Știri
Știri din categoria Economie
Contribuabilii cu datorii către stat trebuie să se conformeze noilor reguli aplicabile din 1 ianuarie 2026, conform Profit.ro. ANAF a explicat cum se aplică modificările aduse Codului de procedură fiscală privind eșalonările la plată, atât în forma simplificată, cât și în forma clasică. Măsurile vizează întărirea disciplinei fiscale și prevenirea utilizării abuzive a acestor mecanisme de către contribuabilii care evitau sistematic plata obligațiilor bugetare.
În forma simplificată, eșalonarea este accesibilă contribuabililor care au datorii reduse – până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru firme. Se aplică doar dacă datoriile nu sunt mai vechi de 12 luni, iar entitatea juridică este înființată de cel puțin un an. Avantajul major al acestei forme este că nu presupune garanții sau contract de fideiusiune. Cererea se depune simplu, la ANAF, iar perioada maximă a eșalonării este de 12 luni.
| Tip eșalonare | Condiții principale | Valabil pentru | Perioadă maximă | Garanții necesare |
|---|---|---|---|---|
| Simplificată | Datorii recente, entitate cu vechime >12 luni | Persoane fizice (<100.000 lei), juridice (<400.000 lei) | 12 luni | Nu |
| Clasică | Dificultate financiară demonstrabilă | Orice contribuabil | 5 ani | Da |
Pe de altă parte, eșalonarea clasică se acordă pe o perioadă mai lungă, de până la 5 ani, și este destinată inclusiv celor cu datorii semnificative. Pentru accesarea acestei forme, contribuabilii trebuie să constituie garanții sau să prezinte contract de fideiusiune. ANAF va accepta această formă doar dacă se constată posibilitatea reală de plată în rate a datoriei.
Contractul de fideiusiune devine obligatoriu în mai multe situații, cum ar fi:
Este important de menționat că ANAF execută aceste garanții doar dacă debitorul nu respectă calendarul de plată stabilit.
Modificările legislative vizează descurajarea tacticilor abuzive practicate în trecut de contribuabilii care acumulau datorii mari, mizând pe eșalonări repetate și apoi pe proceduri de insolvență. Practic, statul se afla în imposibilitatea de a recupera sume considerabile, în timp ce firmele respective își continuau activitatea fără a-și onora obligațiile bugetare.
Noile măsuri nu penalizează contribuabilii de bună credință, ci îi sprijină să-și onoreze datoriile într-un mod sustenabil. Eșalonările rămân o soluție viabilă pentru cei care demonstrează intenția clară de a plăti. ANAF subliniază că nu aplică automat aceste reglementări – ele funcționează doar în cadrul procedurilor legale, pe bază de cerere și analiză individuală.
În plus, prevederile privind răspunderea solidară rămân neschimbate: contribuabilii care își declară corect și plătesc obligațiile fiscale nu răspund solidar pentru datoriile altora.
Prin clarificarea și diferențierea celor două forme de eșalonare, autoritățile fiscale își propun să întărească încrederea în sistem, să recupereze mai eficient veniturile bugetare și să elimine practicile de evitare fiscală. Reforma eșalonărilor nu interzice accesul la facilitate, dar îl condiționează de seriozitate și transparență din partea contribuabililor.
Recomandate
Christine Lagarde respinge scenariul de stagflație în zona euro , argumentând că mixul actual de politici și dinamica pieței muncii diferă fundamental de anii ’70, chiar dacă riscurile de inflație ridicată și încetinire economică s-au accentuat, potrivit Economica . Șefa Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că termenul „stagflație” nu descrie corect situația curentă din Europa. În opinia sa, în anii ’70 inflația era persistentă, iar șomajul se afla la un nivel ridicat, în timp ce cadrul monetar și fiscal era „fără legătură” cu cel de acum. „În anii ’70, inflaţia continua, continua, continua într-un ritm sustenabil şi solid, iar şomajul era la un nivel ridicat. Cadrul monetar şi fiscal nu avea nicio legătură cu ceea ce avem în prezent.” În același timp, Lagarde a recunoscut deteriorarea balanței de riscuri: riscurile de creștere a inflației și cele de scădere a economiei „s-au intensificat”, iar prelungirea războiului și menținerea prețurilor ridicate la energie ar amplifica impactul atât asupra inflației, cât și asupra activității economice. BCE a transmis și că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „bine ancorate”, deși pe termen scurt s-au modificat semnificativ, iar Consiliul guvernatorilor nu se angajează anticipat la o traiectorie a dobânzii. Proiecțiile BCE: creștere modestă, nu stagnare Lagarde a indicat că proiecțiile BCE din martie nu arată o economie în stagnare: instituția estima o creștere a PIB-ului zonei euro de 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028. Ea a subliniat că avansul este mai redus, dar că zona euro nu se află „în stagnare” și „în niciun caz în recesiune”, deși a admis că pot fi imaginate scenarii mai negative. În paralel, unii analiști avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economică a zonei euro. Datele Eurostat : avans marginal în T1 2026 Datele Eurostat citate arată o creștere de 0,1% a PIB-ului în zona euro (20 de state) și în UE în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după +0,2% în trimestrul patru din 2025. Față de primul trimestru din 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1% în UE în T1 2026, după +1,3% (zona euro) și +1,4% (UE) în trimestrul precedent. [...]
