Știri
Știri din categoria Analize financiare
Aproape 2 miliarde de euro în numerar au traversat frontierele României în 2024–2025, iar concentrarea tranzacțiilor în câteva puncte vamale și la un număr mic de persoane ridică riscuri majore de spălare a banilor, potrivit Agerpres, care citează un raport al Ministerului Finanțelor realizat împreună cu Autoritatea Vamală Română.
Ministerul Finanțelor indică existența unor fluxuri transfrontaliere „repetitive și concentrate”, cu sume de peste 1,7 miliarde de euro tranzitate prin România în intervalul analizat, pe baza declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră. Miza economică și de reglementare este directă: numerarul este greu de urmărit, iar volumele mari, recurente, cresc vulnerabilitatea la spălarea banilor și pun presiune pe capacitatea de control a statului.
În perioada 01.01.2024–31.12.2025, în bazele de date analizate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar: 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin România și 1.835 la ieșire. Valoarea totală declarată a fost de 1,261 miliarde euro la intrare și 511,7 milioane euro la ieșire.
Analiza Ministerului Finanțelor mai arată că, în primele luni din 2025, fluxurile au crescut semnificativ atât la intrare, cât și la ieșire, cu un vârf între martie și mai 2025. În acea perioadă, valorile lunare declarate au ajuns la aproximativ 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie și aproape 100 milioane euro în mai. Din iunie 2025 și în 2026, nivelurile scad puternic, ministerul punând diminuarea fenomenului inclusiv pe seama intensificării măsurilor de control și monitorizare.
Un element operațional cu impact major este concentrarea volumelor în câteva puncte vamale. Biroul Vamal de Frontieră Siret a cumulat declarații de aproximativ 793,9 milioane euro, iar Biroul Vamal de Frontieră Halmeu aproximativ 362,7 milioane euro. Împreună, cele două puncte au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel național, potrivit comunicatului.
Potrivit analizelor, Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor, urmată de Republica Moldova și Turcia. La destinație, numerarul declarat a mers preponderent către Turcia, Austria și România.
Ministerul Finanțelor susține că 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina și că verificările au identificat un grup restrâns de persoane care a efectuat repetat transporturi de numerar de valori foarte mari. Din 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 (64%) au fost depuse de doar 21 de persoane.
Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română desfășoară acțiuni de control care vizează, între altele, respectarea prevederilor legale privind numerarul care intră sau iese din UE și modul de gestionare a formularului unic de declarare, pentru perioada 2024–2025.
Ministerul mai precizează că niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a structurilor responsabile din Autoritatea Vamală Română în perioada verificată nu mai ocupă funcții de conducere, fiind destituite în ultimele luni.
În comunicatul citat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, leagă concluziile raportului de agenda de reformă a vămii:
„Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere.”
Raportul detaliat a fost transmis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare, pentru valorificarea informațiilor și dispunerea măsurilor legale, potrivit Ministerului Finanțelor.
Recomandate
Un flux de numerar de peste 1,7 miliarde euro (aprox. 8,5 miliarde lei) a tranzitat repetitiv frontierele României în 2024–2025 , cu tipare care ridică riscuri majore de spălare a banilor și vulnerabilități la controlul vamal, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor citat de Economica . Miza economică și de reglementare este directă: autoritățile indică nevoia de întărire a mecanismelor de analiză de risc și monitorizare la frontieră, după ce volume mari de cash au fost concentrate la un număr mic de persoane și pe rute recurente. Ce arată datele: intrări masive în UE prin România și concentrare pe puține persoane Analiza se bazează pe declarațiile de numerar depuse la punctele de frontieră ale României. În intervalul 01.01.2024–31.12.2025 au fost înregistrate 7.593 de declarații: 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin România și 1.835 la ieșirea din UE. Valoarea totală declarată a fost: 1,261 miliarde euro la intrare în UE; 511,7 milioane euro la ieșire din UE. Ministerul Finanțelor spune că verificările au evidențiat tipare recurente: utilizarea repetată a acelorași rute și puncte de frontieră și „concentrarea unor volume foarte mari de bani” la un grup restrâns de persoane. Un exemplu din raport: din 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 (64%) au fost depuse de doar 21 de persoane . Ucraina, principala sursă a numerarului; rute către Austria și Turcia Potrivit analizelor, Ucraina a fost principala țară de proveniență a fondurilor , urmată de Republica Moldova și Turcia. La destinație, numerarul declarat a mers în principal către Turcia, Austria și România. În perioada 2024–2025, 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina . Raportul indică și rute folosite frecvent, precum Ucraina – România – Austria și Ucraina – România – Turcia . Vârf în martie–mai 2025 și scădere din iunie, pe fondul controalelor Datele arată o intensificare a fluxurilor în primele luni din 2025, atât la intrare, cât și la ieșire. Vârful a fost între martie și mai 2025, cu valori lunare declarate de aproximativ: 72 milioane euro în martie, 67 milioane euro în aprilie, aproape 100 milioane euro în mai. Din iunie 2025 și în 2026, fluxurile scad „puternic”, iar Ministerul Finanțelor leagă această schimbare de intensificarea măsurilor de control și monitorizare. Măsuri administrative și trimiterea raportului către autorități de anchetă Corpul de control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română derulează acțiuni care vizează, între altele, respectarea prevederilor legale privind controlul numerarului la intrarea/ieșirea din UE și modul de gestionare a formularului unic de declarare, pentru perioada 2024–2025. În același timp, Ministerul Finanțelor precizează că niciuna dintre persoanele aflate la conducerea Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a birourilor responsabile din Autoritatea Vamală Română în perioada verificată nu mai ocupă funcții de conducere , fiind destituite în ultimele luni. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat: „Reforma Autorității Vamale Române și consolidarea mecanismelor de control reprezintă una dintre marile priorități strategice ale României. Avem nevoie de o capacitate reală de analiză de risc, de instrumente moderne de monitorizare și de o cooperare instituțională eficientă, astfel încât România să poată preveni și combate vulnerabilitățile asociate fluxurilor financiare transfrontaliere”. Raportul detaliat a fost transmis autorităților competente în investigarea infracțiunilor economico-financiare, pentru măsuri legale. Pentru companii și sectorul financiar, semnalul este că zona de control la frontieră și prevenirea spălării banilor rămân în prim-plan, cu așteptări de întărire a verificărilor și a capacității de analiză de risc. [...]
