Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Cele mai importante modificări fiscale pentru anul 2026 vizează creșteri de impozite, noi obligații pentru firme și sancțiuni dure pentru nerespectarea prevederilor legale, conform unei sinteze realizate pe baza mai multor acte normative recente, între care Legea nr. 239/2025, OUG nr. 89/2025, OUG nr. 71/2025, OUG nr. 11/2025 și Legea nr. 245/2025.
Cota de impozitare pe dividende crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026, indiferent de anul din care provine profitul. De asemenea, se impozitează cu 16% și bunurile sau serviciile acordate în interes personal de către firmă unui asociat, în condițiile art. 114 din Codul fiscal.
Pentru determinarea bazei de calcul a contribuției la sănătate (CASS), se utilizează salariul minim brut pe țară de 4.050 lei, valabil la 1 ianuarie 2026. Astfel, plafoanele de referință sunt:
Plafonul pentru scutirea de TVA a crescut la 395.000 lei din septembrie 2025. Înregistrarea devine obligatorie la momentul depășirii plafonului, nu ulterior.
În 2026 rămâne o singură cotă de impozitare: 1%, indiferent de domeniu. Microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro (509.850 lei) în 2025 sau în timpul anului 2026 trec definitiv la impozit pe profit. Este obligatorie și existența unui salariat cu normă întreagă.
SRL-urile vor avea obligația să majoreze capitalul social astfel:
Legea 239/2025 interzice acordarea de împrumuturi acționarilor în același an în care se distribuie dividende interimare. De asemenea, nu se pot returna împrumuturi dacă activul net este sub jumătate din capitalul social.
În primul semestru din 2026, salariul minim brut rămâne 4.050 lei, dar este anunțată o creștere la 4.325 lei de la 1 iulie 2026.
Amenda pentru „munca la negru” este acum de 40.000 lei/persoană, cu un plafon maxim de 1.000.000 lei. Munca la gri rămâne sancționabilă cu până la 10.000 lei/persoană.
În perioada 2026-2027, nu se mai plătește prima zi de concediu medical. Angajatorul suportă de la ziua a 2-a până la a 6-a, iar restul este plătit din bugetul de sănătate.
Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturilor în SPV este de 5 zile lucrătoare, nu calendaristice. Amenda: 15% din valoarea facturilor netransmise.
Impozitul pentru câștigurile din titluri de valoare și criptomonede crește semnificativ:
Pentru criptomonede, se introduce obligația de raportare către ANAF de către platformele crypto (DAC 8), începând cu anul 2026.
În 2026, impozitele locale cresc cu până la 150%, în funcție de localitate. Dacă o clădire nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani și contribuabilul a fost notificat, impozitul aplicabil va fi de 5% din valoarea impozabilă.
Toate firmele trebuie să aibă cel puțin un cont bancar începând cu 2026. Lipsa contului atrage sancțiuni și inactivare fiscală. Totodată, toate entitățile trebuie să accepte plata cu cardul (POS sau aplicații), sub sancțiunea unei amenzi între 20.000 și 50.000 lei.
Persoanele fizice, juridice sau asocieri pot beneficia de eșalonare dacă au datorii între:
Se introduce o taxă logistică de 25 lei/colet pentru bunurile sub 150 euro venite din afara UE, colectată de furnizorii de servicii poștale.
Sediile secundare cu cel puțin un salariat trebuie înregistrate la ANAF în termen de 30 zile de la înființare. Este necesară depunerea Declarației 060 și a documentelor doveditoare.
Persoanele care închiriază mai mult de 7 camere pe termen scurt vor fi considerate ca desfășurând activitate economică. Venitul net anual se stabilește prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra veniturilor brute.
