Știri
Știri din categoria Economie
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela, potrivit CNBC. Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică.
NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela. Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare.
Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale.
În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente.
Recomandate
Prețurile serviciilor poștale din România s-au triplat în ultimii 10 ani , potrivit Termene.ro , iar coletele au depășit pentru prima dată volumul scrisorilor, semn al schimbărilor majore din economie și comportamentul consumatorilor. Creșterea tarifelor reflectă atât inflația acumulată în ultimul deceniu, cât și transformarea pieței, unde comerțul online a devenit principalul motor al cererii pentru servicii poștale. În acest context, volumul coletelor a crescut constant, în timp ce corespondența clasică a intrat pe un trend descendent. Schimbările majore din piața poștală: prețurile serviciilor au crescut de aproximativ trei ori în 10 ani coletele au depășit scrisorile ca volum, în premieră e-commerce-ul a devenit principalul generator de livrări serviciile tradiționale de corespondență sunt în declin Această evoluție marchează o schimbare structurală: serviciile poștale nu mai sunt dominate de scrisori, ci de livrări generate de comenzile online. Operatorii sunt astfel nevoiți să investească în logistică, livrare rapidă și infrastructură adaptată coletelor. În același timp, creșterea prețurilor poate pune presiune pe consumatori și pe companii, mai ales în contextul în care livrarea devine un cost tot mai important în lanțul comercial. Pe termen lung, tendința indică o reconfigurare a sectorului poștal, în care digitalizarea reduce rolul corespondenței clasice, iar livrările de produse devin activitatea centrală. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Guvernul României a aprobat majorarea salariului minim brut la 4.325 lei , nivel care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost adoptată în ședința de guvern de joi, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole , a anunțat că măsura vizează îmbunătățirea veniturilor pentru angajații plătiți la nivelul minimului pe economie. Potrivit acestuia, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei , ceea ce înseamnă o majorare de 275 lei brut , echivalentă cu aproximativ 6,8% . Ministrul Muncii a precizat că, în termeni neti, venitul estimat va ajunge la aproximativ 2.699 lei , după aplicarea deducerii de 200 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 125 lei pentru angajați. Petre-Florin Manole a explicat că noul nivel al salariului minim va avea efecte asupra mai multor indicatori ai pieței muncii. Astfel, tariful orar aferent unui program complet de lucru va ajunge la 25,949 lei pe oră , calculat pentru o medie de 166,667 ore lucrate pe lună . Principalele valori după majorare: Indicator Valoare actuală Valoare de la 1 iulie 2026 Salariu minim brut 4.050 lei 4.325 lei Creștere brută – 275 lei Creștere procentuală – 6,8% Salariu net estimat – 2.699 lei Tarif orar – 25,949 lei/oră Ministrul Muncii a subliniat că măsura este importantă pentru angajații cu venituri reduse, afirmând că salariul minim reprezintă pentru mulți români venitul de care depinde viața de zi cu zi. În opinia sa, majorarea ar trebui să contribuie la creșterea puterii de cumpărare, la reducerea riscului muncii la negru și la consolidarea protecției sociale pentru persoanele cu salarii mici. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim brut pe economie. După aplicarea noii hotărâri, numărul total al angajaților care ar putea beneficia direct sau indirect de majorare ar putea ajunge la 1.759.027 de persoane . Ministrul a mai arătat că majorarea salariului minim poate genera și venituri suplimentare la bugetul de stat prin impozitul pe venit colectat din salarii, o parte dintre aceste sume urmând să contribuie la finanțarea unor măsuri sociale. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere blocarea schemelor „suveică” din subvențiile pentru șomeri , după ce autoritățile au descoperit cazuri în care aceleași persoane au fost angajate succesiv de mai multe firme doar pentru a încasa repetat bani de la stat. Potrivit Digi24 , premierul a cerut Ministerului Muncii să identifice rapid soluții legislative și administrative pentru corectarea vulnerabilităților din programele de sprijin destinate persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii. Programul vizat oferă angajatorilor o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare persoană angajată din categorii considerate vulnerabile: șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, firmele sunt obligate să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni . Cum funcționează mecanismul criticat Potrivit premierului, analiza programelor publice a scos la iveală practici care ridică semne de întrebare. În unele cazuri, o persoană este angajată pentru a genera subvenția, iar după o perioadă relativ scurtă își încetează contractul de muncă, de regulă prin demisie. Ulterior, aceeași persoană apare angajată la o altă companie care solicită din nou subvenția. Astfel apare un mecanism repetitiv prin care: aceeași persoană este angajată succesiv la mai multe firme; companiile accesează de fiecare dată subvenția de la stat; integrarea reală pe piața muncii nu are loc. Premierul a calificat acest sistem drept o „schemă de tip suveică” care permite deturnarea scopului inițial al programului. Datele invocate de premier În 2025, statul a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane prin această schemă. Un element care a atras atenția autorităților este distribuția acestor angajări. Mai mult de jumătate dintre beneficiari – 6.816 persoane – au fost angajați în firme de pază, iar activitatea acestor companii este concentrată în câteva zone ale țării. Domeniu Număr persoane Firme de pază 6.816 Alte sectoare aproximativ 6.400 Zonele unde fenomenul apare frecvent sunt: București și zona limitrofă județul Gorj județul Galați Ministerul Muncii confirmă problemele Ministrul Muncii, Florin Manole , a declarat că informațiile prezentate de premier provin dintr-un raport realizat chiar de minister și transmis înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută. Oficialul a confirmat că datele privind vulnerabilitățile programului sunt reale. Miza reformei Deși impactul bugetar al schemei este estimat la zeci de milioane de lei , premierul susține că problema principală este una de principiu: corectitudinea utilizării banilor publici. Bolojan afirmă că statul trebuie să susțină companiile care creează locuri de muncă reale și stabile, nu mecanisme care permit accesarea repetată a subvențiilor fără rezultate durabile pe piața muncii. Guvernul a cerut Ministerului Muncii să propună rapid modificări pentru a elimina aceste practici. [...]
