Știri
Știri din categoria Statistici
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă, într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat.
În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie.
Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă.
Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului.
În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%.
Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în:
La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în:
Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%.
INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600).
În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați.
Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni.
Recomandate
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
România rămâne în topul UE la vulnerabilitate socială , cu 27,4% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, un nivel care o plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Grecia, potrivit datelor Eurostat citate de G4Media . Indicatorul contează direct pentru presiunea pe bugetele publice și pentru piața muncii, inclusiv prin nevoia de programe sociale și de integrare. La nivelul întregii Uniuni Europene, 92,7 milioane de persoane (20,9% din populația UE) erau expuse acestui risc, în scădere cu 600.000 față de 2024, când erau 93,3 milioane (21%). Datele au fost publicate joi de Eurostat, iar informația este transmisă de Agerpres . Unde se află România în clasamentul UE În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în: Bulgaria: 29% Grecia: 27,5% România: 27,4% La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Cehia: 11,5% Polonia: 15% Slovenia: 15,5% Cine este mai expus la nivel european Eurostat indică diferențe relevante pe criterii demografice: femeile au avut un risc mai mare decât bărbații: 21,9% față de 19,8%; grupa 18–24 de ani a avut cel mai ridicat risc: 26,3%; persoanele de 65 de ani sau peste au avut cel mai redus risc: 18,8%. Gospodăriile cu copii: România, aproape de vârful UE În UE, 22,1% dintre persoanele care trăiau în gospodării cu copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,8% în gospodăriile fără copii dependenți. Pentru gospodăriile cu copii dependenți, rata a variat de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia. [...]
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE , un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat . În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%). În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani. Penultimul loc la ocuparea tinerilor: 52% în România Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%. Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%). [...]
România rămâne sub media UE la puterea de cumpărare, dar depășește Ungaria și alte patru state , potrivit datelor Eurostat prezentate de economedia.ro . În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS – un indicator care ajustează veniturile la diferențele de preț dintre țări) plasează România la un scor de 78 din 100, unde 100 este media Uniunii Europene. Indicatorul arată cât poate cumpăra, în termeni comparabili, un locuitor dintr-o țară față de media UE. La nivel european, diferențele sunt mari: de la 68 în Bulgaria și Grecia până la 239 în Luxemburg, ceea ce înseamnă că Luxemburgul este la circa 3,5 ori peste cele mai jos clasate state, conform datelor Eurostat citate în material. Unde se poziționează România și pe cine depășește Cu scorul 78 (România apare și cu 79 într-un alt pasaj al textului), România este în aceeași zonă cu Croația și peste mai multe economii din regiune. În lista menționată în articol, România depășește: Ungaria (76) Slovacia Letonia Grecia Bulgaria Pentru mediul de afaceri, această poziționare contează deoarece PPS este folosit frecvent în comparații de convergență economică și în evaluări privind piața internă (cerere, consum, costuri relative), fără a fi un indicator direct al salariilor sau al productivității. Extremele din clasament și de ce pot distorsiona comparațiile În vârful clasamentului, Luxemburg și Irlanda se detașează net: 239, respectiv 237 (raportat la media UE = 100). Materialul notează însă că aceste valori sunt influențate de factori specifici: în Luxemburg, un număr mare de lucrători străini contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă; în Irlanda, PIB-ul ridicat este legat parțial de prezența multinaționalelor și de modul în care este contabilizată proprietatea intelectuală, o parte din venituri fiind repatriate către proprietarii din afara țării. Context: media UE în euro, ajustată la PPS În termeni monetari, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE a fost de aproximativ 41.600 euro în PPS în 2025 (date preliminare), cu un interval în interiorul UE de la 28.300 euro în Bulgaria la 99.300 euro în Luxemburg. În ansamblu, articolul indică o separare persistentă între Est și Vest/Nord: țările din Europa de Est au, în general, cele mai mici niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în PPS, iar diferențele sunt asociate cu productivitatea muncii și intensitatea ocupării forței de muncă, potrivit explicațiilor Eurostat preluate în analiză. [...]
