Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Impozitele pe locuințe ar putea crește semnificativ începând cu anul 2026, dacă va fi aplicată măsura prin care taxarea se va face la valoarea de piață a proprietăților, informează Antena 3. Potrivit sursei, autoritățile iau în calcul modificarea sistemului de impozitare pentru a crește veniturile locale și a corela nivelul taxelor cu realitatea din piața imobiliară.
În prezent, impozitele sunt calculate pe baza valorii impozabile stabilite prin grilele notariale sau prin formule rigide, care nu reflectă întotdeauna valoarea actuală de piață. Noua abordare ar urma să aducă o schimbare radicală: evaluarea periodică a proprietăților și ajustarea impozitelor în funcție de prețul real al locuințelor, așa cum se practică deja în alte state europene.
Măsura este încă în stadiu de analiză, dar ar putea fi inclusă într-un pachet legislativ mai amplu de reformare fiscală, menit să crească gradul de colectare și să reducă discrepanțele între contribuabili. De asemenea, această modificare ar putea avea un impact considerabil asupra proprietarilor din marile orașe, unde prețurile imobiliarelor au crescut accelerat în ultimii ani.
Nu este exclus ca această reformă să fie dublată de introducerea unor plafoane sau deduceri pentru anumite categorii sociale, cum ar fi pensionarii sau persoanele cu venituri reduse, pentru a diminua impactul asupra celor vulnerabili.
Autoritățile locale și centrale urmează să stabilească metodologia exactă și ritmul de implementare, însă aplicarea măsurii ar putea începe din 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție pentru adaptarea contribuabililor la noul sistem.
Recomandate
Cluj-Napoca găzduiește pe 4-5 martie TaxEU Forum 2026 , unul dintre cele mai ample evenimente dedicate fiscalității , într-un context marcat de modificări legislative și presiuni bugetare. Conferința și seminarele vor avea loc la Hotel Radisson Blu Cluj și vor reuni experți fiscali, consultanți și reprezentanți ai autorităților. Evenimentul își propune să clarifice impactul schimbărilor fiscale anunțate pentru 2026 asupra mediului de afaceri și să ofere soluții practice pentru aplicarea noilor reguli. În prima zi, 4 martie, conferința va aborda teme precum: relansarea economică europeană și implicațiile pentru reformele din România; taxarea proprietății și echilibrul dintre eficiență și predictibilitate; impozitarea muncii versus taxarea capitalului; modificările privind prețurile de transfer; implementarea Directivei IMM privind scutirea de TVA pentru întreprinderile mici; schimbările la impozitul pe venit și efectele asupra cotei unice. Printre vorbitori se numără specialiști din marile firme de consultanță și Ioan Pop, director general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, din cadrul ANAF. A doua zi, 5 martie, este dedicată seminarelor tehnice susținute de TPA România, RSM Romania, Crowe România și BDO România. Temele includ controale fiscale, impactul pachetelor de măsuri bugetare, modificări legislative aplicabile persoanelor fizice și analiza măsurilor de austeritate fiscală. Organizatorii anunță că participarea se face exclusiv în format fizic, iar înscrierile sunt deschise pe platforma evenimentului. TaxEU Forum 2026 se desfășoară într-un moment în care mediul de afaceri așteaptă clarificări privind noile reglementări fiscale și direcția politicii bugetare pentru anul în curs. [...]
România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa , arată datele publicate de Tax Foundation , analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică . Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%. Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în: Danemarca – 60,5% Franța – 55,4% Austria – 55% Spania – 54% La polul opus, pe lângă România (10%), se află: Moldova – 12% Ungaria – 15% Ucraina – 19,5% Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică. În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană. În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând. Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare. [...]
