Știri din categoria Fiscalitate

Acasă/Știri/Fiscalitate/Impozitul pe proprietate se va baza pe...

Impozitul pe proprietate se va baza pe valoarea de piață – Bolojan spune că nu vor exista creșteri automate

Ilie Bolojan discută despre impozitul pe proprietate și ajustările necesare.

Impozitul pe proprietate va fi recalculat în funcție de valoarea de piață, dar acest lucru nu va duce automat la o majorare a taxelor, a declarat premierul Ilie Bolojan, citat de TVR Info. Noua formulă urmează să fie aplicată de la finalul anului 2026 și are ca scop stabilirea unui sistem mai echitabil, bazat pe realitatea pieței imobiliare. Totuși, cuantumul concret al impozitului va depinde de deciziile fiecărei administrații locale, întrucât acestea vor putea ajusta cota procentuală aplicată.

Potrivit premierului, anul 2026 este unul de tranziție, în care autoritățile vor analiza impactul noii metode de calcul și vor lua măsuri în funcție de problemele identificate. Sistemul actual nu mai poate fi menținut, spune Bolojan, întrucât este inechitabil și plin de excepții, unele introduse cu ani în urmă, care au permis multor proprietari să evite plata taxelor locale.

Ce factori influențează noul impozit?

Ilie Bolojan a subliniat că valoarea impozitului pe proprietate nu poate fi stabilită printr-o formulă unică. Există diferențe majore în funcție de:

  • Rangul localității (municipiu, oraș, comună)
  • Zona în care se află imobilul
  • Tipul de imobil (casă, apartament etc.)
  • Materialele din care este construită locuința

Astfel, două imobile cu aceeași valoare de piață pot genera impozite diferite, în funcție de acești parametri.

Excepțiile și efectele lor

Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor create în timp de numeroase scutiri și reduceri, unele vizând imobile vechi sau din zone istorice. Acolo, impactul recalculării este mai mare, pentru că eliminarea facilităților fiscale s-a suprapus cu majorări locale ale impozitului.

De asemenea, în unele localități, primăriile au aplicat taxe mai mari pe mașini decât limitele stabilite de Guvern, în speranța unor venituri suplimentare. Problema este că, deși legea permite majorarea acestor taxe, nu permite și revenirea la nivelul minim, fapt ce a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor.

Context european și probleme locale

Bolojan a comparat situația din România cu alte țări europene, unde taxele locale acoperă de regulă toate cheltuielile primăriilor. În România, însă, acestea acoperă doar 25% din cheltuielile cu personalul.

În legătură cu protestele din județele Harghita și Covasna, premierul consideră că acestea ar putea avea legături nu doar cu taxele, ci și cu probleme sociale sau chiar mize politice. Creșterile de impozite nu sunt niciodată populare, recunoaște Bolojan, însă subliniază că uneori sunt folosite în mod politic.

Ce am aflat..

Deși recalcularea impozitului pe proprietate, în funcție de valoarea de piață, pare o măsură logică în direcția modernizării sistemului fiscal local, aplicarea sa necesită transparență, prudență și o analiză detaliată la nivel local. Guvernul nu impune majorări, ci oferă o metodologie, lăsând autorităților locale libertatea de a decide – ceea ce poate duce la diferențe importante între localități.

Tag-uri:fiscalitate romaniailie bolojanprimariiimpozit pe proprietatetaxe localevaloare de piataproteste harghita
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursătvrinfo.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ilie Bolojan discută despre ajustarea impozitelor locale la Palatul Victoria.
Fiscalitate05 feb. 2026

Bolojan spune că Guvernul analizează ajustarea impozitelor locale - Primăriile ar putea și scădea taxele

