Știri
Știri din categoria Politică monetară
Independența Fed devine miza-cheie pentru credibilitatea politicii monetare în SUA, pe fondul presiunilor politice pentru reducerea dobânzilor, a transmis Jerome Powell la final de mandat, potrivit Agerpres.
Powell, care conduce Rezerva Federală din 2018 și a fost reconfirmat de Joe Biden, își încheie mandatul de președinte pe 15 mai. În contextul atacurilor repetate ale președintelui Donald Trump, care cere dobânzi mai mici, Powell a susținut că banca centrală trebuie să rămână „impermeabilă” la presiuni politice pentru a-și păstra credibilitatea în fața piețelor și a-și îndeplini obiectivele.
„Pur și simplu lucrăm pentru poporul american.”
În intervenția sa, Powell a insistat că Fed nu este „bipartizană”, ci „non-partizană”, iar deciziile privind dobânda de referință trebuie luate exclusiv în interes public, cu focus pe cele două obiective ale instituției: ocuparea deplină a forței de muncă și stabilitatea prețurilor. În lipsa independenței, a avertizat el, „nu există credibilitate”, iar piețele și-ar pierde încrederea în capacitatea Fed de a controla inflația.
Următoarea reuniune a comitetului de politică monetară al Fed, programată peste șase săptămâni, va fi „cel mai probabil” prezidată de Kevin Warsh, succesor desemnat de Donald Trump, notează materialul.
Agerpres mai arată că, la începutul anului, Powell a criticat mai direct administrația actuală, după ce Procurorul General a deschis o anchetă privind depășiri de costuri la proiectul de renovare a sediului Fed din Washington. Powell a descris demersul drept un „pretext”, în „contextul mai larg al amenințărilor și presiunilor constante” din partea Guvernului.
Deși ancheta a fost închisă recent, Powell a explicat că preferă să rămână în cadrul Fed ca simplu guvernator, poziție pe care o poate ocupa până la finalul anului 2028.
Recomandate
Valul de scumpire a banilor se extinde în economiile dezvoltate , după ce Banca Centrală Europeană a intrat joi în „clubul” băncilor centrale care majorează dobânzile, alături de Australia, Norvegia și Japonia, pe fondul riscului ca șocul energetic legat de conflictul cu Iranul să reaprindă inflația, potrivit Reuters . Miza pentru piețe și companii este că politica monetară în G10 se întărește într-un moment în care prețul petrolului rămâne ridicat, iar Strâmtoarea Hormuz este „în mod efectiv închisă”, ceea ce împinge decidenții să prevină o rundă secundară de scumpiri. Reuters notează că și alte bănci centrale ar putea urma în lunile următoare. Cine a intrat deja în ciclul de majorări și de ce contează În zona euro, BCE a crescut dobânzile pentru prima dată în aproape trei ani, ducând rata depozitelor la 2,25%. Decizia a fost luată pentru a limita inflația înainte ca scumpirea energiei, alimentată de războiul cu Iranul, să se propage mai larg în economie. BCE a publicat și noi proiecții de bază pentru inflație: 3,0% în acest an, 2,3% în 2027 și 2,0% în 2028. În Australia, banca centrală a majorat dobânzile de trei ori în acest an, până la 4,35% (cea mai ridicată rată din G10), pentru a contracara un șoc energetic global, anulând integral reducerile operate anul trecut. Guvernatoarea Michele Bullock a spus că există semne că înăsprirea funcționează, iar piețele văd o pauză în lunile următoare, dar includ și o probabilitate de circa 75% pentru încă o majorare până la final de an. Norvegia a urcat dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază la începutul lui mai, până la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii. Inflația de bază anuală a crescut neașteptat în mai, susținând așteptările că dobânzile ar putea urca din nou în acest an, deși banca centrală este văzută ca fiind pe „hold” la ședința din 18 iunie. În Japonia, Banca Japoniei este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda pe termen scurt de la 0,75%, continuând ciclul prudent de creșteri început după ieșirea din dobânzi negative. Reuters menționează că inflația la nivelul prețurilor de producție a accelerat în mai la cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, parțial din cauza slăbiciunii yenului, iar o majorare ar putea ajuta moneda, deși nivelul dobânzilor rămâne scăzut față de alte economii. Cine stă pe loc acum, dar piețele văd riscuri de majorare În SUA, investitorii se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină dobânzile