Știri din categoria Economie

Acasă/Știri/Economie/Stagnarea economiei ruse pune presiune pe...

Stagnarea economiei ruse pune presiune pe Kremlin - costuri mai mari pentru Putin

Vladimir Putin în timpul unei întâlniri oficiale, cu o expresie serioasă.

Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare, pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian, care preia o analiză The Guardian.

După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici.

Grafic care ilustrează stagnarea economiei ruse în perioada 2022-2025.

Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export.

„Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat.

Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută.

Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile.

Tag-uri:fondul monetar internationalrusiastagnare economicapetrol uralexport petrolvladimir putinsanctiuni occidentale
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursătheguardian.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Elon Musk discută despre schimbările economice globale și impactul Asiei.
Economie31 ian. 2026

Elon Musk atrage atenția legat de schimbarea echilibrului global de putere, cu Asia în rol principal

Asia este așteptată să genereze circa jumătate din creșterea globală în 2026 , potrivit Moneycontrol , care citează proiecțiile Fondului Monetar Internațional (FMI) din actualizarea „World Economic Outlook” publicată în ianuarie 2026. Datele au intrat în atenția publică după ce Elon Musk a distribuit clasamentul pe X și a comentat că „balanța puterii e în schimbare”. Mutarea centrului de greutate economic spre Asia reiese din contribuțiile estimate la creșterea PIB-ului real global în 2026: China ar urma să aibă o contribuție de 26,6%, iar India de 17,0%. Împreună, cele două economii ar însuma 43,6% din expansiunea globală proiectată, în timp ce Statele Unite sunt pe locul al treilea, cu 9,9%. În același tablou, Indonezia (3,8%) și Turcia (2,2%) completează prezența puternică a Asiei și a vecinătății sale economice în topul contributorilor. „the balance of power is changing” În ansamblu, regiunea Asia-Pacific este așteptată să livreze aproximativ jumătate din creșterea economică mondială în 2026, ceea ce întărește ideea unei „gravitații economice” tot mai pronunțate spre Est. Reiese astfel un dezechilibru în favoarea Asiei nu doar prin ritmul de creștere, ci și prin ponderea efectivă în avansul global, într-un an în care economiile dezvoltate rămân relevante, dar nu mai domină contribuția marginală la creștere. Contextul macro indicat de FMI susține această dinamică: actualizarea din ianuarie 2026 estimează creșterea globală la 3,3% în 2026, ușor revizuită în sus față de estimările din octombrie 2025, potrivit FMI . Fondul leagă reziliența de investițiile continue în inteligență artificială și alte tehnologii, precum și de combinația dintre politici fiscale și monetare și adaptarea sectorului privat. În acest peisaj dominat de Asia, Nigeria apare ca o excepție notabilă: este singura țară africană din top 10 contributori la creșterea PIB-ului real global în 2026, cu o contribuție proiectată de 1,5%, alături de Brazilia și înaintea Germaniei, conform datelor FMI citate de Moneycontrol. Chiar dacă prezența Nigeriei nu schimbă concluzia principală privind rebalansarea spre Asia, ea sugerează că, pe lângă „motorul” asiatic, anumite economii emergente din afara regiunii pot câștiga vizibilitate în contribuția la creșterea globală, în funcție de reforme și de condițiile macroeconomice interne. [...]

Bancnotă de 1000 de ruble rusești cu detalii arhitecturale distincte.
Economie19 ian. 2026

Rusia raportează un deficit bugetar enorm în 2025 - prăbușirea veniturilor din petrol apasă finanțele

