Știri
Știri din categoria Economie
Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare, pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian, care preia o analiză The Guardian.
După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici.
Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export.
„Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat.
Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută.
Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile.
Recomandate
Occidentalii părăsesc țările în număr record, fenomen cu impact economic major , potrivit The Economist . Migrația nu mai înseamnă doar sosiri, ci tot mai mult plecări, iar acest dezechilibru începe să se vadă în economii și în societate. Datele arată o creștere accelerată a emigrației din țările dezvoltate. Aproximativ 4 milioane de persoane au plecat din 31 de state occidentale în 2024, cu circa 20% peste nivelul de dinaintea pandemiei. Fenomenul este vizibil în mai multe țări: Canada: +34% față de 2019 Noua Zeelandă: +29% Suedia: peste +60% Italia și Islanda: niveluri record În paralel, există estimări că până la 3 milioane de oameni au părăsit SUA în 2025. O parte din creștere este explicată de finalul unor șederi temporare, însă datele indică și o tendință clară: tot mai mulți cetățeni aleg să trăiască în alte țări, formând ceea ce este descris drept „economia expaților”. Principalii factori ai acestui fenomen: munca la distanță, care permite relocarea fără pierderea jobului taxele mai ridicate în unele state occidentale nemulțumiri politice și scăderea încrederii în instituții Profilul emigranților indică o pondere mare a persoanelor educate, ceea ce ridică probleme pentru țările de origine. Pierderea forței de muncă bine pregătite înseamnă mai puține venituri fiscale și presiune pe economiile îmbătrânite. Impactul nu este însă unidirecțional. Țările de destinație beneficiază de aportul de competențe și capital uman. De exemplu, numărul americanilor stabiliți în Germania a crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, iar alte state occidentale atrag specialiști în domenii precum tehnologia. Efectele economice sunt mixte: pierderi de capital uman pentru țările de origine câștiguri pentru statele care atrag expați posibile reveniri ale emigranților, cu experiență și resurse Un alt aspect important este caracterul reversibil al fenomenului. În Noua Zeelandă, aproximativ 40% dintre cei plecați se întorc, aducând experiență și conexiuni internaționale. În ansamblu, mobilitatea tot mai mare a populației occidentale redefinește relațiile economice și sociale dintre state, într-un context în care migrația nu mai este dominată doar de fluxurile de intrare, ci și de cele de ieșire. Variante de titlu: Emigrația din Occident crește accelerat - milioane de oameni părăsesc economiile dezvoltate Val de plecări din țările occidentale - efectele economice se resimt la nivel global Tot mai mulți occidentali aleg să emigreze - fenomenul expaților capătă amploare Migrația inversă prinde viteză în Occident - economiile pierd forță de muncă calificată migrație, Occident, economie globală, expați, SUA, Europa, forță de muncă [...]
Prețurile serviciilor poștale din România s-au triplat în ultimii 10 ani , potrivit Termene.ro , iar coletele au depășit pentru prima dată volumul scrisorilor, semn al schimbărilor majore din economie și comportamentul consumatorilor. Creșterea tarifelor reflectă atât inflația acumulată în ultimul deceniu, cât și transformarea pieței, unde comerțul online a devenit principalul motor al cererii pentru servicii poștale. În acest context, volumul coletelor a crescut constant, în timp ce corespondența clasică a intrat pe un trend descendent. Schimbările majore din piața poștală: prețurile serviciilor au crescut de aproximativ trei ori în 10 ani coletele au depășit scrisorile ca volum, în premieră e-commerce-ul a devenit principalul generator de livrări serviciile tradiționale de corespondență sunt în declin Această evoluție marchează o schimbare structurală: serviciile poștale nu mai sunt dominate de scrisori, ci de livrări generate de comenzile online. Operatorii sunt astfel nevoiți să investească în logistică, livrare rapidă și infrastructură adaptată coletelor. În același timp, creșterea prețurilor poate pune presiune pe consumatori și pe companii, mai ales în contextul în care livrarea devine un cost tot mai important în lanțul comercial. Pe termen lung, tendința indică o reconfigurare a sectorului poștal, în care digitalizarea reduce rolul corespondenței clasice, iar livrările de produse devin activitatea centrală. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Guvernul României a aprobat majorarea salariului minim brut la 4.325 lei , nivel care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost adoptată în ședința de guvern de joi, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole , a anunțat că măsura vizează îmbunătățirea veniturilor pentru angajații plătiți la nivelul minimului pe economie. Potrivit acestuia, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei , ceea ce înseamnă o majorare de 275 lei brut , echivalentă cu aproximativ 6,8% . Ministrul Muncii a precizat că, în termeni neti, venitul estimat va ajunge la aproximativ 2.699 lei , după aplicarea deducerii de 200 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 125 lei pentru angajați. Petre-Florin Manole a explicat că noul nivel al salariului minim va avea efecte asupra mai multor indicatori ai pieței muncii. Astfel, tariful orar aferent unui program complet de lucru va ajunge la 25,949 lei pe oră , calculat pentru o medie de 166,667 ore lucrate pe lună . Principalele valori după majorare: Indicator Valoare actuală Valoare de la 1 iulie 2026 Salariu minim brut 4.050 lei 4.325 lei Creștere brută – 275 lei Creștere procentuală – 6,8% Salariu net estimat – 2.699 lei Tarif orar – 25,949 lei/oră Ministrul Muncii a subliniat că măsura este importantă pentru angajații cu venituri reduse, afirmând că salariul minim reprezintă pentru mulți români venitul de care depinde viața de zi cu zi. În opinia sa, majorarea ar trebui să contribuie la creșterea puterii de cumpărare, la reducerea riscului muncii la negru și la consolidarea protecției sociale pentru persoanele cu salarii mici. