în urmă, care au permis multor proprietari să evite plata taxelor locale.
Ilie Bolojan a subliniat că valoarea impozitului pe proprietate nu poate fi stabilită printr-o formulă unică. Există diferențe majore în funcție de:
Astfel, două imobile cu aceeași valoare de piață pot genera impozite diferite, în funcție de acești parametri.
Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor create în timp de numeroase scutiri și reduceri, unele vizând imobile vechi sau din zone istorice. Acolo, impactul recalculării este mai mare, pentru că eliminarea facilităților fiscale s-a suprapus cu majorări locale ale impozitului.
De asemenea, în unele localități, primăriile au aplicat taxe mai mari pe mașini decât limitele stabilite de Guvern, în speranța unor venituri suplimentare. Problema este că, deși legea permite majorarea acestor taxe, nu permite și revenirea la nivelul minim, fapt ce a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor.
Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene, unde taxele locale acoperă de regulă toate cheltuielile primăriilor. În România, însă, acestea acoperă doar 25% din cheltuielile cu personalul.
În legătură cu protestele din județele Harghita și Covasna, premierul consideră că acestea ar putea avea legături nu doar cu taxele, ci și cu probleme sociale sau chiar mize politice. Creșterile de impozite nu sunt niciodată populare, recunoaște Bolojan, însă subliniază că uneori sunt folosite în mod politic.
Deși recalcularea impozitului pe proprietate, în funcție de valoarea de piață, pare o măsură logică în direcția modernizării sistemului fiscal local, aplicarea sa necesită transparență, prudență și o analiză detaliată la nivel local. Guvernul nu impune majorări, ci oferă o metodologie, lăsând autorităților locale libertatea de a decide – ceea ce poate duce la diferențe importante între localități.
Recomandate
ANAF pune la dispoziție două aplicații gratuite care ajută contribuabilii să-și verifice datele din declarația D406 (SAF-T), cu scopul de a reduce riscul de notificări de neconformitate , potrivit Agerpres . Miza este una operațională: verificarea mai ușoară a informațiilor raportate prin D406 poate limita erorile care, ulterior, se pot transforma în atenționări din partea Fiscului și în timp consumat pentru corecții și clarificări. Ce anunță ANAF Conform informațiilor disponibile din material, instituția a lansat: două aplicații gratuite destinate contribuabililor; instrumente orientate spre verificarea datelor raportate în declarația D406 SAF-T; un demers care urmărește reducerea riscului de notificări de neconformitate după depunere. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii precum modul de accesare, cerințele tehnice sau tipurile de verificări efectuate de aplicații nu sunt precizate în fragmentul public. [...]
ANAF ar urma să treacă la controale declanșate de analiza de risc și să-și concentreze resursele pe marea evaziune , inclusiv pe fraudele de TVA, potrivit HotNews , care citează programul de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza pentru companii este o schimbare de paradigmă: mai puține verificări „la grămadă” și mai multă presiune pe zonele cu impact bugetar mare, pe baza datelor deja raportate digital. Reforma pornește cu o decizie instituțională: reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ fiscal și de control. În practică, ar însemna revenirea la modelul existent între 2013 și 2022, cu efecte potențiale asupra modului în care sunt coordonate controalele și colectarea. Ce se schimbă în controale: țintire pe TVA și operațiuni complexe Programul indică o orientare a controalelor către: fraude de TVA și rambursări de TVA cu indicatori de risc ; subdeclararea din anumite sectoare; transferul artificial al profitului (mutarea pe hârtie a profiturilor pentru a reduce impozitarea). Pentru marii contribuabili și tranzacțiile complicate, sunt prevăzute echipe specializate pe prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, precum și acorduri de preț în avans mai eficiente. Programul menționează și pregătirea personalului prin programe dedicate, inclusiv pentru modele de afaceri digitale. Platformă integrată de date și controale pornite din „profilul de risc” Instrumentul central ar urma să fie o platformă integrată care corelează date