| Măsură | Noua prevedere | Intrare în vigoare |
|---|---|---|
| Impozit dividende | 16% (de la 10%) | 1 ianuarie 2026 |
| TVA – plafon scutire | 395.000 lei | 1 septembrie 2025 |
| CASS – salariu minim | 4.050 lei | 1 ianuarie 2026 |
| Microîntreprinderi | Cota unică 1%; plafon 100.000 euro | 1 ianuarie 2026 |
| POS obligatoriu | Pentru toate entitățile înregistrate la ONRC | 1 ianuarie 2026 |
| Taxă logistică | 25 lei/colet extracomunitar | 1 ianuarie 2026 |
| E-factura – termen | 5 zile lucrătoare | 1 ianuarie 2026 |
| Salariu minim (sem. II) | 4.325 lei (preconizat) | 1 iulie 2026 |
Recomandate
ANAF a actualizat la 30 iunie 2026 radiografia restanțelor fiscale ale companiilor , publicând atât „ lista neagră ” a firmelor cu obligații fiscale neachitate la termen, cât și „lista albă” a contribuabililor persoane juridice fără datorii la stat, potrivit HotNews . Publicarea acestor liste contează în primul rând prin efectul de transparență și presiune reputațională asupra companiilor, într-un context în care disciplina la plată rămâne un subiect sensibil pentru colectarea veniturilor bugetare. ANAF precizează că listele reflectă situația obligațiilor fiscale la data de 30 iunie 2026 și vizează persoane juridice . Ce a publicat ANAF „Lista neagră” : firme care „nu și-au plătit la timp toate obligațiile fiscale”. „Lista albă” : contribuabili persoane juridice fără datorii la stat . Pentru detalii suplimentare, materialul integral este disponibil și pe StartupCafe.ro , conform trimiterii din articol: StartupCafe.ro . [...]
Președintele Nicușor Dan a promulgat două legi care activează intervenția statului în piața carburanților și prelungesc TVA-ul redus la locuințe , măsuri cu efect direct asupra costurilor din economie și asupra tranzacțiilor imobiliare, potrivit Ziarul Financiar . Șeful statului a prezentat decizia ca răspuns la scumpirea carburanților pe fondul tensiunilor geopolitice și al instabilității pieței internaționale a petrolului. Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele a spus că a semnat decretele de promulgare pentru „două acte normative importante pentru stabilitatea economică a țării și protejarea veniturilor românilor”: legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere și legea care prelungește termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA la achiziția locuințelor. Carburanți: statul își extinde instrumentele de control în criză Președintele a argumentat că scumpirile accelerate ale carburanților se transmit „în costuri crescute în lanț” pentru populație și companii, cu efecte asupra puterii de cumpărare și competitivității. În acest context, legea privind piața petrolieră introduce un set de măsuri pentru reducerea efectelor unei crize, între care: declararea stării de criză pe piața petrolieră; reducerea accizei la motorină; plafonarea adaosului comercial ; interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei, pentru „securizarea prioritară a consumului intern”; introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere. Locuințe: TVA de 9% rămâne disponibil până la 30 septembrie, cu o excepție pentru precontracte A doua lege promulgată prelungește până la 30 septembrie termenul pentru achiziționarea locuințelor cu TVA redus de 9%, potrivit mesajului președintelui. Totodată, actul normativ „elimină costurile suplimentare” pentru cumpărătorii afectați de atacul cibernetic de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . Președintele a mai precizat că persoanele care au semnat precontracte de cumpărare până la 31 iulie 2025 vor putea finaliza tranzacțiile fără aplicarea cotei majorate de TVA până la finalul lunii septembrie. [...]
ANAF pregătește o nouă procedură de stabilire din oficiu a TVA pentru firmele care nu depun decontul D300 , ceea ce poate schimba modul în care sunt calculate și impuse obligațiile fiscale în astfel de cazuri, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: atunci când o persoană impozabilă nu depune decontul de TVA (formularul 300/D300), ANAF poate stabili din oficiu TVA datorată, iar procedura după care se face acest lucru urmează să fie actualizată. Ce schimbă ANAF, pe scurt Conform informațiilor prezentate, ANAF a pregătit: o nouă procedură privind stabilirea din oficiu a TVA datorate de persoanele impozabile care nu au depus decontul de TVA (D300); modelul și conținutul unor formulare folosite în acest proces. Contextul informației și limitele datelor disponibile Materialul citat de HotNews trimite la StartupCafe.ro , însă, în fragmentul disponibil, nu apar detalii despre conținutul concret al noii proceduri (de exemplu, criterii de calcul, termene, praguri sau pași operaționali). În lipsa acestor elemente, impactul exact asupra companiilor nu poate fi cuantificat din informația furnizată. [...]