BNR pornește în aprilie o anchetă pe circa 12.300 de gospodării pentru a calibra mai bine politica monetară și evaluarea riscurilor la stabilitatea financiară , prin colectarea de date despre averi, venituri, consum, economisire și îndatorare, potrivit Economedia . Cercetarea statistică se numește „Finanțarea și consumul gospodăriilor populației” și va fi realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS). Demersul se desfășoară din 2010, o dată la trei ani, sub coordonarea Băncii Centrale Europene. Miza, potrivit BNR, este ca banca centrală să înțeleagă „cât mai bine” comportamentul financiar al populației – de la consum și venituri până la economisire și nivelul de îndatorare – pentru a fundamenta deciziile de politică monetară și pentru a identifica riscuri la adresa stabilității financiare. Cum se face colectarea și cine intră în eșantion Colectarea datelor de la gospodării ar urma să înceapă în cursul lunii aprilie 2026. Eșantionul pus la dispoziție de INS include aproximativ 12.300 de gospodării, selectate din 1.309 localități, din toate județele. Implementarea în teren va fi făcută cu sprijinul reprezentanților Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Operatorii de interviu vor merge la gospodăriile din eșantion și vor ajuta respondenții să înțeleagă întrebările și să completeze chestionarul elaborat de BNR. Ce date suplimentare se notează în teren și cât durează interviul Pe lângă informațiile financiare, operatorii vor nota și elemente de context despre locuință și zonă, inclusiv: amplasarea locuinței (de la centru până la rural sau zonă izolată); un „rating” al gospodăriei, după aprecierea operatorului, în funcție de finisaje, suprafață, teren, acces și racordare la utilități; încadrarea ratingului: „lux”, „de mijloc”, „modest”, „venituri foarte scăzute”. Durata medie a interviului este de 45 de minute, iar pentru gospodăriile încadrate la clasa de mijloc sau „lux” poate ajunge la 90 de minute. Confidențialitate și protecția datelor BNR precizează că datele colectate vor fi folosite exclusiv în scopuri statistice și tratate confidențial, în conformitate cu legislația în vigoare. Prelucrarea datelor cu caracter personal se face cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) . [...]
Managerii din comerț și construcții anticipează noi scumpiri în trimestrul aprilie–iunie , potrivit Economedia , care citează cea mai recentă anchetă de conjunctură a Institutului Național de Statistică (INS) . Semnalul este relevant pentru costurile din economie: construcțiile indică cea mai puternică presiune pe prețuri, iar comerțul cu amănuntul vede majorări pe scară largă. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri În construcții, INS consemnează așteptări de „dinamică accentuată” a prețurilor lucrărilor, reflectată printr-un sold conjunctural de +51% . În același timp, managerii estimează creșterea volumului producției (sold +17% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +2% ). În comerțul cu amănuntul, majorări de prețuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, în timp ce scăderi sunt așteptate de 6% ; soldul conjunctural de +49% indică, de asemenea, o creștere accentuată a prețurilor. Pe partea de activitate, managerii anticipează o scădere moderată a cifrei de afaceri (sold -7% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +4% ). Context: industrie și servicii, scumpiri așteptate, dar mai temperate În industria prelucrătoare, ancheta realizată în aprilie indică pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold +5% ) și o scădere moderată a numărului de salariați (sold -6% ). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +39% . În servicii, managerii estimează relativă stabilitate a cererii (sold 0% ) și a numărului de salariați (sold -2% ), dar anticipează creșterea prețurilor de vânzare sau de facturare (sold +30% ). Ce înseamnă pentru companii și consumatori Datele INS indică faptul că, în următoarele săptămâni și până la finalul intervalului aprilie–iunie, presiunile de scumpire rămân ridicate în special în construcții și retail , două zone care se transmit rapid în costurile proiectelor și în prețurile de la raft. Ancheta reflectă așteptările managerilor (nu măsoară direct evoluția efectivă a prețurilor), dar oferă un indiciu privind direcția percepută a costurilor pe termen scurt. [...]