din e-Factura, SAF-T , casele de marcat și declarațiile fiscale. Potrivit programului, platforma ar urma să devină operațională până la 30 iunie 2027 . Logica de control descrisă în document: verificări documentare la distanță, iar controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate de profilul de risc al contribuabilului. În plus, sunt prevăzute mecanisme de avertizare timpurie pentru contribuabilii care acumulează dificultăți financiare sau restanțe, pentru intervenție înainte ca arieratele să crească. Bonus-malus pentru conducere, legat de depășirea planului de încasări Până la 31 decembrie 2026 , programul prevede introducerea unor indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative. Conform informațiilor atribuite de HotNews agenției Agerpres, mecanismul ar urma să se aplice din 2027 (în linie cu angajamentele din PNRR): bonusuri doar dacă planul de încasări este depășit , iar penalități în funcție de indicatorii aprobați. Mai puțină birocrație pentru contribuabilii corecți, mai mult „digital” în relația cu Fiscul Pe partea de conformare voluntară, programul propune ca ANAF să nu mai ceară din nou date pe care le deține deja, urmând să reutilizeze informațiile din e-Factura, SAF-T și casele de marcat. Sunt menționate: declarații precompletate și validate automat; reducerea câmpurilor de completat; eliminarea treptată a raportărilor redundante, inclusiv la TVA. Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punct unic de contact, cu situație fiscală consolidată, notificări automate privind neconcordanțele și canale digitale de comunicare. Pentru IMM-uri, programul prevede posibilitatea corectării unor abateri formale fără sancțiune , dacă nu există prejudiciu sau indicii de fraudă. În plan tehnic, documentul mai menționează înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne și interoperabile, inclusiv schimb automat de informații între instituțiile statului. [...]
Italia renunță la taxa auto pentru 14,5 milioane de vehicule, cu un cost bugetar estimat la peste 2 miliarde de euro , într-o decizie care adaugă presiune pe finanțele publice ale unei țări cu datorie ridicată, potrivit Agerpres . Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni , vizează eliminarea „ bollo auto ” pentru 14,5 milioane de autoturisme și motociclete. Conform informațiilor citate de Agerpres din Reuters și ANSA, impactul asupra bugetului de stat – „deja sub presiune” – ar urma să depășească 2 miliarde de euro. Cine beneficiază și în ce condiții Scutirea se aplică: tuturor motocicletelor; peste 70% dintre autoturismele mici și medii, cu putere de până la 80 kW. Beneficiul este limitat la un singur vehicul per cetățean , potrivit comunicatului biroului premierului. „Astăzi, guvernul elimină una dintre taxele cele mai detestate de italieni”, a transmis Meloni, referindu-se la „bollo auto”. Nota de plată și întrebarea finanțării În 2027, scutirea ar urma să coste statul 2,36 miliarde de euro (aprox. 11,8 miliarde lei) , conform unui proiect consultat de Reuters. Agenția notează că nu este clar din ce surse va fi finanțată inițiativa. Contextul fiscal rămâne tensionat: potrivit celui mai recent plan bugetar, care urmează să fie actualizat în următoarele săptămâni, Italia estimează că datoria publică va atinge un vârf de aproape 139% din PIB în acest an, depășind Grecia și devenind astfel cea mai îndatorată țară din zona euro. Context politic și presiuni suplimentare pe buget Decizia vine în perspectiva alegerilor legislative de anul viitor, pe fondul scăderii coaliției conservatoare în sondaje și al presiunii din partea Viitorului Național (Futuro Nazionale, FN), un partid de extremă-dreapta condus de Roberto Vannacci, care câștigă teren. Criticii au respins măsura, susținând că ar încerca să mute atenția de la scumpirea combustibililor. Un consilier apropiat al lui Vannacci, Rossano Sasso, a comparat decizia cu un tratament ineficient: „Este ca și cum ai trata pneumonia cu o pastilă pentru gât.” Prețurile combustibililor sunt în creștere de câteva luni, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran, care perturbă aprovizionarea globală. În acest context, guvernul italian a cheltuit până acum 2,8 miliarde de euro (aprox. 14 miliarde lei) pentru a finanța reducerea accizelor, potrivit aceleiași relatări. [...]