Rusia a înregistrat un deficit bugetar record de 5,645 trilioane de ruble (72,3 miliarde de dolari) în 2025 , cel mai mare din 1996 încoace, potrivit Bloomberg . Acest deficit a crescut semnificativ față de anul anterior, când se situa la 3,47 trilioane de ruble, reflectând presiunea fiscală cauzată de aproape trei ani de conflict în Ucraina. Deficitul record a apărut în ciuda reducerilor agresive ale cheltuielilor din luna decembrie, când guvernul a redus cheltuielile cu 19% față de aceeași perioadă a anului precedent, pentru a menține deficitul în limita țintei revizuite de 2,6% din PIB. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a confirmat că această țintă a fost atinsă într-un interviu acordat Interfax. Principala cauză a deficitului a fost scăderea abruptă a veniturilor din petrol și gaze, care au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la 8,48 trilioane de ruble. Acest sector, care contribuie cu aproximativ un sfert la veniturile bugetului federal, a fost afectat de scăderea prețurilor globale la petrol și de întărirea rublei. În decembrie, veniturile din petrol și gaze au scăzut la 447,8 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 800 de miliarde de ruble în aceeași lună a anului precedent. „Traiectoria fiscală a Rusiei a fost modelată de cheltuieli militare record, pe măsură ce Kremlinul își susține campania în Ucraina. Alocările pentru apărare au ajuns la aproximativ 13,2 trilioane de ruble în 2025, reprezentând aproximativ 32,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale.” Pentru a compensa deficitul de venituri, Rusia intenționează să crească semnificativ vânzările de valută străină și aur din Fondul Național de Avere. Începând cu această săptămână, Ministerul de Finanțe va vinde yuan chinezesc și aur în valoare de 12,8 miliarde de ruble pe zi din acest fond. Analiștii avertizează că finanțarea deficitului în creștere va continua să epuizeze rezervele suverane și va necesita creșterea împrumuturilor interne, ambele având riscuri economice durabile, în condițiile în care Moscova se confruntă cu sancțiuni tot mai stricte și piețe energetice volatile. [...]

Voucher de vacanță electronic pentru relaxare și odihnă în România.
Economie06 feb. 2026

Ministerul Economiei propune vouchere de vacanță de 800 lei - fără cofinanțare din partea angajaților

Fondul de Garantare pentru IMM-uri este „uitat” și subutilizat , avertizează Florin Jianu , președintele IMM România, în contextul negocierilor dintre sindicate, patronate și Guvern din Consiliul Național Tripartit, potrivit Capital . În timp ce Executivul discută măsuri cu impact bugetar, mediul de afaceri cere folosirea mai eficientă a instrumentelor deja existente, care pot extinde rapid accesul firmelor la finanțare. În intervenția sa de vineri seară, Jianu a punctat că pachetul de măsuri prezentat ca „relansare economică” riscă să aibă o acoperire redusă în economie, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. În evaluarea sa, numărul firmelor care ar putea beneficia efectiv de programele anunțate ar fi „mult sub nivelul așteptat”, ceea ce pune sub semnul întrebării amploarea efectului economic. „Spre exemplu, am menționat Ministerului de Finanțe faptul că uităm de Fondul de Garantare pentru IMM-uri, pe care noi îl avem. În egala măsură, așa cum spuneam, măsuri privind simplificarea, debirocratizarea nu costă nimic, ba din contră, simplifică viața.” Mesajul central este că, dincolo de inițiative noi sau de ajustări punctuale, autoritățile ar putea obține rezultate mai rapide dacă ar activa mai bine mecanismele de garantare pentru IMM-uri. Un fond de garantare funcționează, pe scurt, ca un sprijin prin care statul (direct sau printr-o instituție dedicată) acoperă o parte din riscul de credit, astfel încât firmele să poată accesa mai ușor împrumuturi de la bănci. Jianu sugerează că acest instrument există, dar nu este folosit la potențialul său. În același timp, în discuțiile din Consiliul Național Tripartit a fost prezentată și o propunere a Ministerului Economiei privind reluarea voucherelor de vacanță, într-o formulă diferită față de anii anteriori. Concret, ar fi vorba despre vouchere de 800 de lei , fără obligația unei contribuții egale din partea beneficiarilor, ceea ce ar elimina cofinanțarea cerută până acum angajaților. Din perspectiva mediului de afaceri, problema nu este doar existența unor măsuri, ci dimensiunea lor și capacitatea de a ajunge la „zeci de mii de IMM-uri”, așa cum s-a întâmplat în trecut cu IMM Invest , program invocat ca reper de impact. În același registru, Jianu a menționat și „o susținere pentru Banca de Investiții și Dezvoltare”, fără a detalia însă forma acesteia. Pe lângă subutilizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Jianu a indicat două direcții pe care le consideră urgente și cu efect rapid, inclusiv fără costuri bugetare directe: simplificare și debirocratizare (reforme administrative care „nu costă nimic” și pot reduce fricțiunile pentru firme); intervenții ferme ale statului împotriva concurenței neloiale, pe care o vede extinsă în mai multe sectoare (turism, construcții, service-uri). Contextul politic și social rămâne tensionat. Întâlnirea tripartită a avut loc la Palatul Victoria, după proteste ale sindicatelor și pe fondul unor greve anunțate, inclusiv în administrația locală. În acest cadru, discuția despre „relansare economică” este primită cu rezerve atât de sindicate, cât și de mediul de afaceri, care insistă că instrumentele existente — precum Fondul de Garantare pentru IMM-uri — ar trebui folosite mai eficient înainte de a promova pachete cu acoperire limitată. [...]

