Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Cele mai importante modificări fiscale pentru anul 2026 vizează creșteri de impozite, noi obligații pentru firme și sancțiuni dure pentru nerespectarea prevederilor legale, conform unei sinteze realizate pe baza mai multor acte normative recente, între care Legea nr. 239/2025, OUG nr. 89/2025, OUG nr. 71/2025, OUG nr. 11/2025 și Legea nr. 245/2025.
Cota de impozitare pe dividende crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026, indiferent de anul din care provine profitul. De asemenea, se impozitează cu 16% și bunurile sau serviciile acordate în interes personal de către firmă unui asociat, în condițiile art. 114 din Codul fiscal.
Pentru determinarea bazei de calcul a contribuției la sănătate (CASS), se utilizează salariul minim brut pe țară de 4.050 lei, valabil la 1 ianuarie 2026. Astfel, plafoanele de referință sunt:
Plafonul pentru scutirea de TVA a crescut la 395.000 lei din septembrie 2025. Înregistrarea devine obligatorie la momentul depășirii plafonului, nu ulterior.
În 2026 rămâne o singură cotă de impozitare: 1%, indiferent de domeniu. Microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro (509.850 lei) în 2025 sau în timpul anului 2026 trec definitiv la impozit pe profit. Este obligatorie și existența unui salariat cu normă întreagă.
SRL-urile vor avea obligația să majoreze capitalul social astfel:
Legea 239/2025 interzice acordarea de împrumuturi acționarilor în același an în care se distribuie dividende interimare. De asemenea, nu se pot returna împrumuturi dacă activul net este sub jumătate din capitalul social.
În primul semestru din 2026, salariul minim brut rămâne 4.050 lei, dar este anunțată o creștere la 4.325 lei de la 1 iulie 2026.
Amenda pentru „munca la negru” este acum de 40.000 lei/persoană, cu un plafon maxim de 1.000.000 lei. Munca la gri rămâne sancționabilă cu până la 10.000 lei/persoană.
În perioada 2026-2027, nu se mai plătește prima zi de concediu medical. Angajatorul suportă de la ziua a 2-a până la a 6-a, iar restul este plătit din bugetul de sănătate.
Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturilor în SPV este de 5 zile lucrătoare, nu calendaristice. Amenda: 15% din valoarea facturilor netransmise.
Impozitul pentru câștigurile din titluri de valoare și criptomonede crește semnificativ:
Pentru criptomonede, se introduce obligația de raportare către ANAF de către platformele crypto (DAC 8), începând cu anul 2026.
În 2026, impozitele locale cresc cu până la 150%, în funcție de localitate. Dacă o clădire nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani și contribuabilul a fost notificat, impozitul aplicabil va fi de 5% din valoarea impozabilă.
Toate firmele trebuie să aibă cel puțin un cont bancar începând cu 2026. Lipsa contului atrage sancțiuni și inactivare fiscală. Totodată, toate entitățile trebuie să accepte plata cu cardul (POS sau aplicații), sub sancțiunea unei amenzi între 20.000 și 50.000 lei.
Persoanele fizice, juridice sau asocieri pot beneficia de eșalonare dacă au datorii între:
Se introduce o taxă logistică de 25 lei/colet pentru bunurile sub 150 euro venite din afara UE, colectată de furnizorii de servicii poștale.
Sediile secundare cu cel puțin un salariat trebuie înregistrate la ANAF în termen de 30 zile de la înființare. Este necesară depunerea Declarației 060 și a documentelor doveditoare.
Persoanele care închiriază mai mult de 7 camere pe termen scurt vor fi considerate ca desfășurând activitate economică. Venitul net anual se stabilește prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra veniturilor brute.
| Măsură | Noua prevedere | Intrare în vigoare |
|---|---|---|
| Impozit dividende | 16% (de la 10%) | 1 ianuarie 2026 |
| TVA – plafon scutire | 395.000 lei | 1 septembrie 2025 |
| CASS – salariu minim | 4.050 lei | 1 ianuarie 2026 |
| Microîntreprinderi | Cota unică 1%; plafon 100.000 euro | 1 ianuarie 2026 |
| POS obligatoriu | Pentru toate entitățile înregistrate la ONRC | 1 ianuarie 2026 |
| Taxă logistică | 25 lei/colet extracomunitar | 1 ianuarie 2026 |
| E-factura – termen | 5 zile lucrătoare | 1 ianuarie 2026 |
| Salariu minim (sem. II) | 4.325 lei (preconizat) | 1 iulie 2026 |
Recomandate
RO e-Transport a ajuns să genereze amenzi pentru firme fără intenție de fraudă , iar miza pentru antreprenori este cum contestă sancțiunile și ce riscuri fiscale rămân în practică, potrivit HotNews . Sistemul RO e-Transport este folosit de ANAF pentru monitorizarea transporturilor de bunuri, cu obiectivul declarat de a combate evaziunea fiscală. Într-o analiză citată de HotNews , o avocată din București susține însă că, „de la o vreme”, mecanismul ajunge „în loc să prindă fraudatori” să producă amenzi pentru contribuabili care „nu au intenții de fraudă” și „nu prejudiciază în niciun fel”. Analiza a fost transmisă comunității antreprenoriale prin StartupCafe, iar cazul invocat în titlul materialului vizează patroni amendați de ANAF cu „mii de euro pe firmă” după ce și-au adus mașini din străinătate. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil cuantumul exact al sancțiunilor sau pașii concreți de apărare, trimițând cititorii către materialul integral publicat de StartupCafe. [...]
