Știri
Știri din categoria Economie
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela, potrivit CNBC. Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică.
NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela. Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare.
Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale.
În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente.
Recomandate
La peste 100 de zile de la instalarea guvernului condus de Delcy Rodríguez , Venezuela rămâne prinsă în hiperinflație, iar salariul minim lunar a ajuns la echivalentul a circa 0,27 dolari , astfel încât trei luni de muncă nu însumează nici măcar 1 dolar, potrivit CNN . Contrastul dintre vitrine pline și puterea de cumpărare prăbușită indică o problemă economică de fond: reformele și relaxarea unor sancțiuni nu se traduc încă în venituri reale pentru populație. Într-o scenă descrisă din Caracas, un mall pare aglomerat, dar mulți clienți pleacă fără cumpărături. O parte dintre plăți se fac prin aplicații care oferă linii mici de credit legate de anumiți comercianți, rambursate în rate – o soluție care a câștigat popularitate într-o economie cu acces limitat la carduri de credit, pe fondul unei cerințe legale ridicate de rezerve bancare (procentul din depozite pe care băncile trebuie să-l păstreze blocat). Relaxarea sancțiunilor și reluarea discuțiilor cu FMI și Banca Mondială, fără efect imediat în buzunare La peste 100 de zile de la preluarea puterii, au fost anunțate măsuri cu potențial de impact macroeconomic, inclusiv relaxarea sancțiunilor Departamentului Trezoreriei SUA aplicate anterior Băncii Centrale a Venezuelei, Băncii Venezuelei și altor entități bancare. Miza, potrivit materialului, este o integrare mai mare în piața globală și creșterea veniturilor în valută. În paralel, au fost reluate discuțiile între guvernul interimar, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Totuși, în teren, venezuelenii intervievați de CNN spun că viața de zi cu zi a rămas, în mare, neschimbată, în pofida anunțurilor despre investiții și proiecții de creștere economică. Hiperinflația erodează rapid veniturile; alimentele și combustibilul apasă bugetele CNN descrie o economie în care banii „intră și ies” cu o viteză brutală, pe fondul scumpirilor, în special la combustibil și alimente. În acest context, oamenii se grăbesc să cheltuiască bolivarii pe strictul necesar înainte ca moneda să se deprecieze și mai mult. Un exemplu de presiune pe consum: un kilogram de carne costă între 7 și 10 dolari (aprox. 32–46 lei), preț care, raportat la veniturile minime, scoate din alimentație produse considerate de bază, precum proteinele. Companiile se repoziționează, dar creditul în dolari rămâne pentru o minoritate Pe partea de business, un comerciant citat de CNN spune că își lichidează „bodegón”-ul (magazin specializat apărut în anii 2019–2020, alimentat de importuri), pe motiv că modelul nu mai este viabil, și încearcă să se mute către bunuri de uz casnic, pe fondul prudenței crescute a consumatorilor. În același timp, sectorul dealerilor auto este prezentat ca fiind în expansiune, pe fondul îmbătrânirii parcului auto și al închiderii unor uzine de asamblare în anii de criză. Oferta este susținută de facilități de credit denominate în dolari, oferite de companii private, dealeri și unele bănci – însă accesibile, potrivit materialului, doar unei minorități. Salariul minim și miza următoarei decizii: majorarea promisă de 1 mai Un protestatar, Ángel García, spune că salariul minim lunar este de 130 bolivari (aprox. 0,27 dolari) și că până și cumpărarea unui os – simbolul protestului său – presupune un efort semnificativ. El descrie situația ca pe o alegere frecventă între hrană și transport. Delcy Rodríguez a declarat într-un discurs din 8 aprilie că va anunța o majorare „responsabilă” a salariilor de Ziua Muncii, pe 1 mai, și că, pe măsură ce economia se stabilizează, ar putea urma și alte ajustări. Ce ar trebui să se întâmple pentru ca stabilizarea să fie resimțită Economistul și fostul parlamentar de opoziție José Guerra afirmă că în 100 de zile nu se pot aștepta îmbunătățiri economice vizibile, dar susține că economia Venezuelei se va îmbunătăți. El indică drept priorități stabilizarea cursului de schimb și reducerea inflației. Potrivit cifrelor Băncii Centrale a Venezuelei citate în material, inflația anuală era de 650% în martie. Guerra mai spune că o creștere a salariului minim, combinată cu încetinirea deprecierii bolivarului față de dolar, ar putea aduce un prim semn de ușurare, însă schimbările structurale ar putea fi resimțite abia spre finalul celei de-a doua jumătăți a lui 2026. În acest interval, răbdarea populației scade, iar CNN notează că pentru mulți prosperitatea economică este condiționată de schimbări politice care să ofere stabilitate pe termen lung – elemente care nu par iminente. [...]
