Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 100 de milioane de lei în 2025, ajungând la peste 2,3 miliarde de lei, potrivit Cotidianul. Această creștere semnificativă a cheltuielilor publice cu pensiile speciale ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetului de stat și la impactul asupra economiei naționale.
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la 11.840, iar cheltuielile totale au crescut de la 2,23 miliarde de lei în 2024 la 2,34 miliarde de lei în 2025. Aceste pensii sunt finanțate în mare parte din bugetul de stat, doar o mică parte fiind acoperită de contribuțiile individuale ale beneficiarilor.
„Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar, exprimându-și indignarea față de sumele mari cheltuite de stat pentru pensiile speciale.
Pensiile speciale sunt compuse din două surse de finanțare: contribuțiile individuale ale beneficiarilor și fondurile alocate din bugetul de stat. Din cele 2,34 miliarde de lei cheltuite în 2025, doar 600 de milioane de lei provin din contribuțiile beneficiarilor, restul fiind acoperit de bugetul de stat. Acest lucru subliniază dependența majoră a acestor pensii de fondurile publice.
Printre beneficiarii acestor pensii se numără diplomați, parlamentari, aviatori, procurori, judecători și foști angajați ai Curții de Conturi. Există cazuri în care pensiile speciale depășesc 10.000 de euro lunar, fără ca beneficiarii să fi contribuit la sistemul public de pensii. De exemplu, șase foști magistrați primesc pensii speciale de peste 50.000 de lei lunar, fără nicio bază contributivă.
În contextul reformei pensiilor private, cheltuielile cu pensiile speciale sunt așteptate să continue să crească. Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra unei reforme care ar putea reduce componenta plătită de la bugetul de stat. Totuși, dacă reforma nu este implementată, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Recomandate
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat , într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan: „Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!” Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei: „Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.” Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD. Contextul fiscal: deficit mare, corecție fiscală și măsuri de austeritate Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan. Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023. Datele INS: economie în recesiune tehnică și presiuni pe prețuri Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut. Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili. Ce urmează: decizii politice cu impact bugetar Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației. [...]
O comună mică ajunge să aloce 12% din cheltuielile de funcționare pentru consultanță , un nivel pe care Guvernul îl folosește ca exemplu de vulnerabilitate a administrațiilor locale cu personal redus, potrivit HotNews , care citează o analiză guvernamentală publicată vineri. Comuna indicată în raport este Bereni (județul Mureș), unde, pe date valabile pentru anul 2024, 12% din cheltuielile de funcționare ar fi direcționate către servicii de consultanță. Guvernul explică această pondere prin faptul că aparatele administrative ale autorităților locale mici sunt subdimensionate și „le lipsesc specialiștii”, ceea ce le împinge să externalizeze activități legate de investiții sau de accesarea finanțărilor. De ce contează: „cumpărarea” de competență poate ascunde probleme structurale Executivul notează că serviciile de consultanță pot fi un instrument legitim pentru creșterea capacității administrative – de exemplu, pentru documentații tehnice, atragerea de finanțări externe sau reformă instituțională. În același timp, avertizează că utilizarea „extensivă sau nefundamentată” poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența deciziilor. În raport, Guvernul formulează și o concluzie mai largă: cheltuielile cu consultanța reflectă capacitatea administrativă locală, iar multe primării mici ajung să „cumpere competență” ca să-și îndeplinească atribuțiile. Riscul, potrivit aceleiași analize, este ca externalizarea excesivă să mascheze probleme structurale, să inducă risipă și să frâneze dezvoltarea competențelor în interiorul administrației. Cum arată distribuția la nivel național Guvernul susține că ponderea cheltuielilor de consultanță scade, în general, pe măsură ce crește populația. Pentru orașe și municipii cu peste 20.000 de locuitori, consultanța ar reprezenta între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare. Raportul mai arată că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene, dar apar și excepții: unele comune aflate în dezvoltare rapidă, mai ales în jurul marilor orașe, pot avea cheltuieli mai ridicate, fiind menționate Snagov și Tunari (Ilfov). Consiliile județene: procente mult mai mici La nivel de consilii județene, procentele sunt descrise ca fiind „mult mai mici” decât la primării. Cel mai mare nivel ar fi în Ilfov (0,34–0,62%), urmat de Maramureș (0,21–0,34%), iar cea mai scăzută pondere este indicată în București (0,03%–0,05%). Context local și ce urmează Bereni este condusă de primarul Benedekfi Csaba (UDMR), aflat la al patrulea mandat; în iunie 2024 a câștigat alegerile locale fără contracandidat, potrivit presei locale. Conform datelor recensământului din 2021 publicate pe site-ul primăriei, comuna are 1.188 de locuitori. HotNews precizează că a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile cu consultanța și că îl va publica atunci când îl va primi. Sursele citate în material includ presa locală și site-ul primăriei: Zi de Zi și Primăria Bereni . [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