ANAF a publicat lista datornicilor cu restanțe fiscale din T1 2026 , un instrument cu efect direct de conformare, care expune public firmele (și anumite persoane fizice cu activități independente) peste praguri minime de datorii, potrivit Ziarul Financiar . Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că „lista rușinii” include contribuabilii care nu și-au achitat obligațiile fiscale aferente perioadei ianuarie–martie 2026, în condițiile legislației în vigoare. Sunt vizate obligațiile restante notificate, existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării. Pragurile de la care se face publicarea Nu intră pe listă restanțele sub anumite plafoane, stabilite în funcție de categoria contribuabilului: 500.000 lei pentru debitorii cu calitatea de mare contribuabil ; 250.000 lei pentru contribuabilii mijlocii ; 100.000 lei pentru ceilalți debitori , inclusiv persoane fizice care au restanțe din activități economice independente sau profesii liberale. Baza legală și ce se întâmplă după plată Publicarea este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 , care modifică și completează procedura aprobată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 558/2016 privind publicarea listelor debitorilor cu obligații fiscale restante și cuantumul acestora. ANAF precizează că, după achitarea integrală a obligațiilor, eliminarea din liste se face din oficiu: „În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligațiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care și-a achitat aceste obligații, în sensul eliminării din liste”. Publicația indică faptul că lista poate fi consultată online, însă în materialul disponibil nu este redat linkul direct către documentul ANAF. [...]
Sorin Grindeanu cere reducerea taxării pe muncă , într-un mesaj de 1 Mai care readuce în prim-plan presiunea fiscală asupra salariilor și miza unei reforme cu impact direct asupra costurilor cu forța de muncă, potrivit Mediafax . Liderul PSD spune că este nevoie de o reformă fiscală „pentru a diminua presiunea pe salariați”, într-un context pe care îl descrie drept „un climat economic plin de incertitudini”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce propune, concret, liderul PSD În finalul mesajului, Sorin Grindeanu indică direcția dorită pentru schimbarea fiscală, fără a oferi detalii despre măsuri, calendar sau impact bugetar: „Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați.” Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce taxe ar urma vizate (de exemplu contribuții sociale sau impozit pe venit), nici dacă există o propunere legislativă în lucru. Context politic: atac la adresa premierului Ilie Bolojan În același mesaj, Grindeanu îl critică pe premierul Ilie Bolojan în legătură cu reforma administrației publice, susținând că „sacrificarea a milioane de angajați” nu ar fi „calea social-democraților”. Pentru mediul de afaceri și angajați, tema reducerii taxării muncii rămâne relevantă prin efectul potențial asupra costului total al salariilor și asupra veniturilor nete, însă, în acest stadiu, mesajul nu conține elemente operaționale care să permită evaluarea unei eventuale schimbări fiscale. [...]
Platforma eLicitațiiANAF a atras 4,78 milioane de vizitatori în prima lună , un nivel de utilizare care indică o mutare accelerată a valorificării bunurilor sechestrate către un canal digital, cu impact direct asupra eficienței recuperării creanțelor și asupra accesului public la proceduri, potrivit Agerpres . Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 705.896 de utilizatori unici și un total de 48,522 milioane de accesări, conform datelor ANAF. În aceeași perioadă, au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au ajuns în faza de licitare efectivă. Acces și condiții de participare: consultare liberă, licitare doar prin SPV ANAF precizează că bunurile pot fi consultate public și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) , însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, „în conformitate cu reglementările aplicabile”. Bunurile scoase la licitație provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Primele tranzacții și interesul pentru active de valoare ANAF arată că primele trei bunuri de mare valoare au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte, la nivelul prețului de pornire: un apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), cu preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxa de participare: 166.073,60 lei; un ceas elvețian de lux din platină, cu preț de pornire și evaluare de 84.700 lei (TVA inclus); taxa de participare: 8.470 lei; un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, fără ofertă depusă până la momentul raportării. În paralel, ANAF indică faptul că unele dintre cele mai accesate licitații vizează bunuri auto de lux și imobiliare (inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale), menționând exemple de autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. ANAF concluzionează că rezultatele din prima lună susțin o schimbare a modului de valorificare a bunurilor sechestrate, cu accent pe eficiență administrativă, vizibilitate publică și acces nediscriminatoriu la informație și participare. [...]
