Contribuabilii cu datorii către stat trebuie să se conformeze noilor reguli aplicabile din 1 ianuarie 2026, conform Profit.ro. ANAF a explicat cum se aplică modificările aduse Codului de procedură fiscală privind eșalonările la plată, atât în forma simplificată, cât și în forma clasică. Măsurile vizează întărirea disciplinei fiscale și prevenirea utilizării abuzive a acestor mecanisme de către contribuabilii care evitau sistematic plata obligațiilor bugetare.
Două tipuri de eșalonare: simplificată și clasică
În forma simplificată, eșalonarea este accesibilă contribuabililor care au datorii reduse – până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru firme. Se aplică doar dacă datoriile nu sunt mai vechi de 12 luni, iar entitatea juridică este înființată de cel puțin un an. Avantajul major al acestei forme este că nu presupune garanții sau contract de fideiusiune. Cererea se depune simplu, la ANAF, iar perioada maximă a eșalonării este de 12 luni.
| Tip eșalonare | Condiții principale | Valabil pentru | Perioadă maximă | Garanții necesare |
|---|---|---|---|---|
| Simplificată | Datorii recente, entitate cu vechime >12 luni | Persoane fizice (<100.000 lei), juridice (<400.000 lei) | 12 luni | Nu |
| Clasică | Dificultate financiară demonstrabilă | Orice contribuabil | 5 ani | Da |
Pe de altă parte, eșalonarea clasică se acordă pe o perioadă mai lungă, de până la 5 ani, și este destinată inclusiv celor cu datorii semnificative. Pentru accesarea acestei forme, contribuabilii trebuie să constituie garanții sau să prezinte contract de fideiusiune. ANAF va accepta această formă doar dacă se constată posibilitatea reală de plată în rate a datoriei.
Când este necesar contractul de fideiusiune
Contractul de fideiusiune devine obligatoriu în mai multe situații, cum ar fi:
- contribuabilul nu deține bunuri suficiente pentru a garanta plata;
- contribuabilul are alte datorii pentru care nu se poate acorda eșalonare;
- firma este nou-înființată (sub 12 luni);
- se solicită modificarea eșalonării sau includerea de noi datorii;
- se dorește menținerea unei eșalonări existente, dar apar noi obligații bugetare;
Este important de menționat că ANAF execută aceste garanții doar dacă debitorul nu respectă calendarul de plată stabilit.
Obiectivul: eliminarea comportamentului abuziv
Modificările legislative vizează descurajarea tacticilor abuzive practicate în trecut de contribuabilii care acumulau datorii mari, mizând pe eșalonări repetate și apoi pe proceduri de insolvență. Practic, statul se afla în imposibilitatea de a recupera sume considerabile, în timp ce firmele respective își continuau activitatea fără a-și onora obligațiile bugetare.
Încurajarea contribuabililor corecți
Noile măsuri nu penalizează contribuabilii de bună credință, ci îi sprijină să-și onoreze datoriile într-un mod sustenabil. Eșalonările rămân o soluție viabilă pentru cei care demonstrează intenția clară de a plăti. ANAF subliniază că nu aplică automat aceste reglementări – ele funcționează doar în cadrul procedurilor legale, pe bază de cerere și analiză individuală.
În plus, prevederile privind răspunderea solidară rămân neschimbate: contribuabilii care își declară corect și plătesc obligațiile fiscale nu răspund solidar pentru datoriile altora.
Concluzie
Prin clarificarea și diferențierea celor două forme de eșalonare, autoritățile fiscale își propun să întărească încrederea în sistem, să recupereze mai eficient veniturile bugetare și să elimine practicile de evitare fiscală. Reforma eșalonărilor nu interzice accesul la facilitate, dar îl condiționează de seriozitate și transparență din partea contribuabililor.