Christine Lagarde respinge scenariul de stagflație în zona euro , argumentând că mixul actual de politici și dinamica pieței muncii diferă fundamental de anii ’70, chiar dacă riscurile de inflație ridicată și încetinire economică s-au accentuat, potrivit Economica . Șefa Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că termenul „stagflație” nu descrie corect situația curentă din Europa. În opinia sa, în anii ’70 inflația era persistentă, iar șomajul se afla la un nivel ridicat, în timp ce cadrul monetar și fiscal era „fără legătură” cu cel de acum. „În anii ’70, inflaţia continua, continua, continua într-un ritm sustenabil şi solid, iar şomajul era la un nivel ridicat. Cadrul monetar şi fiscal nu avea nicio legătură cu ceea ce avem în prezent.” În același timp, Lagarde a recunoscut deteriorarea balanței de riscuri: riscurile de creștere a inflației și cele de scădere a economiei „s-au intensificat”, iar prelungirea războiului și menținerea prețurilor ridicate la energie ar amplifica impactul atât asupra inflației, cât și asupra activității economice. BCE a transmis și că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „bine ancorate”, deși pe termen scurt s-au modificat semnificativ, iar Consiliul guvernatorilor nu se angajează anticipat la o traiectorie a dobânzii. Proiecțiile BCE: creștere modestă, nu stagnare Lagarde a indicat că proiecțiile BCE din martie nu arată o economie în stagnare: instituția estima o creștere a PIB-ului zonei euro de 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028. Ea a subliniat că avansul este mai redus, dar că zona euro nu se află „în stagnare” și „în niciun caz în recesiune”, deși a admis că pot fi imaginate scenarii mai negative. În paralel, unii analiști avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economică a zonei euro. Datele Eurostat : avans marginal în T1 2026 Datele Eurostat citate arată o creștere de 0,1% a PIB-ului în zona euro (20 de state) și în UE în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după +0,2% în trimestrul patru din 2025. Față de primul trimestru din 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1% în UE în T1 2026, după +1,3% (zona euro) și +1,4% (UE) în trimestrul precedent. [...]
Statele UE pot compensa rapid o parte mai mare din costurile energetice ale firmelor , după ce Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de ajutoare de stat valabil până la finalul anului, potrivit Economedia . Măsura vizează sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei din Orientul Mijlociu, în condițiile scumpirilor bruște la energie. Noul cadru, denumit METSAF , este „temporar” și „țintit”, iar Comisia subliniază că va monitoriza în continuare ajutoarele de stat pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă. „Recentele creşteri bruşte ale preţurilor la energie necesită un răspuns imediat. METSAF permite soluţii uşor de aplicat care vor susţine dezvoltarea continuă a principalelor sectoare din UE, cum ar fi agricultura, pescuitul şi transporturile, prin atenuarea efectelor crizei”, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Teresa Ribera. Cine poate primi sprijin și în ce limite Cadrul este construit pentru câteva sectoare: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Pentru companiile din agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte. În paralel, un mecanism simplificat permite acordarea de ajutoare forfetare, cu formalități minime, plafonate la 50.000 euro per beneficiar (aprox. 250.000 lei). Reguli mai permisive pentru marii consumatori de energie Statele membre pot majora și sprijinul pentru industriile mari consumatoare de energie, în anumite condiții. Pentru companiile eligibile în regimurile temporare de reducere a prețurilor energiei electrice (secțiunea 4.5 din CISAF), intensitatea ajutorului poate crește de la 50% la până la 70% din costul energiei electrice aferent consumului eligibil, putând fi acoperit până la 50% din consumul total al beneficiarului. Comisia precizează că, în acest caz, nu va fi necesară nicio creștere suplimentară a eforturilor de decarbonizare . Context: o nouă relaxare a regulilor în perioadă de criză În ultimele săptămâni, mai multe state membre au anunțat măsuri pentru a sprijini companiile și consumatorii afectați de costurile mai mari ale energiei, de la reduceri ale taxelor pe combustibil (Germania, Spania) la măsuri mai țintite (Franța, Belgia). Potrivit sursei, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat este o practică folosită de UE în perioade de criză, cu precedente în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. [...]