Recalibrarea banilor de la centru spre servicii ar putea reduce risipa din investiții locale – dezbaterea reaprinsă după căderea guvernului Bolojan scoate în prim-plan o problemă structurală: multe primării nu se pot susține din venituri proprii, dar derulează investiții mari, cu randament economic slab, potrivit HotNews . Florin Bondar , formator la Institutul Național de Administrație , reacționează la declarațiile lui Victor Giosan, consilier al premierului pentru reforma administrației publice, care a criticat felul în care sunt folosite fondurile din programul Anghel Saligny, invocând exemple de investiții discutabile (precum piste de biciclete în zona rurală din Bărăgan). Bondar susține că banii de la Guvern ar trebui să finanțeze în primul rând servicii publice – apă, canalizare, mobilitate – nu „investiții” făcute pentru a bifa proiecte. De ce contează: primării fără bază de venituri, dar cu proiecte de zeci de milioane În analiza sa, Bondar avertizează asupra unui „risc subtil”: diagnosticul (ineficiență, investiții fără logică economică, dependență de fonduri centrale) începe să fie discutat deschis, însă direcția de reformă poate fi greșită dacă nu schimbă stimulentele din sistem. El indică o realitate pe care o numește „structurală”, nu punctuală: potrivit unor estimări recente menționate în contextul interviului cu Victor Giosan, aproximativ 80% dintre primăriile sub 2.000 de locuitori nu își pot acoperi costurile din taxe și impozite locale, iar dintre cele sub 5.000 de locuitori, două treimi sunt în aceeași situație. În paralel, Bondar descrie un tipar frecvent: primării cu venituri curente reduse (de ordinul a 1–2 milioane) derulează investiții de 10–15 milioane, finanțate din programe centrale sau fonduri europene. Problema, spune el, este că evaluarea rezultatelor arată adesea un efect economic „subunitar”, adică investițiile generează mai puțin decât costă. Ce propune expertul: schimbarea stimulentelor, nu doar tăieri Bondar formulează mai multe direcții pentru ca transferurile de la bugetul de stat către primării să nu mai încurajeze cheltuieli ineficiente: Recalibrarea transferurilor de la centru , astfel încât primăriile care își cresc veniturile proprii să nu fie „penalizate” prin scăderea alocărilor, ci să păstreze o parte semnificativă din câștig. Mutarea finanțării de la „proiecte” la servicii , cu accent pe funcționarea eficientă a serviciilor publice (apă, canalizare, mobilitate, servicii sociale), pentru a lega mai direct resursele de utilitatea publică și de costurile de întreținere. Stimularea performanței prin recompense previzibile , nu prin sancțiuni: avantaje precum acces prioritar la finanțare, flexibilitate bugetară mai mare sau posibilitatea de a reinvesti integral surplusul. Discuția despre restructurarea administrativ-teritorială , prin comasare decisă „de la caz la caz” sau prin consolidarea cooperării locale, pentru a agrega resurse și a crește eficiența acolo unde unitățile administrative nu au capacitate financiară reală. Context: randament economic slab și blocaje prin îndatorare Victor Giosan rezumă problema eficienței investițiilor locale astfel: „România investește sume mari la nivel local, dar efectul lor de multiplicare economică este limitat. Pentru un leu investit, obținem acum mai puțin de un leu.” În același interviu citat, el descrie și un mecanism care duce la blocaje: unele primării contractează împrumuturi, apoi ajung să se împrumute la trezorerie când nu mai pot lua credite de la bănci, până când „se blochează”, în timp ce cer bani de la Guvern pentru a continua investiții care nu sunt neapărat utile. Pentru bugetul public, miza este una de eficiență: dacă finanțarea rămâne orientată predominant spre proiecte fără logică economică și fără capacitate de operare și întreținere, presiunea pe transferurile de la centru și pe îndatorare riscă să se perpetueze, în loc să se reducă. [...]
Cheltuielile de personal ale statului au urcat la 164,6 mld. lei în 2024, 9,3% din PIB , iar Guvernul a pus aceste date într-un raport care leagă direct creșterea costurilor de probleme structurale de eficiență și de lipsa unei imagini unitare asupra aparatului public, potrivit Antena 3 . Raportul privind „Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale”, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025 pe baza datelor oficiale disponibile pentru 2024, prezintă o „radiografie de ansamblu” a administrației centrale, locale și a companiilor de stat. Executivul susține că publicarea informațiilor este „o obligație față de cetățeni”, indiferent de configurația politică. Ce arată cifrele și de ce contează pentru buget Documentul indică faptul că, în 2024, cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei , adică 9,3% din PIB , în creștere față de 8,3% în 2023 (calcul pe același indicator al bugetului de stat). Raportul notează că, deși ponderea nu este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, „se observă o tendință de creștere din nou”. În același timp, raportul consemnează că deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,65% din PIB , ceea ce pune presiune suplimentară pe orice categorie de cheltuieli rigide, cum sunt salariile din sectorul public. Diagnosticul Guvernului: aparat „supradimensionat”, date fragmentate Concluzia centrală a raportului este că administrația publică din România rămâne „fragmentată și supradimensionată” în raport cu rezultatele, iar lipsa corelării între resurse, performanță și impact duce la „ineficiență și risipă”. Documentul mai susține că fondurile publice sunt distribuite „inechitabil, fără criterii clare”, accentuând decalajele teritoriale, iar sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, cu entități menținute prin subvenții „fără legătură cu performanța”. Raportul mai semnalează o „criză de guvernanță a datelor”, care îngreunează evaluarea și planificarea, și arată că acuratețea este estimată la 95% , pe fondul fragmentării informațiilor. Datele au fost colectate prin mai multe instituții (inclusiv Ministerul Finanțelor, INS și alte autorități), prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale și transmise anonim, în conformitate cu GDPR. Ce măsuri sunt sugerate în raport Documentul indică drept direcții posibile pentru „următorul nivel” de eficientizare: reducerea cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive , inclusiv prin „ieșiri naturale” din sistem; extinderea unei politici de fuziuni și achiziții pentru companiile de stat și o politică de expansiune în piețele din proximitatea României; o politică mai strictă asupra execuției bugetare , atât pe cheltuieli, cât și pe venituri. Raportul menționează și existența unor exemple de bune practici în sectorul public, inclusiv companii cu capital de stat care generează venituri semnificative la buget, însă nu oferă în materialul prezentat o listă detaliată a acestora. [...]