ANAF a început să trimită notificări privind nedepunerea declarației unice pentru venituri din 2020 , iar numeroși contribuabili descoperă în aceste zile, prin Spațiul Privat Virtual, că sunt vizați pentru tranzacții bursiere sau câștiguri din străinătate realizate în urmă cu șase ani. Un astfel de caz, dezbătut pe Reddit în comunitatea RoFiscalitate , arată că o persoană a primit notificare pentru un profit de aproximativ 76 de lei obținut prin platforma eToro, impozitul datorat fiind de doar 8 lei. Documentul transmis de ANAF este o „Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere” și face referire la obligația depunerii declarației unice pentru veniturile din 2020. Mulți dintre cei vizați susțin că nu au primit notificări pe e-mail, ci doar mesaj în SPV, iar termenul menționat este de 15 zile de la primirea documentului pentru clarificări sau depunerea declarației. Potrivit discuțiilor din comunitate, cele mai frecvente situații par să fie: tranzacții cu acțiuni sau criptomonede prin platforme externe precum eToro sau Revolut; câștiguri obținute din vânzarea de instrumente financiare; venituri din străinătate raportate automat de intermediari către autoritățile fiscale. În 2020, impozitul pe câștigurile din tranzacții bursiere nu era reținut la sursă de brokerii externi, astfel că obligația declarării revenea integral contribuabilului, prin depunerea declarației unice până la termenul legal din anul următor. Chiar și sume foarte mici trebuiau declarate. Un element important este contextul prescripției. Specialiști citați în discuție arată că anul fiscal 2020 se apropie de termenul de prescripție în 2026, motiv pentru care ANAF accelerează verificările înainte de expirarea perioadei legale de cinci ani, ajustată în perioada pandemiei. Practic, Fiscul încearcă să clarifice situațiile restante înainte ca dreptul de a stabili obligații fiscale să se prescrie. Deși în cazul prezentat suma datorată este infimă, există riscul ca alți contribuabili să fi realizat câștiguri mai consistente în perioada de volatilitate din pandemie, fără să le declare. În astfel de cazuri, impozitul, eventualele contribuții și penalitățile pot fi semnificativ mai mari. Mesajul pentru cei care au folosit platforme precum eToro , Revolut sau alți brokeri internaționali în 2020 este clar: verificarea contului SPV și generarea rapoartelor de tranzacții din acea perioadă pot preveni surprize neplăcute. Dacă notificarea este ignorată, ANAF poate emite decizie de impunere din oficiu, de regulă pe baza sumelor brute raportate, ceea ce poate conduce la obligații mai mari decât cele reale. Chiar dacă este vorba de câțiva lei, obligația declarativă rămâne. Iar pentru unii contribuabili, anul 2026 ar putea aduce clarificări fiscale pentru tranzacții despre care aproape au uitat. [...]
Poliția a constatat peste 1.100 de infracțiuni de evaziune fiscală în primele două luni din 2026, cu măsuri asigurătorii și prejudicii recuperate de peste 250 de milioane de lei, potrivit G4Media , care citează Agerpres și date ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile au fost prezentate sâmbătă, 14 martie 2026, într-o conferință de presă. Evaziune fiscală: dosare penale și sume recuperate IGPR indică faptul că, în intervalul ianuarie–februarie 2026, au fost înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale , dintre care 591 întocmite din oficiu. Tot în această perioadă, polițiștii au derulat 13 operațiuni de amploare pentru administrarea probelor în dosare penale, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 164 de mandate de percheziție domiciliară. „În domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, în primele două luni ale anului au fost sesizate peste 1.100 de infracţiuni, înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale, dintre care 591 din oficiu, valoarea măsurilor asigurătorii şi a prejudiciilor recuperate fiind de peste 250 de milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de primele două luni din anul 2025, dintre care peste 51 de milioane de lei sume recuperate efectiv (…), valoare cu peste 70% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, Aurel Dobre. Datele citate separă „măsurile asigurătorii” (sechestre și alte indisponibilizări dispuse pentru a garanta recuperarea) de „sumele recuperate efectiv”, menționate la peste 51 de milioane de lei în primele două luni din 2026. Comparații cu 2025 și acțiuni pe contrabandă Pentru anul 2025, IGPR arată că au fost sesizate aproximativ 7.300 de infracțiuni , iar valoarea măsurilor asigurătorii și a prejudiciilor recuperate a depășit un miliard de lei, în creștere cu 74% față de 2024. Din această sumă, peste 354 de milioane de lei ar fi fost recuperate efectiv, nivel cu 139% mai mare decât în 2024, potrivit aceleiași surse. Pe linia combaterii contrabandei, în primele două luni din 2026 au fost descoperite peste 2,1 milioane de țigarete și peste 360 de kilograme de tutun . Polițiștii au înregistrat aproximativ 60 de dosare penale (cu 80 de persoane cercetate) și au aplicat circa 180 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei. Macrocriminalitate economico-financiară: percheziții, rețineri și sechestre În zona macrocriminalității economico-financiare, IGPR raportează că pe parcursul anului 2025 au fost desfășurate 100 de acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 726 de persoane cercetate . În acest cadru, au fost puse în executare 842 de mandate de percheziție domiciliară și 482 de mandate de aducere , iar măsurile preventive au inclus 163 de rețineri și 82 de arestări (dintre care șapte la domiciliu), plus control judiciar pentru 117 persoane. Directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Cătălin Șerban, a precizat că în 2025 au fost puse în executare 323 de ordonanțe de instituire a sechestrului , fiind instituite măsuri asigurătorii de 333 de milioane de lei . Totodată, au fost indisponibilizate peste 50 de milioane de țigarete și 22 de tone de tutun, iar autoritățile au anunțat destructurarea a 33 de grupuri infracționale organizate, formate din 258 de persoane. Pentru primele două luni din 2026, pe aceeași linie, au fost desfășurate 14 acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 65 de persoane cercetate, cu 122 de mandate de percheziție și 55 de mandate de aducere. În urma acțiunilor, 18 persoane au fost reținute, 14 arestate, iar față de opt persoane s-a dispus control judiciar; au fost emise 38 de ordonanțe de sechestru, cu măsuri asigurătorii de peste 10 milioane de lei, și a fost identificată inclusiv o fabrică clandestină de țigarete. [...]