Guvernul ia în calcul să lase primăriile să ajusteze în jos impozitele locale , după reacțiile apărute în spațiul public. Premierul Ilie Bolojan a spus, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Executivul analizează posibilitatea ca autoritățile locale să poată reveni asupra nivelului impozitelor, în urma unei propuneri venite din partea UDMR . Mesajul central al premierului vizează flexibilitatea administrației locale în politica fiscală locală: „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele” , a declarat Ilie Bolojan. El a indicat că o eventuală corecție ar trebui făcută rapid, înainte de aprobarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să nu rămână blocate în aplicarea unor niveluri mai ridicate decât cele practicate anterior. Contextul este legat de impozitul pe proprietate, pe care premierul îl descrie drept o temă „complexă”, cu aplicare largă. Bolojan a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate mai aproape de valoarea de piață a imobilelor, în condițiile în care fiecare localitate are o marjă de aplicare. În paralel, Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, iar unele primării care aveau taxe mai mici au ajuns, în practică, să fie obligate să aplice niveluri mai mari decât înainte. În acest cadru, discuția despre „atributul” primăriilor capătă o miză bugetară și administrativă: dacă nivelul minim impus central produce creșteri automate în localități cu fiscalitate redusă, atunci instrumentele de ajustare locală devin esențiale pentru calibrarea poverii fiscale în funcție de realitățile din teren și de capacitatea contribuabililor. Premierul a spus că Guvernul poate analiza „în ce măsură” poate corecta situația, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Separat, premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice. El a invocat date „din teren”, potrivit cărora există aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce ar însemna că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat. Totuși, a adăugat că Executivul analizează o soluție de compromis , prin care să fie suplimentate competențele autorităților locale pentru a putea acorda „anumite reduceri suplimentare” , ceea ce ar muta din nou decizia mai aproape de primării. [...]

Reprezentant guvernamental discutând despre impozitele locale și impactul acestora.
Fiscalitate11 ian. 2026

Guvernul explică abia acum creșterea taxelor locale; Harta scumpirilor din 2026 arată cât de inegal sunt afectați contribuabilii

Creșterile de taxe și impozite locale aplicate începând cu 2026 au fost motivate de Guvern prin presiuni bugetare și angajamente asumate prin PNRR și s-au concretizat în scumpiri substanțiale în toate marile orașe din țară, potrivit unui comunicat oficial, citat de Digi24 . Conform Guvernului, modificările au vizat o aliniere la media europeană a veniturilor din impozitarea proprietății, România având anterior o pondere de doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Executivul estimează că aceste măsuri vor aduce 3,7 miliarde lei în plus la bugetele locale în anul 2026, însă recunoaște că procesul de implementare a fost grăbit și imperfect, generând probleme administrative și nemulțumiri generalizate. Decizia de reformare a sistemului de impozitare a fost asumată încă din perioada 2021–2022, dar a fost amânată repetat de diverse guvernări. Codul Fiscal modificat în decembrie 2025 a impus actualizarea valorii impozabile a clădirilor și a terenurilor, dar și schimbarea modului de calcul al impozitelor auto, în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. În București, de exemplu, pentru o locuință obișnuită, valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut de la 1.492 lei la 2.677 lei, ceea ce a dus la majorări de peste 70% ale sumelor de plată, conform unei analize realizate de Știrile Pro TV . Impactul asupra populației variază în funcție de oraș și de deciziile luate la nivel local. În Cluj-Napoca și Iași, autoritățile au susținut că nu au majorat cotele de impozitare, ci doar au aplicat valorile minime prevăzute în Codul Fiscal. În schimb, în orașe precum Vaslui sau Zalău, scumpirile au fost semnificative, unele ajungând la peste 90% pentru anumite tipuri de imobile. În Vaslui, de exemplu, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul a crescut cu 90%, potrivit Antena 3 CNN . Modificările au vizat nu doar clădirile, ci și terenurile și autoturismele. În tabelul de mai jos sunt prezentate, pe scurt, principalele creșteri pentru cele mai populare bunuri impozabile: Tip impozit 2025 (lei) 2026 (lei) Diferență (%) Locuință din beton, 55 mp 300–350 500–550 +60% până la +80% Teren arabil intravilan (zona A) 42/ha 75/ha +78% Autoturism Euro 6, 1 litru 41 82 +100% Autoturism Euro 3, 1.6 litri 129 312 +142% Autoturism electric 0 40–100 +100% În ciuda argumentelor tehnice și a obligațiilor asumate prin PNRR, multe dintre administrațiile locale au fost luate prin surprindere de ritmul rapid al implementării. Unele platforme informatice, cum este ghișeul.ro, nu au fost pregătite să proceseze noile calcule, ceea ce a generat erori și confuzii în rândul contribuabililor. În plus, într-o serie de localități, contribuabilii vulnerabili – cum ar fi persoanele cu dizabilități – au pierdut reducerile de care beneficiau, măsură percepută de mulți ca fiind inechitabilă. O categorie de contribuabili afectată direct sunt șoferii. Impozitul auto nu mai ține cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare. Astfel, autovehiculele cu norme Euro 4 sau mai vechi sunt penalizate suplimentar, în spiritul principiului „poluatorul plătește”. În unele cazuri, diferențele sunt semnificative: o mașină Euro 3 cu motor de 1,6 litri are un impozit majorat de la 129 lei la peste 300 lei. Pentru mașinile electrice, anterior scutite, s-a introdus un impozit de 40–100 lei pe an. Guvernul susține că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, dar recunoaște că aplicarea a fost dificilă. Deși Executivul a argumentat că banii colectați rămân la bugetele locale, multe administrații nu au avut timp să se adapteze. Reforma a fost realizată cu întârziere, în condiții de presiune externă și internă, și riscă să se transforme într-un caz de reformă necesară, dar aplicată prost. [...]