Din 2027, inspectorii ANAF vor fi plătiți în funcție de rezultate, inclusiv cu penalizări la salariu pentru neperformanță , potrivit Adevărul . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că evaluarea va trece de la „câte controale” la „cât de corecte și sustenabile” sunt deciziile luate în urma controalelor. Ce se schimbă în evaluarea inspectorilor Nazare anunță introducerea, din 2027, a unor indicatori de performanță (KPI – indicatori-cheie de performanță) și a unor instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”. În noul model, nu va mai conta doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă inspectorul: a identificat corect riscul fiscal; a direcționat controlul către zona potrivită; a luat o decizie corectă; a obținut un rezultat „justificat și sustenabil”. Ministrul afirmă că, printr-o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta”, neperformanța va putea duce la reduceri salariale, iar performanța va fi „măsurată și recompensată”, după modele din mediul privat. Evaluarea ar urma să urmărească separat rezultatul instituției, al structurii și contribuția individuală. Miza: controale țintite, pe baza datelor, nu „volum” Reforma ANAF este prezentată ca o trecere de la controale multe la controale țintite, bazate pe analiza de risc și pe utilizarea datelor. În acest context, Nazare indică drept instrumente deja introduse sau în curs: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon pentru verificarea bonurilor fiscale; noi instrumente de raportare digitală; noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF, aflate în finalizare. Ministrul susține că RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal) permit confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către zone cu risc fiscal. Context bugetar și exemple invocate de Ministerul Finanțelor Nazare leagă schimbările de evoluții recente ale colectării și deficitului. Potrivit acestuia, în primele șapte luni din 2026 deficitul a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de primele șapte luni ale anului trecut. Ca exemple de controale cu rezultate, ministrul menționează: un caz în comerțul cu utilaje agricole, unde ANAF a stabilit 87 milioane de lei TVA suplimentar; un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, cu un prejudiciu de peste 26 milioane de lei, legat de introducerea în România a peste 2.000 de autoturisme second-hand; un complex turistic unde au fost identificate 4,3 milioane de lei ca salarii nefiscalizate; obligații suplimentare de 1,88 milioane de lei ar fi fost achitate integral la buget. Legătura cu PNRR și ce urmează Ministrul afirmă că noul sistem de evaluare este un element central al unui nou jalon din PNRR și că reforma nu ar trebui să se limiteze la achiziții de sisteme informatice sau la acte normative, ci să schimbe modul de lucru și stimulentele interne. Pentru companii, mesajul principal este că ANAF își propune să își concentreze controalele pe zonele cu risc fiscal „real”, pe baza datelor, iar în interiorul instituției să introducă o logică de recompensare/penalizare legată de calitatea și sustenabilitatea rezultatelor. [...]