ANAF pregătește o schimbare semnificativă a modului în care efectuează controalele fiscale, organizând inspecțiile pe domenii de activitate și anunțându-le în prealabil , potrivit Digi24 . În anumite cazuri, inspectorii vor verifica simultan atât compania, cât și persoana fizică din spatele acesteia, conform declarațiilor președintelui ANAF, Adrian Nica , la Conferința Anuală de Taxe PwC 2026 . Reforma face parte dintr-un plan mai amplu al administrației fiscale, care implică trecerea de la controale extinse la verificări țintite, bazate pe analiza de risc și datele colectate prin sistemele digitale ale ANAF. Aceste măsuri vizează creșterea conformării voluntare și direcționarea controalelor către firmele cu risc fiscal ridicat. Controale organizate pe domenii de activitate ANAF va organiza inspecțiile fiscale pe domenii de activitate, anunțând public criteriile de selecție a contribuabililor înainte de declanșarea verificărilor. Scopul este de a identifica și controla firmele care prezintă un risc fiscal ridicat. „Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat Adrian Nica. Noua abordare permite desfășurarea unor controale simultane la companie și la persoana fizică asociată acesteia, vizând situațiile în care veniturile sau activele sunt transferate între firmă și persoana fizică pentru a evita plata taxelor. Domeniile cu verificări intensificate ANAF va intensifica controalele în sectoare economice considerate cu risc fiscal ridicat, precum: HoReCa Transportul alternativ Serviciile de pază Casele de amanet În sectorul HoReCa, autoritățile au observat o creștere de 27% a conformării voluntare în cazul saloanelor de evenimente, ca urmare a controalelor derulate în 2025. De asemenea, fiscul va acorda o atenție specială firmelor aflate în insolvență sau concordat preventiv, mecanisme uneori folosite pentru a evita plata taxelor. Controale bazate pe date și digitalizare Strategia ANAF este strâns legată de procesul de digitalizare al administrației fiscale. Datele colectate prin sisteme precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport vor fi utilizate pentru analiza de risc și selectarea contribuabililor care urmează să fie verificați. Aceste schimbări sunt parte a Planului Strategic ANAF 2025-2028, care prevede un model de control fiscal bazat pe analiză de risc și utilizarea sistematică a datelor colectate de instituție. [...]
Un document ANAF care avertizează despre evaziune fiscală, trimis fără a preciza suma datorată, a stârnit reacții în mediul online , după ce un antreprenor a publicat notificarea primită și a întrebat ce înseamnă. Situația a fost relatată pe platforma Reddit, în comunitatea RoFiscalitate2 , unde utilizatorul a publicat documentul primit de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Documentul, intitulat „Înștiințare”, este emis de Ministerul Finanțelor și ANAF și informează contribuabilul că în evidența fiscală apar obligații restante reprezentând impozite sau contribuții sociale cu reținere la sursă. În notificare se menționează că neplata acestor obligații în termen de 60 de zile de la scadență poate constitui infracțiune, potrivit legislației privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Particularitatea documentului este însă faptul că nu menționează suma datorată , ceea ce a generat confuzie. Utilizatorul care a publicat notificarea a explicat că, verificând ulterior situația, a descoperit că restanța provenea dintr-o întârziere de două zile la plata unor taxe, ceea ce a generat penalități minore care s-au acumulat în timp. Mai mulți utilizatori au comentat că astfel de notificări sunt trimise uneori automat de sistemul ANAF și pot ajunge chiar și la contribuabili care nu au datorii semnificative sau în cazul unor erori administrative. Alții au recomandat verificarea situației fiscale în Spațiul Privat Virtual (SPV) sau solicitarea unei fișe de evidență fiscală pentru clarificarea eventualelor restanțe. Documentul publicat arată că ANAF recomandă contribuabililor fie să achite imediat obligațiile fiscale restante, fie să solicite facilități fiscale precum eșalonarea la plată. În lipsa acestor măsuri, autoritățile avertizează că anumite datorii fiscale, în special cele rezultate din taxe reținute la sursă, pot intra sub incidența legislației penale. Cazul a devenit viral în comunitatea online, unde mai mulți antreprenori au relatat experiențe similare cu notificări fiscale trimise fără detalii clare privind suma sau natura exactă a obligațiilor. [...]