la ședința din 16-17 iunie, însă conflictul cu Iranul a schimbat rapid așteptările: mai întâi au fost eliminate pariurile pe reduceri, apoi a apărut în prețuri scenariul unei majorări în 2026. Piețele indică acum o probabilitate de 60% pentru o creștere până la ședința din octombrie, potrivit Reuters, care amintește și de presiunile politice asupra noului președinte al Fed, Kevin Warsh. În Marea Britanie, Banca Angliei este așteptată să păstreze dobânda la 3,75% pe 18 iunie (nivel la care a rămas pe tot parcursul lui 2026), însă piețele includ integral o majorare până în septembrie. Un semnal al incertitudinii: la ultima ședință, BoE a renunțat la publicarea unei prognoze centrale pentru inflație și alți indicatori, înlocuind-o cu trei scenarii, dintre care cel mai sever ar putea necesita o creștere „viguroasă” a costurilor de împrumut. Restul tabloului G10: pauze, dar cu nuanțe Reuters mai arată că: Noua Zeelandă nu se reunește până la începutul lui iulie, când piețele văd probabilă o majorare de la 2,25%, însă banca centrală se confruntă cu o combinație dificilă: inflație așteptată peste intervalul-țintă de 1%-3% și șomaj la un maxim al ultimului deceniu. Canada a menținut dobânda la 2,25%, invocând puține semne că energia mai scumpă se transmite în inflația de bază; economiștii se așteaptă la dobânzi stabile în 2026. Suedia (1,75%) și Elveția (0%) nu sunt considerate „în grabă” să majoreze, pe fondul inflației mai reduse; în cazul Elveției, francul puternic este deja un factor de înăsprire, iar banca centrală ar putea apela mai mult la intervenții valutare. În ansamblu, extinderea grupului de bănci centrale care cresc dobânzile sugerează că riscul dominant pentru lunile următoare rămâne inflația alimentată de energie, nu încetinirea economică — ceea ce poate menține costurile de finanțare ridicate și volatilitatea pe piețele valutare și de obligațiuni. [...]
În cei opt ani cu Jerome Powell la conducerea Fed, costul creditului pentru populație a rămas, per ansamblu, mai ridicat, iar scumpirea bunurilor a erodat puterea de cumpărare , arată o analiză CNN . Deși dobânda-cheie a băncii centrale americane este acum cu 2,25 puncte procentuale peste nivelul din martie 2018, efectele pentru consumatori se văd cel mai direct în ratele la credite (carduri, auto, ipotecare) și în randamentele la economisire. Powell a prezidat prima ședință a Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC) în martie 2018 și, de atunci, comitetul a majorat dobânda de politică monetară de 15 ori și a redus-o de 11 ori, potrivit datelor Fed. La ultima ședință menționată în material, FOMC a decis, așa cum se aștepta piața, să mențină dobânzile neschimbate. Context: oscilații mari ale dobânzii-cheie Dobânda Fed a trecut, în mandatul lui Powell, printr-un interval foarte larg: de la 0%–0,25% în pandemie până la 5,25%–5,50% între mijlocul lui iulie 2023 și mijlocul lui septembrie 2024, perioadă în care banca centrală încerca să reducă inflația. Aceste decizii influențează direct sau indirect cât câștigă populația din economii și cât plătește pentru datorii, inclusiv prin prețurile din economie. Inflația: +32% la prețurile de consum în opt ani Un produs care costa 1.000 de dolari în martie 2018 a ajuns să coste 1.323 de dolari în martie anul acesta, potrivit unui calculator CPI al Biroului de Statistică a Muncii din SUA, ceea ce înseamnă o creștere totală a prețurilor de consum de 32% în perioada mandatului. CNN notează că, deși avansul pare mare, nu este cel mai ridicat pentru perioade comparabile de opt ani (martie–martie) din 1957 până în prezent: recordul ar fi între martie 1973 și martie 1981, când prețurile au urcat cu 104%, potrivit calculelor realizate de Alicia Wallace (CNN). Economisirea: randamente mai bune, dar cu diferențe mari între produse Analiza arată că depozitele clasice în bănci fizice au rămas puțin atractive, cu randamente medii sub 0,5% (și uneori sub 0,1%). În schimb, alternativele au oferit câștiguri mai bune: Conturi de economii online cu dobândă ridicată : media a urcat de la 1,53% în martie 2018 la 3,43% în această lună, potrivit lui Ken Tumin (DepositQuest.com). Cele mai bune oferte erau între 4,2% și 4,4% la 27 aprilie. Conturi de tip „piață monetară” (money market accounts) : randamentul mediu a crescut de la 0,15% (mijlocul lui martie 2018) la 0,51% (mijlocul lui martie