Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 100 de milioane de lei în 2025, ajungând la peste 2,3 miliarde de lei, potrivit Cotidianul. Această creștere semnificativă a cheltuielilor publice cu pensiile speciale ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea bugetului de stat și la impactul asupra economiei naționale.
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la 11.840, iar cheltuielile totale au crescut de la 2,23 miliarde de lei în 2024 la 2,34 miliarde de lei în 2025. Aceste pensii sunt finanțate în mare parte din bugetul de stat, doar o mică parte fiind acoperită de contribuțiile individuale ale beneficiarilor.
„Mă întreb dacă au bani să-și plătească utilitățile, acești șmecheri”, spune un pensionar, exprimându-și indignarea față de sumele mari cheltuite de stat pentru pensiile speciale.
Pensiile speciale sunt compuse din două surse de finanțare: contribuțiile individuale ale beneficiarilor și fondurile alocate din bugetul de stat. Din cele 2,34 miliarde de lei cheltuite în 2025, doar 600 de milioane de lei provin din contribuțiile beneficiarilor, restul fiind acoperit de bugetul de stat. Acest lucru subliniază dependența majoră a acestor pensii de fondurile publice.
Printre beneficiarii acestor pensii se numără diplomați, parlamentari, aviatori, procurori, judecători și foști angajați ai Curții de Conturi. Există cazuri în care pensiile speciale depășesc 10.000 de euro lunar, fără ca beneficiarii să fi contribuit la sistemul public de pensii. De exemplu, șase foști magistrați primesc pensii speciale de peste 50.000 de lei lunar, fără nicio bază contributivă.
În contextul reformei pensiilor private, cheltuielile cu pensiile speciale sunt așteptate să continue să crească. Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe asupra unei reforme care ar putea reduce componenta plătită de la bugetul de stat. Totuși, dacă reforma nu este implementată, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene, conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.
Recomandate
Miniștrii PSD au primit mandat să avizeze proiectul de buget pentru adoptarea în Guvern , însă decizia finală privind votul în Parlament va fi luată abia duminică, în cadrul Consiliului Politic Național al partidului. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu , le-ar fi cerut miniștrilor PSD să dea avizul necesar pentru ca proiectul bugetului de stat să poată fi adoptat în Guvern , dar negocierile din coaliție continuă, iar partidul nu a decis încă dacă va susține forma finală a bugetului în Parlament. Potrivit surselor politice citate, social-democrații insistă asupra includerii în buget a unui pachet social de aproximativ 3,4 miliarde de lei , destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile. PSD respinge varianta redusă propusă în discuțiile din coaliție, care ar înjumătăți suma la aproximativ 1,7 miliarde de lei. În cazul în care solicitarea nu va fi acceptată în proiectul final, partidul ar urma să depună amendamente în Parlament. Discuțiile sunt complicate și de situația financiară dificilă a unor administrații locale, invocată de Sorin Grindeanu. Printre exemplele menționate se numără orașe cu datorii semnificative pentru sistemele de încălzire centralizată, precum Craiova, nu doar Bucureștiul. Blocajul actual are legătură și cu întârzierea adoptării bugetului pentru 2026, care ar fi trebuit aprobat încă de la finalul anului trecut. Negocierile dintre partidele din coaliție au fost prelungite din cauza reformei administrative, ce prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică , în paralel cu implementarea unui pachet de măsuri pentru relansarea economică. Guvernul a adoptat cele două pachete prin ordonanțe de urgență la finalul lunii februarie. În plan bugetar, acestea ar trebui să se compenseze reciproc: Măsură Impact estimat Reduceri de cheltuieli prin reforma administrativă aproximativ 2,2 miliarde lei economii Măsuri de relansare economică aproximativ 2,2 miliarde lei costuri Situația s-a complicat însă după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională reforma administrativă , ceea ce pune sub semnul întrebării economiile estimate. Până la o decizie a Curții Constituționale, Guvernul nu are garanția că aceste reduceri vor putea fi aplicate, ceea ce creează incertitudine în construcția bugetară. În lipsa acestor economii de aproximativ 2,2 miliarde de lei, executivul ar trebui să identifice alte surse de finanțare pentru măsurile economice deja aprobate. În același timp, presiunea suplimentară vine din solicitarea PSD pentru finanțarea integrală a pachetului social, pentru care, deocamdată, nu a fost indicată o sursă clară de bani. Decizia politică finală privind susținerea bugetului în Parlament ar urma să fie luată duminică , când conducerea PSD se reunește în Consiliul Politic Național pentru a stabili poziția oficială a partidului. [...]