Statele UE pot compensa rapid o parte mai mare din costurile energetice ale firmelor , după ce Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de ajutoare de stat valabil până la finalul anului, potrivit Economedia . Măsura vizează sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei din Orientul Mijlociu, în condițiile scumpirilor bruște la energie. Noul cadru, denumit METSAF , este „temporar” și „țintit”, iar Comisia subliniază că va monitoriza în continuare ajutoarele de stat pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă. „Recentele creşteri bruşte ale preţurilor la energie necesită un răspuns imediat. METSAF permite soluţii uşor de aplicat care vor susţine dezvoltarea continuă a principalelor sectoare din UE, cum ar fi agricultura, pescuitul şi transporturile, prin atenuarea efectelor crizei”, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Teresa Ribera. Cine poate primi sprijin și în ce limite Cadrul este construit pentru câteva sectoare: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Pentru companiile din agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte. În paralel, un mecanism simplificat permite acordarea de ajutoare forfetare, cu formalități minime, plafonate la 50.000 euro per beneficiar (aprox. 250.000 lei). Reguli mai permisive pentru marii consumatori de energie Statele membre pot majora și sprijinul pentru industriile mari consumatoare de energie, în anumite condiții. Pentru companiile eligibile în regimurile temporare de reducere a prețurilor energiei electrice (secțiunea 4.5 din CISAF), intensitatea ajutorului poate crește de la 50% la până la 70% din costul energiei electrice aferent consumului eligibil, putând fi acoperit până la 50% din consumul total al beneficiarului. Comisia precizează că, în acest caz, nu va fi necesară nicio creștere suplimentară a eforturilor de decarbonizare . Context: o nouă relaxare a regulilor în perioadă de criză În ultimele săptămâni, mai multe state membre au anunțat măsuri pentru a sprijini companiile și consumatorii afectați de costurile mai mari ale energiei, de la reduceri ale taxelor pe combustibil (Germania, Spania) la măsuri mai țintite (Franța, Belgia). Potrivit sursei, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat este o practică folosită de UE în perioade de criză, cu precedente în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. [...]
Piața muncii rămâne concentrată pe joburi cu calificare redusă , în condițiile în care doar o mică parte din posturile vacante raportate la nivel național vizează candidați cu studii superioare, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . În total, sunt disponibile 31.983 de locuri de muncă în această săptămână. Cele mai multe oferte sunt pentru ocupații precum conducător auto transport rutier (2.621), curier (2.299), muncitor necalificat în construcții și lucrări conexe (2.022), lucrător comercial (1.538 și, separat, 1.217), manipulant mărfuri (1.372), muncitor necalificat la asamblare și montaj (1.129), ajutor bucătar (1.093), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (884), agent de securitate (711) și lucrător în bucătărie – spălător vase mari (678). Structura cererii după nivelul de studii Distribuția posturilor indică o cerere puternică pentru forță de muncă fără calificări înalte: 2.448 de locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare; 5.375 pentru studii liceale sau postliceale; 7.037 pentru studii profesionale; 17.123 pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Ce trebuie să știe candidații și angajatorii ANOFM precizează că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și se actualizează în timp real, în funcție de posturile declarate de angajatori, valabilitatea ofertelor și numărul repartițiilor emise pentru ocupare. [...]