anul acesta), potrivit Bankrate, iar unele oferte din piață ajung la 3%–4%. Certificate de depozit (CD) : media pentru un CD pe un an a crescut de la circa 0,5% (martie 2018) la 1,92% în prezent, potrivit Bankrate. CNN dă exemplul unor CD-uri noi pe un an listate la Schwab.com, cu randamente anuale între 3,8% și 4,25%. Datoriile: cardurile, ipotecile și creditele auto au devenit mai scumpe Pe partea de creditare, materialul subliniază că ieftinirea banilor se transmite cu întârziere către dobânzile plătite de consumatori, iar nivelurile actuale rămân peste cele din 2018 pentru mai multe produse-cheie: Carduri de credit : dobânda medie a urcat de la 16,84% (mijlocul lui martie 2018) la 19,57% (săptămâna trecută), potrivit Bankrate. Ambele niveluri sunt sub maximul de 20,79% atins în august 2024. Pentru cardurile de retail (emise de magazine), media a fost 25,64% în 2018 versus 30,14% în 2025, conform Bankrate. Ipoteci : dobânda fixă pe 30 de ani a fost 4,44% în mijlocul lui martie 2018 și 6,23% săptămâna trecută, potrivit Freddie Mac. CNN precizează că ipotecile sunt mai strâns legate de randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani decât de decizia FOMC, deși sunt influențate și de mișcările Fed. Credite garantate cu locuința : linia de credit pe baza capitalului propriu (HELOC), de regulă cu dobândă variabilă, a crescut de la 5,77% (mijlocul lui martie 2018) la peste 7% în prezent, potrivit Bankrate. Împrumuturile de tip „home equity loan” (de regulă cu dobândă fixă) au urcat de la 5,53% la aproape 8%. Credite auto noi : în martie 2018, un cumpărător mediu împrumuta 31.020 dolari pe 69,5 luni la o dobândă anuală (APR) de 5,7%, cu rată lunară de 527 dolari și dobândă totală de 5.473 dolari, potrivit Edmunds.com. În martie 2026, media a fost 43.732 dolari pe 70,4 luni la 7% APR, cu rată lunară de 770 dolari și dobândă totală de 9.731 dolari. Credite auto second-hand : în martie 2018, media era 21.202 dolari pe 67,2 luni la 8,7% APR (393 dolari/lună; 5.637 dolari dobândă totală). Luna trecută, media a fost 29.266 dolari pe 70 luni la 11% APR (560 dolari/lună; 10.508 dolari dobândă totală). În ansamblu, tabloul din mandatul lui Powell indică o perioadă în care politica monetară a oscilat puternic, iar pentru consumatori „normalizarea” dobânzilor după pandemie s-a tradus prin credite mai scumpe, chiar dacă economisirea a devenit mai bine remunerată în produsele unde concurența este mai mare (în special online). [...]
BCE a reluat ciclul de creștere a dobânzilor, semnalând că șocul energetic din conflictul SUA–Iran riscă să țină inflația sus , într-un moment în care economia zonei euro este deja revizuită în jos, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, în prima creștere din 2023 încoace. Decizia a fost anticipată aproape integral de piețe, investitorii mizând pe o majorare de cel puțin 25 de puncte de bază. De ce contează: inflația revine în prim-plan, iar creșterea încetinește BCE își justifică mișcarea prin presiunile inflaționiste generate de conflictul dintre SUA și Iran, care a afectat piețele energetice globale și a împins în sus prețurile la energie. Instituția arată că scumpirea energiei continuă să se transmită în lanț către costurile alimentelor, bunurilor și serviciilor. În comunicarea oficială, banca centrală a transmis că decizia de a majora ratele este „robustă” într-o gamă largă de scenarii privind evoluția șocului și impactul asupra perspectivelor pe termen mediu pentru zona euro. Prognoze revizuite: inflație mai mare, creștere mai mică BCE a revizuit în sus estimările privind inflația și în jos perspectivele de creștere economică pentru zona euro: Inflație medie : 3% în 2026, 2,3% în 2027 și 2% în 2028. Creștere economică : 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028. Potrivit instituției, conflictul afectează piețele de materii prime, veniturile populației și încrederea consumatorilor, ceea ce apasă asupra activității economice. Mesajul BCE: fără promisiuni privind următoarele mișcări Christine Lagarde , președinta BCE, a indicat că banca nu își asumă acum o traiectorie prestabilită a dobânzilor, pe fondul incertitudinilor ridicate. „Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sus pentru inflaţie şi riscuri în jos pentru creştere economică. Nu ne angajăm în acest moment pe o anumită traiectorie a dobânzilor.” [...]