Iancu Guda discută despre încasările fiscale din 2025 și eficiența guvernării.
Fiscalitate27 ian. 2026

Iancu Guda: încasările fiscale din 2025 au depășit calculele teoretice – Indicator al eficienței guvernării

Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA , înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda , consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România . Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading . Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august. Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală. „În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%” , explică Guda. Analiza matematică a așteptărilor: +2% TVA (creștere de cotă), +9,8% inflație (creștere generală a prețurilor), -4% consum (ajustare post-creștere TVA), ⇒ 16% creștere teoretică estimată a încasărilor din TVA . Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată . Tabel comparativ – încasări TVA și accize 2023–2025 Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda. De ce nu toate produsele aduc accize? O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8% , potrivit lui Guda. Produsele accizabile includ: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice (benzină, motorină), energie electrică și gaze naturale, bijuterii, cristaluri și confecții din blană (produse de lux). Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat. România și „gap-ul” de TVA Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA , cunoscut drept gap de TVA , cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare. PE SCURT Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută . Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli. [...]

Premierul discută despre reformele financiare pentru primării în România.
Fiscalitate23 ian. 2026

Guvernul schimbă alocarea banilor către primării - Finanțarea va depinde de colectarea taxelor

Guvernul vrea să lege alocările bugetare către primării de performanța la colectare , potrivit Știrile ProTV . Măsura este discutată în contextul pregătirii bugetului pe 2026 și al unei analize guvernamentale care indică o dependență ridicată a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat. De ce vrea Guvernul schimbarea: dependența de „centru” și comparația cu UE Premierul Ilie Bolojan a susținut că există „dezechilibre” în administrația locală din România față de alte state din Uniunea Europeană, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt mult sub media europeană. În acest context, Executivul ar urmări să stimuleze colectarea taxelor și impozitelor locale printr-un mecanism de alocare diferențiată a fondurilor. „Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă.” Guvernul a publicat anterior o analiză comparativă potrivit căreia 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale ar reprezenta sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu personalul ar depăși veniturile proprii ale primăriilor, a precizat premierul pe Facebook. Ce propuneri sunt pe masă și ce reacții au apărut Conform relatării, Guvernul discută cu edilii ca fondurile de la buget să fie acordate în funcție de cât de bine își colectează primăriile veniturile proprii: cele eficiente ar urma să primească mai mult, iar celelalte mai puțin. La întâlnirea cu primarii, Executivul ar fi venit și cu o propunere suplimentară: impozitul pe venit să rămână integral la nivel local, iar sumele din TVA să fie reduse. Primarii de comune au semnalat însă riscul ca, fără o parte din banii de la „centru”, să nu poată acoperi cheltuielile sociale. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, a declarat că, deși veniturile din impozite și taxe locale au crescut, este nevoie de resurse pentru echilibrarea cheltuielilor și a cerut ca anumite costuri (asistenții persoanelor cu handicap) să fie preluate de stat. Întrebat despre reducerea sumelor transferate de la centru către administrațiile locale, președintele Nicușor Dan a spus că nu vrea să se pronunțe „în general”, dar a indicat că, în condițiile în care „românii au suferit deja” din cauza unor măsuri, o parte dintre investițiile locale ar putea fi amânate pentru 2027. Ce urmează: decizie până la final de ianuarie și legătura cu reforma administrației O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii ianuarie 2026, înainte ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației, notează sursa. Miza, din perspectiva finanțelor publice locale, este schimbarea modului în care se distribuie banii de la buget către primării, cu efecte directe asupra capacității acestora de a finanța cheltuieli curente și investiții, în funcție de cât reușesc să colecteze din taxe și impozite locale. [...]