Încrederea în economia zonei euro a coborât în aprilie la minimul ultimilor trei ani și jumătate , un semnal care complică deciziile de politică monetară ale BCE într-un context de presiuni inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Agerpres . Indicele de încredere publicat de Comisia Europeană a scăzut la 93 de puncte, de la 96,6 puncte în luna precedentă, sub estimările analiștilor. Componenta serviciilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul efectelor războiului din Iran asupra economiei. De ce contează: risc de „inflație mai sus, creștere mai jos” Datele descrise în material indică simultan o creștere a prețurilor și o stagnare a avansului economiei, ceea ce pune BCE într-o poziție dificilă: înăsprirea politicii monetare (adică dobânzi mai mari) poate frâna și mai mult o creștere deja fragilă. Comisia Europeană arată că declinul a fost tras în jos de: scăderea încrederii consumatorilor; deteriorarea percepției managerilor din servicii și comerțul cu amănuntul. În paralel, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut, semn că firmele anticipează o accelerare a inflației, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscului de probleme de aprovizionare. Ce spun instituțiile și analiștii Comisia Europeană explică scăderea încrederii consumatorilor prin evaluările acestora privind situația financiară a gospodăriilor (trecut și viitor), intențiile de achiziții majore și așteptările despre perspectivele economice generale. Franziska Palmas, de la Capital Economics, apreciază că studiul Comisiei din aprilie sugerează că războiul din Iran afectează economia zonei euro mai mult decât se estima. Creditarea rezistă, dar condițiile se înăspresc Separat, datele citate arată că băncile din zona euro au majorat creditarea către companii cu 3,2% în martie, după 3% în februarie. Totuși, un studiu privind creditarea indică înăsprirea criteriilor de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Ce urmează la BCE Analiștii se așteaptă ca joi BCE să mențină dobânzile nemodificate, în condițiile în care oficialii de la Frankfurt ar aștepta mai multe date despre durata și amploarea șocului energetic înainte de o decizie; majorări ale dobânzilor sunt așteptate începând din iunie, conform materialului. [...]
România intră în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, cu ținta de a mobiliza peste 2 miliarde de euro pentru investiții , iar Portul Constanța își leagă mai strâns operațiunile de coridoarele europene de transport printr-un acord cu Portul Rijeka, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a făcut anunțurile marți, 28 aprilie, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), susținând că România „a înregistrat pași importanți pentru dezvoltarea economiei sale și pentru consolidarea cooperării regionale”. Acord Constanța–Rijeka: miză pe conectivitate și fluxuri de marfă Șeful statului a anunțat semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka. În mesajul publicat pe X, Nicușor Dan a indicat că parteneriatul ar urma să: întărească conectivitatea în regiune; consolideze rolul Portului Constanța ca „hub strategic” la Marea Neagră; deschidă oportunități pentru integrarea mai puternică a portului în coridoarele europene de transport și pentru accesul la piețele internaționale. Aderarea la fondul I3M: instrument de finanțare cu capital public și privat Totodată, România a aderat la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări . Potrivit președintelui, prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, România va contribui la un instrument financiar care își propune să mobilizeze peste 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru investiții în: energie, sustenabilitate, transport, infrastructură digitală și socială. Nicușor Dan a mai precizat că fondul este dezvoltat cu sprijin european și este deschis capitalului privat, urmând să susțină proiecte strategice „cu beneficii concrete pentru economie și pentru cetățeni”. [...]
România intră în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, cu o contribuție estimată între 25 și 50 de milioane de euro (aprox. 125–250 milioane lei), mizând pe acces mai direct la finanțarea proiectelor regionale de transport, energie și conectivitate , potrivit Adevărul . Angajamentul urmează să fie formalizat prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere la Forumul de Business al Inițiativei, organizat la Dubrovnik, în perioada 28–29 aprilie 2026, unde participă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Documentul vizează Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, administrat de Fondul European de Investiții . Conform informațiilor transmise de Ministerul Finanțelor, participarea ar permite României să finanțeze direct proiecte majore regionale, cu impact asupra dezvoltării economice și a competitivității în Europa Centrală și de Est. Ce urmărește România prin această participare Ministerul Finanțelor plasează demersul în contextul „consolidării credibilității financiare” a României, pe fondul progreselor privind reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. În acest cadru, miza declarată este atragerea de capital și accelerarea proiectelor strategice. În comunicatul citat, instituția arată că finanțările vizate se concentrează pe: infrastructură de transport; energie; conectivitate. Discuții cu finanțatori internaționali și rolul ministrului în forum Alexandru Nazare este programat ca keynote speaker într-o conferință dedicată raportului de impact al fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, unde ar urma să prezinte prioritățile României și oportunitățile investiționale din regiune. Totodată, ministrul participă la panelul „Mapping the money: scale of traditional financing”, axat pe opțiuni de finanțare și reforme necesare pentru direcționarea capitalului către proiecte strategice. În marja evenimentului sunt anunțate întâlniri bilaterale cu instituții financiare și parteneri internaționali, inclusiv Japan Bank for International Cooperation și U.S. International Development Finance Corporation , precum și cu reprezentanți ai fondurilor de dezvoltare din Europa, cu obiectivul declarat de a atrage capital pentru proiecte din România. [...]