Piața muncii rămâne concentrată pe joburi cu calificare redusă , în condițiile în care doar o mică parte din posturile vacante raportate la nivel național vizează candidați cu studii superioare, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . În total, sunt disponibile 31.983 de locuri de muncă în această săptămână. Cele mai multe oferte sunt pentru ocupații precum conducător auto transport rutier (2.621), curier (2.299), muncitor necalificat în construcții și lucrări conexe (2.022), lucrător comercial (1.538 și, separat, 1.217), manipulant mărfuri (1.372), muncitor necalificat la asamblare și montaj (1.129), ajutor bucătar (1.093), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (884), agent de securitate (711) și lucrător în bucătărie – spălător vase mari (678). Structura cererii după nivelul de studii Distribuția posturilor indică o cerere puternică pentru forță de muncă fără calificări înalte: 2.448 de locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare; 5.375 pentru studii liceale sau postliceale; 7.037 pentru studii profesionale; 17.123 pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Ce trebuie să știe candidații și angajatorii ANOFM precizează că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și se actualizează în timp real, în funcție de posturile declarate de angajatori, valabilitatea ofertelor și numărul repartițiilor emise pentru ocupare. [...]
Încrederea în economia zonei euro a coborât în aprilie la minimul ultimilor trei ani și jumătate , un semnal care complică deciziile de politică monetară ale BCE într-un context de presiuni inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Agerpres . Indicele de încredere publicat de Comisia Europeană a scăzut la 93 de puncte, de la 96,6 puncte în luna precedentă, sub estimările analiștilor. Componenta serviciilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul efectelor războiului din Iran asupra economiei. De ce contează: risc de „inflație mai sus, creștere mai jos” Datele descrise în material indică simultan o creștere a prețurilor și o stagnare a avansului economiei, ceea ce pune BCE într-o poziție dificilă: înăsprirea politicii monetare (adică dobânzi mai mari) poate frâna și mai mult o creștere deja fragilă. Comisia Europeană arată că declinul a fost tras în jos de: scăderea încrederii consumatorilor; deteriorarea percepției managerilor din servicii și comerțul cu amănuntul. În paralel, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut, semn că firmele anticipează o accelerare a inflației, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscului de probleme de aprovizionare. Ce spun instituțiile și analiștii Comisia Europeană explică scăderea încrederii consumatorilor prin evaluările acestora privind situația financiară a gospodăriilor (trecut și viitor), intențiile de achiziții majore și așteptările despre perspectivele economice generale. Franziska Palmas, de la Capital Economics, apreciază că studiul Comisiei din aprilie sugerează că războiul din Iran afectează economia zonei euro mai mult decât se estima. Creditarea rezistă, dar condițiile se înăspresc Separat, datele citate arată că băncile din zona euro au majorat creditarea către companii cu 3,2% în martie, după 3% în februarie. Totuși, un studiu privind creditarea indică înăsprirea criteriilor de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Ce urmează la BCE Analiștii se așteaptă ca joi BCE să mențină dobânzile nemodificate, în condițiile în care oficialii de la Frankfurt ar aștepta mai multe date despre durata și amploarea șocului energetic înainte de o decizie; majorări ale dobânzilor sunt așteptate începând din iunie, conform materialului. [...]
România intră în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, cu ținta de a mobiliza peste 2 miliarde de euro pentru investiții , iar Portul Constanța își leagă mai strâns operațiunile de coridoarele europene de transport printr-un acord cu Portul Rijeka, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a făcut anunțurile marți, 28 aprilie, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), susținând că România „a înregistrat pași importanți pentru dezvoltarea economiei sale și pentru consolidarea cooperării regionale”. Acord Constanța–Rijeka: miză pe conectivitate și fluxuri de marfă Șeful statului a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka. În mesajul publicat pe X, Nicușor Dan a indicat că parteneriatul ar urma să: întărească conectivitatea în regiune; consolideze rolul Portului Constanța ca „hub strategic” la Marea Neagră; deschidă oportunități pentru integrarea mai puternică a portului în coridoarele europene de transport și pentru accesul la piețele internaționale. Aderarea la fondul I3M: instrument de finanțare cu capital public și privat Totodată, România a aderat la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări . Potrivit președintelui, prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, România va contribui la un instrument financiar care își propune să mobilizeze peste 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru investiții în: energie, sustenabilitate, transport, infrastructură digitală și socială. Nicușor Dan a mai precizat că fondul este dezvoltat cu sprijin european și este deschis capitalului privat, urmând să susțină proiecte strategice „cu beneficii concrete pentru economie și pentru cetățeni”. [...]