Germania pregătește o taxă pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr din 2028 , o măsură cu impact fiscal și de piață care ar urma să aducă venituri dedicate programelor de prevenție, potrivit HotNews . Inițiativa face parte dintr-un pachet de reforme în sănătate și urmărește să frâneze creșterea obezității și să reducă presiunea asupra sistemului medical. Veniturile anuale estimate din această taxă sunt de 450 de milioane de euro (aprox. 2,25 miliarde lei), bani care ar urma să finanțeze programe de prevenire a bolilor și de promovare a sănătății. Detaliile tehnice ale taxei – inclusiv nivelul și modul de variație – sunt încă în discuție. Ce se știe despre calendar și traseul legislativ Propunerea guvernului german are nevoie de confirmarea parlamentului. În material se arată că demersul vine pe fondul creșterii sprijinului public și politic pentru măsuri mai stricte împotriva consumului excesiv de zahăr. Un sondaj Forsa publicat în februarie indică faptul că aproximativ 60% dintre germani susțin o taxă pe băuturile răcoritoare cu zahăr. Reacții și argumente pro și contra Lobby-ul industriei zahărului din Germania a criticat planul, susținând că scumpirea zahărului nu a redus proporția persoanelor supraponderale în nicio țară. În același timp, măsura este aliniată recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a cerut statelor să majoreze prețurile băuturilor cu zahăr, alcoolului și tutunului cu 50% în următorii 10 ani, prin impozitare. Context internațional: precedentul britanic și extinderea taxării Marea Britanie a introdus o taxă similară pe zahăr în urmă cu zece ani și, anul trecut, a extins-o la băuturile pe bază de lapte preambalate. OMS mai afirmă că peste 100 de țări taxează băuturile cu zahăr, iar studii din Marea Britanie și Mexic au arătat că astfel de măsuri pot reduce consumul de zahăr și pot contribui la prevenirea unor boli precum diabetul. Premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Guenther, care a inițiat propunerea, a declarat pentru Reuters în martie: „Un consum excesiv de zahăr îmbolnăvește oamenii” și pune presiune asupra sistemului de sănătate și asupra economiei. [...]
Comisia Europeană vrea ca UE să-și crească veniturile din taxe proprii din 2028 , pentru a putea rambursa datoria comună contractată în pandemie fără să ceară contribuții mai mari de la statele membre și fără să taie din programele tradiționale ale bugetului, potrivit Politico . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus la Strasbourg că „noi resurse proprii” (termenul UE pentru venituri colectate direct la nivel european) sunt „indispensabile”. În lipsa lor, alternativa ar fi fie creșterea contribuțiilor naționale, fie reducerea capacității de cheltuire a Uniunii. De ce se accelerează discuția despre taxe la nivelul UE Miza imediată este negocierea bugetului multianual al UE pentru perioada 2028–2034 , care trebuie agreat până la finalul lui 2027, deși liderii europeni speră la un acord până la finalul lui 2026. Negocierile se anunță tensionate între state precum Germania, care vor să reducă presiunea asupra bugetelor naționale, și Parlamentul European, care a propus depășirea pragului de 2.000 de miliarde de euro. În paralel, UE urmează să înceapă rambursarea celor 390 de miliarde de euro împrumutați prin datorie comună pentru pachetul de redresare post-Covid-19. Această obligație trebuie „împăcată”, potrivit articolului, cu finanțarea în continuare a agriculturii, investițiilor în regiuni mai sărace și a cheltuielilor pentru industrie, inovare și apărare. Ce taxe sunt pe masă Comisia a propus în iulie un pachet de măsuri pentru creșterea „resurselor proprii”, care ar include: taxe pe bunuri importate cu intensitate mare de carbon; taxe pe emisiile de carbon produse în UE; o contribuție legată de deșeurile electronice nereciclate; taxe pe consumul de tutun; taxe pe profiturile companiilor. Potrivit Comisiei, pachetul ar aduce 66 de miliarde de euro pe an. Separat, Parlamentul European cere introducerea unor taxe pe jocurile de noroc online, pe giganții din tehnologie și pe firmele din zona cripto. Obstacolul politic: cine controlează fiscalitatea Propunerile de taxe noi au fost, în mod tradițional, respinse de statele membre, care se opun extinderii puterii Bruxelles-ului asupra politicilor fiscale. Totuși, la o reuniune în Cipru de săptămâna trecută, liderii naționali au cerut Comisiei să analizeze și taxele propuse de Parlament. În prezent, „resursele proprii” ale UE includ, între altele, taxele vamale și o contribuție legată de deșeurile din ambalaje de plastic nereciclate. [...]