Discuții despre măsurile de relansare economică la Palatul Victoria.
Economie06 feb. 2026

IMM România pune sub semnul întrebării „relansarea” - măsurile ar ajunge la doar 200–300 de firme

IMM România avertizează că „relansarea” ar putea ajunge la doar 200–300 de firme , în condițiile în care pachetul discutat la Palatul Victoria este perceput ca având un impact limitat asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Euronews . Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, discuții cu sindicatele și patronatele despre noile măsuri incluse în proiectul de relansare economică. Mesajul transmis de liderii mediului de afaceri după întâlnire a fost însă prudent: măsurile, în forma prezentată, nu conving că pot produce rezultate vizibile la scară largă, mai ales pentru IMM-uri. Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, a spus că, deși există „foarte multe proiecte” și „foarte multe declarații” privind reducerea poverii costurilor de funcționare ale statului, „momentan sunt extrem de puține rezultate”. „Despre micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român, vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem întotdeauna reușita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem niște pași serioși și în această direcție”. În aceeași cheie, Florin Jianu , președintele IMM România, a apreciat utilitatea dialogului, dar a pus sub semnul întrebării folosirea termenului de „relansare economică” pentru un pachet care, în opinia sa, nu are anvergura necesară. El a indicat că, raportat la un PIB de 375 de miliarde de euro, programele ar însuma 0,01% din PIB, adică 2,2 miliarde de euro cumulat, iar efectul ar fi, în practică, restrâns: „nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri”. Potrivit calculelor prezentate de Jianu, pentru microîntreprinderi și IMM-uri, ar putea fi atinse „200, 300 de IMM-uri” din programele prezentate de Ministerul de Finanțe. Jianu a mai susținut că pachetul ar fi trebuit să includă și măsuri fără impact bugetar, precum simplificarea birocrației, care „nu costă nimic” și ar reduce presiunea administrativă asupra firmelor. El a menționat și câteva ajustări preluate din propunerile IMM România, în special pentru microîntreprinderi, inclusiv extinderea termenului de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat fără pierderea unui anumit statut fiscal, precum și clarificări legate de vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro. În final, organizația a cerut măsuri cu „impact, de numere mari”, comparabile cu programe anterioare precum IMM Invest, și a atras atenția asupra concurenței neloiale, despre care spune că „sufocă mediul de afaceri” și pentru care statul ar trebui să intervină cu instrumente mai eficiente. În lipsa unor ajustări care să lărgească aria de aplicare, semnalul transmis de mediul de afaceri rămâne că efectul măsurilor de relansare, cel puțin pentru IMM -uri, este limitat. [...]

Sediul Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Economie06 feb. 2026

BNR avertizează: șase riscuri ridicate planează asupra stabilității financiare în 2026

Cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a României în 2026 sunt legate de dezechilibrele macroeconomice, atacurile cibernetice și incertitudinea legislativă informează Banca Națională a României , în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice , realizat pe baza răspunsurilor celor mai importante nouă bănci comerciale din țară. Dintre cele unsprezece riscuri analizate, șase sunt considerate ridicate , iar cinci moderate . În topul riscurilor persistă dezechilibrele macroeconomice interne, în special din cauza deficitelor gemene – bugetar și de cont curent – și a estimărilor privind încetinirea creșterii economice. Instituțiile de credit avertizează că vulnerabilitățile economiei pot afecta semnificativ calitatea portofoliului de credite. Riscurile ridicate identificate în raportul BNR: Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – rămâne cel mai important risc, dificil de gestionat. Provocările cibernetice și inovația financiară – probabilitate ridicată de apariție, în creștere față de începutul anului, cu impact major și gestionare complexă. Cadrul legislativ impredictibil – reglementările recente și taxarea suplimentară a sistemului bancar sporesc incertitudinea. Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental – în ușoară creștere, dar considerat mai ușor de gestionat. Creșterea costurilor de finanțare – generată de dobânzi mai mari și deprecierea cursului, cu risc crescut pentru populație și IMM-uri. Scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente – probabilitate redusă, dar cu impact financiar semnificativ. Pe lângă acestea, băncile au semnalat drept riscuri moderate legăturile cu sectorul public, dinamica pieței imobiliare (rezidențială și comercială), lichiditatea sistemului bancar și riscurile climatice. De exemplu, deși piața imobiliară rezidențială a cunoscut o cerere susținută, prețurile reale ale locuințelor au scăzut în termeni ajustați cu inflația. Expunerile cele mai vulnerabile , conform sondajului, sunt: IMM-urile , în special cele din agricultură, energie și HoReCa. Persoanele fizice cu venituri reduse , afectate de creșterea TVA, accize și eliminarea plafonării la energie. Creditele garantate de stat , care prezintă dificultăți de plată. Companiile din construcții cu relații economice cu statul , unde sunt semnalate întârzieri în acceptarea lucrărilor. Se anticipează o posibilă deteriorare a profilului de risc în rândul categoriilor vulnerabile, fără a exista însă semnale de fluctuații majore la nivelul portofoliilor bancare. Cu toate acestea, BNR subliniază necesitatea unei monitorizări atente a sectoarelor dependente de finanțare publică sau expuse volatilității prețurilor. Datele sondajului sunt colectate de la cele nouă bănci cu cea mai mare cotă de piață: UniCredit Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank și Exim Bank, care dețin împreună 90% din activele sistemului bancar național. [...]