Mașină ANAF parcată, simbol al controalelor fiscale în România.
Fiscalitate10 feb. 2026

„Gaură” fiscală de 12.466.395 lei la un operator de agregate minerale - Suma include TVA și impozit pe profit, potrivit ANAF

ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]

Adrian Nicușor Nica discută despre controalele fiscale din 2026.
Fiscalitate08 feb. 2026

Șeful ANAF anunță direcțiile de control în 2026 - Prioritate pentru industriile cu risc fiscal ridicat

Potrivit StartupCafe.ro , ANAF va viza în 2026 industriile cu risc fiscal ridicat, începând cu sectorul firmelor de pază, unde s-au identificat mari neconcordanțe între numărul de salariați și orele facturate . Președintele instituției, Adrian Nicușor Nica , a explicat că aceste controale vor fi desfășurate în colaborare cu Inspecția Muncii, având în vedere frecvența muncii la negru și practicile fiscale evazive din acest domeniu. Exemplul oferit – firme cu doar doi angajați în Registrul general de evidență a salariaților (actualul Reges), dar care facturează aproape 5.000 de ore de muncă – indică probleme grave de raportare și angajare fictivă. În cadrul conferinței Tax EU la care a participat și StartupCafe.ro, șeful ANAF a declarat că își dorește mai multă transparență în procesele de control fiscal. Printre măsurile anunțate se află publicarea planurilor de control și a rezultatelor acestora, pentru a evita situațiile în care controalele par a fi realizate „pe ascuns”, fără avertisment, în defavoarea contribuabililor corecți. Această schimbare de atitudine ar însemna și o relație mai deschisă între contribuabil și autoritate , pe baza unor reguli clare și aplicate echitabil. Totodată, Nica a atras atenția asupra modului în care inspectorii fiscali tratează discuțiile finale cu contribuabilii. În ciuda documentației extinse oferite de firme – în unele cazuri sute de documente – inspectorii păstrează adesea aceeași opinie, fără o analiză reală sau o deschidere la dialog. „Parcă se copiază unii de la alții: nu se schimbă nimic, ne păstrăm opinia”, a spus Nica, subliniind că această practică trebuie schimbată. Începând din 2026, directorii de control vor fi evaluați și în funcție de implicarea lor în discuțiile finale, pentru a se asigura că punctul de vedere al contribuabilului este cu adevărat ascultat și luat în calcul. Un alt aspect relevant semnalat de președintele ANAF este absența specialiștilor în multe dintre interacțiunile dintre antreprenori și Fisc. Mulți dintre cei care vin în audiențe vin singuri, fără sprijinul unui jurist, economist sau consultant fiscal, ceea ce poate duce la interpretări greșite ale legislației. Nica încurajează implicarea profesioniștilor în aceste demersuri, atât pentru clarificarea situațiilor fiscale, cât și pentru o comunicare mai eficientă cu ANAF . În ansamblu, mesajul transmis este unul de reformare a relației Fisc-contribuabil, cu accent pe corectitudine, transparență și dialog real . Însă, pentru a produce efecte, aceste intenții trebuie susținute de o schimbare de comportament în rândul inspectorilor fiscali și de un sistem de control cu adevărat funcțional și imparțial. [...]