ANAF a stabilit impozite suplimentare de peste 81 milioane euro (aprox. 405 milioane lei) pentru venituri nejustificate ale unor persoane fizice , după ce a emis 467 de decizii de impunere în urma controalelor derulate în ultimul an și jumătate, potrivit HotNews . Datele au fost transmise de ANAF la solicitarea StartupCafe.ro și arată aplicarea cotei de 70% asupra veniturilor pentru care „sursa nu a putut fi identificată”, în cadrul verificărilor la persoane fizice. Miza economică este dublă: pe de o parte, sumele stabilite la plată indică o intensificare a controalelor pe zona veniturilor fără justificare; pe de altă parte, nivelul cotei (70%) face ca riscul fiscal pentru contribuabilii vizați să fie semnificativ atunci când nu pot documenta proveniența banilor. [...]
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
Interzicerea totală a jocurilor de noroc ar putea tăia cel puțin 5 miliarde lei din veniturile bugetare , prin dispariția taxelor specifice industriei, avertizează analistul financiar Iancu Guda , într-o analiză citată de Agerpres . În scenariul unei interdicții „pe orice canal”, statul ar recupera doar componenta de „impact economic” (aprox. 1,6 miliarde lei), în timp ce taxele dedicate sectorului ar dispărea. Miza fiscală: 6,6 miliarde lei impact total, cu o componentă greu de înlocuit Potrivit calculelor prezentate, impactul fiscal total al industriei jocurilor de noroc ar ajunge la aproape 6,6 miliarde lei, împărțit astfel: aproximativ 5 miliarde lei din taxe specifice (autorizare, licențiere, taxe pentru online sau aparate tip slot-machine, contribuția pentru joc responsabil, impozit reținut la sursă pe câștiguri); aproximativ 1,6 miliarde lei din amprenta economică (impozit pe profit și contribuții salariale). Guda susține că, în cazul unei interdicții complete, banii cheltuiți de jucători s-ar redistribui către alte sectoare, însă statul ar putea recupera doar partea de 1,6 miliarde lei, nu și taxele specifice, ceea ce ar duce la o pierdere bugetară de „cel puțin 5 miliarde lei”. De ce contează pentru fiscalitate: sectorul are o „conversie” fiscală peste media economiei Analiza indică o diferență semnificativă între cât se colectează, în medie, din economie și cât se colectează din jocurile de noroc. Conform lui Guda, „conversia” impactului fiscal ca procent din cifra de afaceri este de 37% în industria jocurilor de noroc (6,6 miliarde lei raportat la 17,7 miliarde lei), față de o medie de 19% la nivel național. În termeni simpli, argumentul este că sectorul aduce la buget, raportat la venituri, aproximativ dublu față de media economiei, ceea ce face dificilă compensarea rapidă a pierderii prin alte activități. Context: creștere accelerată a veniturilor industriei și a bazei de taxare Guda notează că salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) la 5.551 lei (2025) , iar veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au urcat cu 580% , de la 2,6 miliarde lei (2008) la 17,7 miliarde lei (2025) . În același timp, analiza susține că asocierea directă între sărăcie și participarea la jocuri de noroc este „înșelătoare” și că fenomenul ține și de variabile sociale, educaționale și comportamentale, nu doar economice. Riscul de piață neagră: presiune pe colectare și pe controlul fiscal Pe lângă efectul direct asupra veniturilor bugetare, Guda avertizează că interzicerea sălilor de jocuri poate împinge o parte importantă a cererii către zona ilegală, în special online, „nelegitimă” și nefiscalizată, unde protecțiile pentru minori și persoane vulnerabile sunt mai greu de aplicat. În sprijinul acestui argument, el invocă date potrivit cărora peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online ar viza activ consumatorii din UE, iar statele UE ar fi pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza scurgerii sumelor către piața neagră. Ce urmează, în logica analizei: accent pe reglementare și separarea legal/ilegal Concluzia lui Guda este că o interdicție, ca măsură unică, creează așteptarea rezolvării dependenței, dar nu rezolvă problema „pe fond” și poate produce efecte adverse: migrarea către zone ilegale și pierderi fiscale. În schimb, el indică drept prioritate întărirea capacității de a delimita și controla zona legală față de cea ilegală și de a reglementa „clar, eficient și echilibrat”. [...]