Președintele CFA România estimează risc ridicat de recesiune în 2026 , pe fondul unei scăderi puternice a consumului la început de an, relatează Bursa , citând Agerpres. Avertismentul CFA România: consumul, principalul semnal de alarmă Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, spune că România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB), invocând datele privind consumul din ianuarie și dinamica probabilă din lunile următoare. „Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică.” În evaluarea sa, scăderea consumului din ianuarie este un indicator cu greutate pentru începutul de an, iar primul trimestru ar putea consemna o contracție. Codirlaşu a mai arătat că, din ajustări sezoniere, unele variații trimestriale pot fi „netezite”, însă riscul de a vedea un minus în T1 2026 față de T4 2025 rămâne ridicat. Datele INS: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1% în ianuarie Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) în ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de ianuarie 2025, potrivit Agerpres, citată de Bursa. Declinul a fost atras de mai multe aspecte: comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%), conform aceleiași surse. Codirlaşu anticipează că scăderea consumului ar putea continua, invocând creșterea prețului combustibililor și o aversiune mai ridicată la risc din partea populației, care ar putea duce la prudență în cheltuieli. În acest context, el indică drept prim reper pentru confirmarea direcției economiei datele de PIB pentru trimestrul I, care ar putea oferi primele indicii privind intrarea în recesiune. În paralel, la elaborarea proiectului de buget pentru 2026, Guvernul a luat în calcul o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit Agerpres. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran provoacă turbulențe în economia globală , afectând transportul internațional, prețurile energiei și lanțurile de aprovizionare ale marilor companii. Potrivit Reuters , conflictul extins din Orientul Mijlociu a blocat unele dintre cele mai importante rute comerciale din lume și a determinat o creștere rapidă a prețurilor la petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile pentru economie și pentru inflație. Una dintre cele mai sensibile zone afectate este Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global . În urma atacurilor cu drone lansate de Iran ca reacție la loviturile americane și israeliene, traficul maritim din zonă s-a redus drastic, iar unele rute aeriene importante din Golf au fost suspendate. Creșterea prețurilor la energie Impactul se vede deja în piețele energetice. Petrolul Brent a urcat spre 90 de dolari pe baril . În Statele Unite, benzina a ajuns la 3,32 dolari pe galon , față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte. În Europa, prețul spot al gazului a crescut cu aproximativ 80% , potrivit industriei. Scumpirea energiei se transmite rapid în costurile tuturor companiilor. „Orice creștere a prețului petrolului sau gazului se reflectă în lanț în toate industriile”, a explicat Simon Hunt, directorul general al producătorului italian de băuturi Campari. Industrie și transport, printre cele mai afectate Europa, care încă resimte efectele crizei energetice din 2022, este deosebit de vulnerabilă. Institutul german IW estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar putea reduce economia Germaniei cu 0,3% din PIB în 2026 și cu 0,6% în 2027 , ceea ce ar însemna o pierdere de aproximativ 40 de miliarde de euro în doi ani. Companiile din mai multe sectoare au început deja să resimtă impactul: Companii industriale reduc sau încetinesc producția din cauza costurilor energetice. Transportul aerian este afectat de rutele suspendate și de combustibilul mai scump. Lanțurile logistice sunt perturbate din cauza blocajelor maritime. Compania aeriană Wizz Air a avertizat că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul net din anul fiscal 2026 cu aproximativ 50 de milioane de euro . Probleme în aprovizionarea cu materii prime Conflictul afectează și fluxurile unor materiale esențiale pentru industrie. Printre cele mai expuse se numără: aluminiul , produs în cantități mari în statele din Golf; sulful , important pentru industria chimică și metalurgică; heliul , material esențial pentru producția de semiconductori. Unele companii au fost deja nevoite să suspende livrările. De exemplu, producătorul Aluminium Bahrain a declarat forță majoră după ce transportul metalului prin Strâmtoarea Hormuz a devenit imposibil. Riscuri pentru creșterea economică globală Băncile de investiții avertizează că un șoc energetic prelungit ar putea afecta serios economia mondială. Morgan Stanley a avertizat că scenariul ar putea readuce economia în „manualul recesiunii”. Goldman Sachs estimează că un petrol temporar la 100 de dolari pe baril ar putea reduce creșterea economică globală cu 0,4 puncte procentuale . Durata conflictului rămâne însă principala necunoscută. Analiștii spun că o escaladare de lungă durată ar putea duce la scăderea profitului companiilor, perturbări majore ale comerțului și o nouă perioadă de volatilitate pe piețele financiare. [...]