Senatul a eliminat scutirea de accize pentru alcoolul produs în gospodării , după reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan, ceea ce readuce obligația de taxare pentru distilatele făcute pentru consum propriu, potrivit Newsweek . Miza deciziei este una de reglementare și conformare fiscală : inițiativa care ar fi permis producția de alcool fără accize a fost retrimisă în Parlament de la Cotroceni, pe motiv de risc de neconformare cu directivele europene privind fiscalitatea și de potențială competiție neloială pe piața băuturilor spirtoase. În comisiile de specialitate ale Senatului, senatorii au votat eliminarea amendamentelor care introduceau facilitatea pentru micii producători casnici, reinstaurând obligația de taxare „a fiecărui litru de distilat” obținut în gospodărie, conform relatării. Ce prevedea scutirea și cum a apărut în lege Scutirea fusese introdusă de deputați în proiectul de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 22/2025 , care modifică mai multe prevederi din Codul fiscal. Camera Deputaților a adoptat proiectul la 20 mai 2026. Conform amendamentului citat de Digi24 , facilitatea ar fi urmat să se aplice gospodăriilor înscrise în Registrul agricol, cu condiția ca băuturile să fie produse pentru consum propriu și să nu fie destinate vânzării (detalii în materialul Digi24 ). De ce contează: risc de infringement și presiune pe colectare În motivarea invocată în raportul comisiei, eliminarea scutirii este prezentată ca măsură pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat membru pentru nerespectarea legislației UE) pe zona de fiscalitate. „Eliminarea scutirii este singura opțiune responsabilă pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement pe fiscalitate. Producția casnică rămâne permisă, dar trebuie contabilizată și taxată conform reglementărilor europene.” Pe scurt, producția în gospodărie rămâne posibilă, însă fără regim de „gratuitate” fiscală, într-un context în care, potrivit articolului, autoritățile invocă atât riscul de evaziune pe piața neagră a alcoolului, cât și presiunea de a evita derogări care pot intra în conflict cu regulile europene. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor spune că reforma ANAF se vede în colectare și deficit , invocând atât creșteri de venituri, cât și schimbări operaționale (digitalizare și controale orientate pe risc), potrivit G4Media . Alexandru Nazare susține că „reforma” nu mai este o noțiune abstractă, ci una măsurabilă în cifre și în modul de lucru al administrației fiscale. Ce indicatori pune Nazare pe masă: deficit mai mic, venituri mai mari Nazare afirmă că, în primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2%. El indică și o accelerare a colectării încă din 2025: august–decembrie 2025: ANAF ar fi colectat 215,18 miliarde lei, cu 10,2% (19,86 miliarde lei) peste aceeași perioadă din 2024; primele șase luni din 2026: colectarea ar fi ajuns la 267,6 miliarde lei, cu 22,4 miliarde lei peste primul semestru din 2025. Ministrul mai menționează îndeplinirea țintei din PNRR privind creșterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 față de nivelul de bază din 2019, precizând că nu este un rezultat „exclusiv ANAF”, dar îl consideră relevant pentru efectele schimbării de politică fiscală și administrare a veniturilor. Schimbarea de abordare: controale mai țintite, pe baza analizei de risc Un punct central al mesajului este mutarea accentului „de la volum către analiză de risc bazată pe date”, inclusiv cu utilizarea AI (inteligență artificială), adică sisteme care pot identifica tipare și anomalii în seturi mari de date. În lista de măsuri invocate pentru ultimul an intră: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon; noi instrumente de raportare digitală. Nazare mai spune că noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF sunt „în curs de finalizare”, iar RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal, cu date contabile/fiscale raportate într-un format unitar) permit deja confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către „riscul fiscal real”. Din 2027: evaluarea inspectorilor prin KPI și sancțiuni pentru neperformanță Nazare anunță că din 2027 ar urma să fie introduși KPI (indicatori-cheie de performanță) și instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”, ca parte a unui jalon PNRR. Ideea, în formularea sa, este schimbarea stimulentelor interne: nu doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă riscul a fost identificat corect, controlul a fost țintit corect și decizia este „justă și sustenabilă”. Totodată, ministrul afirmă că o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta” introduce consecințe pentru neperformanță în ANAF, inclusiv reduceri salariale, iar performanța ar urma să fie evaluată și recompensată. Exemple de controale: TVA suplimentar și obligații achitate Ca ilustrare a controalelor, Nazare indică trei cazuri: 87 milioane lei TVA suplimentar stabilit într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport; un prejudiciu de peste 26 milioane lei într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, în care ar fi fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand; la un complex turistic, salarii nefiscalizate de 4,3 milioane lei, cu obligații suplimentare de 1,88 milioane lei, achitate integral la buget. În final, ministrul leagă eficientizarea administrației fiscale de consolidarea fiscală, pe care o descrie drept condiție pentru „costuri de finanțare mai reduse” și un mediu de afaceri mai competitiv, insistând că statul trebuie să-și demonstreze propria disciplină instituțională dacă cere conformare mediului privat. [...]