BNR avertizează că, fără explicații suplimentare, decizia Consiliului Concurenței pe ROBOR poate alimenta așteptări nerealiste și controverse cu potențial de a afecta stabilitatea financiară și creditarea, potrivit Adevărul . Banca centrală cere clarificări privind concluziile investigației care a vizat activitatea unor bănci pe piața monetară și modul de stabilire a indicelui. BNR susține, într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu , că investigația se referă la o procedură tehnică „dificil de înțeles chiar și pentru specialiști” și amintește că autoritatea de concurență a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală spune că în spațiul public au apărut interpretări care pot distorsiona percepția asupra pieței financiare. De ce contează: riscul de confuzie în jurul ROBOR și al ratelor la credite BNR atrage atenția că lipsa unor explicații suplimentare poate genera „controverse neîntemeiate” și „așteptări nerealiste”, cu efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare. În acest context, instituția invocă declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora diferența analizată în investigație ar fi de ordinul „fracțiunilor de procent” față de un nivel considerat corect al ROBOR. Banca centrală notează însă că, în dezbaterea publică, au apărut afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi crescut cu „mai multe procente” din cauza comportamentului băncilor, fiind invocată evoluția de la aproximativ 1,25% la peste 8% în intervalul 2021–2023. BNR reamintește că a explicat în repetate rânduri creșterea dobânzilor din acea perioadă, pe fondul inflației globale și al majorării ratelor dobânzilor în multe economii din regiune, și că ROBOR evoluează, de regulă, în jurul dobânzii de politică monetară, cu variații de aproximativ un punct procentual. Cele trei clarificări cerute de BNR Consiliului Concurenței În documentul citat, BNR formulează trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le lămurească: Relația dintre regulile pieței monetare și concluziile investigației: dacă normele și procedurile sunt considerate corecte și respectate, BNR cere să se explice ce prevederi din legislația concurenței ar fi fost încălcate, cum și dacă există contradicții între normele pieței și legislația concurenței. Schimbul de informații între participanți: BNR amintește că, potrivit conducerii Consiliului Concurenței, nu a fost identificat un „cartel clasic”, dar au fost invocate schimburi de informații sensibile/confidențiale sau un nivel prea ridicat de transparență; banca centrală cere explicații despre relevanța acestor elemente din perspectiva concurenței. Metodologia pentru „fracțiunile de procent”: BNR solicită clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași analiză nu ar fi aplicabilă și perioadelor în care indicele a scăzut consistent. Context: sancțiuni mari și litigii probabile Poziția BNR vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019–2022. Autoritatea a indicat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR și a apreciat că acestea au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În material este menționat că amenzile depășesc 80 de milioane de lei, iar ulterior este indicat și un total de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro, adică aprox. 3,55 miliarde lei) ; articolul nu explică diferența dintre cele două valori. Totodată, mai multe bănci au anunțat că vor contesta în instanță decizia, iar în spațiul public au apărut discuții despre impactul asupra ratelor și despre eventuale despăgubiri, pe fondul faptului că decizia nu este definitivă și poate fi analizată de instanțe în anii următori. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, se arată în poziția semnată de Dan Suciu. Amenzile enumerate în articol Lista sancțiunilor prezentată în material include: Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei Banca Transilvania: 875,74 milioane lei OTP Bank România: 85,03 milioane lei ING Bank: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei [...]
O posibilă majorare a dobânzii-cheie a BCE ar scumpi creditele în zona euro , într-un moment în care economia este deja sub presiune, pe fondul accelerării inflației după șocul petrolului, potrivit Economedia . Banca Centrală Europeană urmează să anunțe joi, la ora 14:15 (ora României), decizia de politică monetară, iar analiștii se așteaptă la prima majorare a dobânzilor după 2023, în contextul creșterii bruște a prețurilor de consum în zona euro, relatează DPA, citată de Agerpres. Dobânda de politică monetară a BCE – relevantă atât pentru bănci, cât și pentru cei care economisesc – s-a situat la 2% de la mijlocul anului 2025. De ce crește presiunea pe BCE: inflația a sărit peste țintă Impulsul inflaționist este legat de șocul prețului petrolului, apărut pe fondul războiului din Iran. În luna mai, prețurile de consum din zona euro au fost cu 3,2% mai mari decât în mai anul trecut, potrivit Eurostat , depășind semnificativ ținta BCE de 2% pe termen mediu. Pentru comparație, în februarie rata anuală a inflației era de 1,9%, ceea ce indică o accelerare rapidă în doar câteva luni. Pe lângă energie, au crescut și prețurile la servicii, iar economiștii se tem de o scumpire mai generalizată, pe măsură ce companiile transferă către clienți costurile mai mari cu energia și transportul. Efectul unei dobânzi mai mari: frână pe cerere, dar risc pentru o economie deja slăbită Christine Lagarde a spus în repetate rânduri că BCE este pregătită să acționeze dacă va fi necesar. În logica politicii monetare, dobânzile mai mari tind să facă împrumuturile mai scumpe pentru consumatori și companii, ceea ce poate reduce cererea și, implicit, poate tempera inflația. În același timp, o astfel de decizie ar putea apăsa suplimentar pe economia zonei euro, descrisă ca fiind slăbită și afectată de consecințele războiului din Iran; economia s-a contractat „în mod surprinzător” în primul trimestru, conform informațiilor citate de Economedia. [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