Alexandru Nazare discută despre măsuri economice pentru sprijinirea companiilor.
Economie05 feb. 2026

Alexandru Nazare propune un pachet de relansare economică axat pe investiții - reformă a sprijinului pentru companii în 2024

Alexandru Nazare a anunțat un pachet de relansare care mută accentul pe investiții , potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor a prezentat joi, după ședința de Guvern, un set de măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, cu țintă declarată către microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, într-o schimbare de abordare de la stimularea consumului către investiții. Miza pachetului este reducerea dependenței economiei de cheltuieli imediate și orientarea resurselor către proiecte care generează producție, locuri de muncă și creștere pe termen lung. În această logică, planul are două componente: stimularea investițiilor și reașezarea schemelor de sprijin pentru companii pe un orizont mai lung, nu doar pentru 2026. „Din acest pachet încercăm să mutăm logica dinspre consum spre investiții. El are două componente principale: una de stimulare a investițiilor și o a doua de regândire a modului în care funcționează schemele de suport pentru companii nu doar în 2026, ci pe un interval de cinci ani”, a declarat Alexandru Nazare . Ministrul a mai spus că actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică și creșterea competitivității economiei României a fost prezentat în ședința de Guvern și urmează să fie publicat „în perioada imediat următoare” pe site-ul Ministerului Finanțelor, pentru a intra în procedura de transparență decizională. Totodată, Nazare a legat lansarea pachetului de ajustările fiscale anterioare, menționând că România a încheiat 2025 cu un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată cu Comisia Europeană de 8,4%, ceea ce ar fi creat „spațiu fiscal” pentru măsuri de relansare. Pe zona de investiții, direcția anunțată vizează nu doar volumul proiectelor finanțate, ci și calitatea investițiilor și orientarea către domenii considerate strategice. Un accent distinct este pus pe industria prelucrătoare, în special în sectoarele unde România are deficite mari de balanță comercială, precum și pe investiții în producție, resurse minerale și materiale critice, cercetare și inovare și tehnologii avansate. În acest cadru, ministrul a anunțat introducerea unui credit fiscal pentru cercetare, care permite firmelor să își reducă taxele dacă investesc în activități de cercetare și dezvoltare, și a indicat că autoritățile se uită inclusiv către zona de apărare, cu o schemă de susținere pe fonduri europene pentru „businessul de apărare”. În componenta fiscală, Nazare a arătat că unele măsuri adoptate în decembrie sunt integrate în programul actual: cota unică de 1% pentru microîntreprinderi și o garanție de portofoliu derulată prin Banca de Investiții și Dezvoltare , care pune la dispoziție peste 6 miliarde de lei pentru finanțarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Pentru companiile mari, taxa pe cifra de afaceri a fost redusă de la 1% la 0,5%, cu obiectivul declarat de a permite creșterea investițiilor. Un element central pentru accelerarea investițiilor este modificarea regimului de amortizare: ministrul a anunțat majorarea amortizării „super accelerate” pentru echipamentele destinate investițiilor de la 50% la 65%, începând cu 2026. Măsura ar urma să permită deducerea mai rapidă a costului echipamentelor din impozite, reducând presiunea fiscală în primii ani ai investițiilor și încurajând modernizarea capacităților de producție. [...]