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim brut pe economie. După aplicarea noii hotărâri, numărul total al angajaților care ar putea beneficia direct sau indirect de majorare ar putea ajunge la 1.759.027 de persoane . Ministrul a mai arătat că majorarea salariului minim poate genera și venituri suplimentare la bugetul de stat prin impozitul pe venit colectat din salarii, o parte dintre aceste sume urmând să contribuie la finanțarea unor măsuri sociale. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere blocarea schemelor „suveică” din subvențiile pentru șomeri , după ce autoritățile au descoperit cazuri în care aceleași persoane au fost angajate succesiv de mai multe firme doar pentru a încasa repetat bani de la stat. Potrivit Digi24 , premierul a cerut Ministerului Muncii să identifice rapid soluții legislative și administrative pentru corectarea vulnerabilităților din programele de sprijin destinate persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii. Programul vizat oferă angajatorilor o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare persoană angajată din categorii considerate vulnerabile: șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, firmele sunt obligate să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni . Cum funcționează mecanismul criticat Potrivit premierului, analiza programelor publice a scos la iveală practici care ridică semne de întrebare. În unele cazuri, o persoană este angajată pentru a genera subvenția, iar după o perioadă relativ scurtă își încetează contractul de muncă, de regulă prin demisie. Ulterior, aceeași persoană apare angajată la o altă companie care solicită din nou subvenția. Astfel apare un mecanism repetitiv prin care: aceeași persoană este angajată succesiv la mai multe firme; companiile accesează de fiecare dată subvenția de la stat; integrarea reală pe piața muncii nu are loc. Premierul a calificat acest sistem drept o „schemă de tip suveică” care permite deturnarea scopului inițial al programului. Datele invocate de premier În 2025, statul a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane prin această schemă. Un element care a atras atenția autorităților este distribuția acestor angajări. Mai mult de jumătate dintre beneficiari – 6.816 persoane – au fost angajați în firme de pază, iar activitatea acestor companii este concentrată în câteva zone ale țării. Domeniu Număr persoane Firme de pază 6.816 Alte sectoare aproximativ 6.400 Zonele unde fenomenul apare frecvent sunt: București și zona limitrofă județul Gorj județul Galați Ministerul Muncii confirmă problemele Ministrul Muncii, Florin Manole , a declarat că informațiile prezentate de premier provin dintr-un raport realizat chiar de minister și transmis înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută. Oficialul a confirmat că datele privind vulnerabilitățile programului sunt reale. Miza reformei Deși impactul bugetar al schemei este estimat la zeci de milioane de lei , premierul susține că problema principală este una de principiu: corectitudinea utilizării banilor publici. Bolojan afirmă că statul trebuie să susțină companiile care creează locuri de muncă reale și stabile, nu mecanisme care permit accesarea repetată a subvențiilor fără rezultate durabile pe piața muncii. Guvernul a cerut Ministerului Muncii să propună rapid modificări pentru a elimina aceste practici. [...]
Președintele CFA România estimează risc ridicat de recesiune în 2026 , pe fondul unei scăderi puternice a consumului la început de an, relatează Bursa , citând Agerpres. Avertismentul CFA România: consumul, principalul semnal de alarmă Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, spune că România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB), invocând datele privind consumul din ianuarie și dinamica probabilă din lunile următoare. „Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică.” În evaluarea sa, scăderea consumului din ianuarie este un indicator cu greutate pentru începutul de an, iar primul trimestru ar putea consemna o contracție. Codirlaşu a mai arătat că, din ajustări sezoniere, unele variații trimestriale pot fi „netezite”, însă riscul de a vedea un minus în T1 2026 față de T4 2025 rămâne ridicat. Datele INS: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1% în ianuarie Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) în ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de ianuarie 2025, potrivit Agerpres, citată de Bursa. Declinul a fost atras de mai multe aspecte: comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%), conform aceleiași surse. Codirlaşu anticipează că scăderea consumului ar putea continua, invocând creșterea prețului combustibililor și o aversiune mai ridicată la risc din partea populației, care ar putea duce la prudență în cheltuieli. În acest context, el indică drept prim reper pentru confirmarea direcției economiei datele de PIB pentru trimestrul I, care ar putea oferi primele indicii privind intrarea în recesiune. În paralel, la elaborarea proiectului de buget pentru 2026, Guvernul a luat în calcul o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit Agerpres. [...]