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale , pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN , care citează Economic Times și bne Intellinews. Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Vânzări de aur în 2026 și scăderea rezervelor Potrivit Economic Times , citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. Conform bne Intellinews , în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002. De la tranzacții „pe hârtie” la lingouri vândute pe piață Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului. În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului. „În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.” Deficit bugetar mai mare și presiuni pe venituri Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026. Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului. Prețul aurului, rezervele internaționale și opțiunile de finanțare bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari. În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an. [...]
Vladimir Putin le-a cerut oligarhilor donații pentru bugetul de stat , potrivit HotNews.ro , care citează The Bell, Financial Times și Reuters. Discuțiile ar fi avut loc cu ușile închise, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice ale Rusiei, în contextul continuării războiului din Ucraina. Conform The Bell, întâlnirea a avut loc joi și a reunit oameni de afaceri de vârf. Informația a fost publicată și de Financial Times, care citează trei persoane familiarizate cu situația. În cadrul discuției, Putin ar fi abordat finanțarea armatei și continuarea războiului, aflat în al cincilea an de la invazia pe scară largă începută în februarie 2022. Potrivit The Bell, miliardarul Suleiman Kerimov s-ar fi angajat să doneze 100 de miliarde de ruble (1,06 miliarde de euro). Una dintre sursele publicației a afirmat că ideea de a obține bani de la companii „într-o perioadă dificilă pentru țară” i-ar aparține lui Igor Sechin, directorul Rosneft și un apropiat al lui Putin. Demersul este prezentat ca o continuare a încercărilor Kremlinului de a atrage resurse de la mediul de afaceri pentru a susține cheltuielile de apărare, însă ar fi pentru prima dată când Putin le-ar fi cerut direct magnatilor să contribuie prin donații. Presiunea vine pe fondul scăderii veniturilor bugetare din energie și al încetinirii economice, care reduce și încasările fiscale din alte sectoare. Reuters a relatat, la începutul lunii, că guvernul rus pregătește o posibilă reducere cu 10% a cheltuielilor neesențiale din bugetul pe 2026, decizia finală urmând să depindă de sustenabilitatea creșterii prețului petrolului, influențată de războiul din Iran. În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA cu 2 puncte procentuale, până la 22%, pentru a strânge suplimentar 600 de miliarde de ruble în trei ani de la întreprinderile mici și mijlocii, iar în 2023 a colectat 320 de miliarde de ruble printr-o taxă excepțională de 10% aplicată unor companii mari. În paralel, ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a declarat joi că Rusia ia în calcul o nouă taxă pe profituri excepționale în 2026, dacă rubla continuă să se deprecieze. Pe partea de cheltuieli, bugetul de apărare a crescut cu 42% anul trecut, la 13.100 miliarde de ruble, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Execuția bugetară a României pe primele două luni din 2026 arată o îmbunătățire semnificativă , cu un deficit redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Știrile ProTV . Veniturile bugetului general consolidat au crescut, iar restituirile de TVA au adus o infuzie de 7 miliarde de lei în economie. Venituri și deficit bugetar Conform Ministerului Finanțelor, execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 14,23 miliarde lei, echivalentul a 0,70% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de deficitul de 30,24 miliarde lei din aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de anul trecut. „Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit în termeni nominali de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 miliarde lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB”, arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat. Creșterea veniturilor din TVA și impozite Încasările din TVA au crescut cu 20,6%, ajungând la 23,75 miliarde lei, datorită unei performanțe mai bune în colectare. Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, cu o creștere de 22,3%, influențate de eliminarea unor facilități fiscale și de avansul încasărilor din impozitul pe dividende. Principalele surse de venituri: TVA: 23,75 miliarde lei (+20,6%) Impozit pe venit și salarii: 13,46 miliarde lei (+22,3%) Contribuții de asigurări: 35,15 miliarde lei (+6,0%) Accize: 6,90 miliarde lei (-0,9%) Rambursări UE: 8,28 miliarde lei (+87,8%) Cheltuieli și investiții Cheltuielile totale au scăzut cu 1,6%, ajungând la 117,96 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială au crescut ușor, în timp ce cheltuielile de personal și cele cu bunurile și serviciile au scăzut. Cheltuielile pentru investiții au fost de 11,20 miliarde lei, cu o mare parte destinată proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Detalii despre cheltuieli: Asistență socială: 43,18 miliarde lei (+0,9%) Dobânzi: 10,26 miliarde lei (stabil) Personal: 27,13 miliarde lei (-0,98 miliarde lei) Bunuri și servicii: 14,43 miliarde lei (-2,1%) Investiții: 11,20 miliarde lei În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 indică o gestionare mai eficientă a finanțelor publice, cu venituri în creștere și un deficit semnificativ redus, ceea ce poate oferi un context favorabil pentru dezvoltarea economică a României. [...]
Curtea Constituțională a respins sesizările AUR privind bugetul pe 2026 , iar legile bugetare au fost declarate constituționale, potrivit G4Media . În consecință, bugetul urmează să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. AUR a contestat pe 23 martie legile bugetului pentru anul 2026, solicitând oprirea intrării în vigoare a unor acte normative pe care le-a descris drept „profund viciate”. Sesizările au vizat atât Legea bugetului de stat, cât și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie 2026. În argumentația publică, AUR a susținut că procedura de adoptare a fost accelerată și ar fi limitat dezbaterea parlamentară, invocând și o fundamentare „nerealistă” a bugetului, construită pe estimări considerate prea optimiste. Formațiunea a mai reclamat încălcarea unor drepturi sociale, inclusiv prin neindexarea pensiilor conform legii, precum și utilizarea de derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară. Decizia CCR închide etapa controlului de constituționalitate declanșată de sesizările opoziției, iar promulgarea de către președinte este pasul necesar pentru intrarea în vigoare a legilor bugetare. [...]
Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pe 2026 ajung la CCR , după ce AUR a contestat legile adoptate de Parlament, potrivit Știrile ProTV . Curtea Constituțională urmează să dezbată sesizările depuse de Alianța pentru Unirea Românilor în legătură cu proiectele aprobate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. În sesizare, AUR cere „oprirea intrării în vigoare” a legilor bugetare, susținând că acestea ar fi „profund viciate” și că adoptarea lor ar fi fost făcută printr-o procedură accelerată, care ar fi limitat dezbaterea parlamentară. Partidul invocă, între altele, comprimarea „extremă” a procesului legislativ, bugetele fiind adoptate în doar câteva zile, fără o analiză „serioasă” a impactului asupra economiei și populației. AUR critică și modul de fundamentare, afirmând că bugetul ar fi construit pe „estimări optimiste” și pe premise care nu ar reflecta situația economică reală, cu riscul apariției unor dezechilibre în execuția bugetară. În același context, formațiunea reclamă încălcarea drepturilor sociale, în special prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, decizie care, potrivit partidului, afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. În comunicatul citat, AUR mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi recurs la derogări „repetate” de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce, în opinia partidului, ar submina stabilitatea cadrului legal și ar crea un precedent în administrarea finanțelor publice. Totodată, AUR susține că ar fi fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv cel al Consiliului Economic și Social, și că ar fi lipsit o consultare reală cu partenerii sociali. Miza imediată este decizia Curții Constituționale: până la pronunțare, parcursul bugetului către promulgare rămâne condiționat de soluția CCR asupra obiecțiilor de neconstituționalitate. Materialul este atribuit de publicație agenției Agerpres. [...]