România intră în evaluarea S&P cu riscul unei retrogradări la „junk” , iar Guvernul încearcă să-și susțină țintele de deficit într-o întâlnire programată joi după-amiază între premierul interimar Ilie Bolojan și o delegație a Standard & Poor’s , potrivit news.ro . Agenția urmează să anunțe pe 2 octombrie decizia privind ratingul suveran al României, iar o eventuală retrogradare ar coborî țara în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Întâlnirea este programată joi, la ora 16.00. Din partea Guvernului participă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. De ce contează: ratingul influențează costurile de finanțare ale statului Miza discuțiilor este decizia S&P din 2 octombrie privind ratingul suveran, un indicator urmărit de investitori și creditori pentru a evalua riscul de țară. În material se arată că o retrogradare ar putea plasa România în categoria „junk”, ceea ce, în practică, poate restrânge baza de investitori și poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului. Argumentul Guvernului: țintele de deficit sunt „realizabile” Alexandru Nazare a declarat că România, deși funcționează cu un guvern interimar, are „argumente puternice” că țintele de deficit stabilite pentru acest an sunt „ținte realizabile pe care toate agențiile de rating le recunosc ca atare”, lucru pe care îl descrie drept neobișnuit. Ministrul a mai spus că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre țintele Guvernului și cele ale agențiilor au fost atunci „semnificative”, însă „de această dată agențiile au încredere” că România poate încheia anul la un deficit de „6 și 6,2 cash și ESA”. Tot Nazare a afirmat că, în acest moment, nu există un risc privind plata pensiilor și salariilor. Ce urmează După întâlnirea de joi, următorul reper este 2 octombrie, data la care S&P va anunța decizia privind ratingul suveran al României. Materialul nu oferă detalii despre scenariile alternative ale agenției (menținere, perspectivă, retrogradare) dincolo de mențiunea riscului de „junk”. [...]
Menținerea ratingului de investiții ține costurile de finanțare sub control, dar România intră rapid într-un nou test, cu S&P în septembrie , iar miza rămâne reducerea deficitului și stabilitatea politică, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că este „o chestiune vitală” ca România să își propună creșterea ratingului de țară, iar „prima treaptă de evoluție” ar fi trecerea de la perspectivă negativă la una stabilă, în evaluările agențiilor. Moody’s a anunțat vineri seară că menține ratingul României la „Baa3” – ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor – cu perspectivă negativă, la o săptămână după o decizie similară a Fitch. Într-o intervenție la Digi24 , Nazare a afirmat că astfel România „rămâne pe harta marilor investiții” și își păstrează calificativul de investiții, pe care îl consideră esențial pentru perioada următoare. De ce contează: ratingul influențează direct dobânzile din economie Nazare a avertizat că pierderea calificativului de investiții ar avea „foarte multe efecte negative”, care nu se corectează rapid. Oficialul a indicat un orizont de „între 3 și 5 ani” pentru a reveni, în mod normal, după ce o țară își pierde calificativul de investiții de la două agenții de rating. În același timp, ministrul a spus că riscurile rămân ridicate și că analiștii agențiilor se uită la capacitatea României de a continua consolidarea fiscală astfel încât să ajungă la un deficit de 3%. Următorul prag: evaluarea S&P, cu echipe tehnice în România la mijlocul lui septembrie Următoarea evaluare importantă este cea a S&P. Nazare a precizat că, în circa 5–6 săptămâni, echipele tehnice ale agenției vor veni în România, la mijlocul lunii septembrie, iar raportul ar urma să fie publicat la începutul lunii octombrie. În acest context, semnalele transmise de Fitch și Moody’s sunt, potrivit ministrului, monitorizate atent și de S&P. Vulnerabilitatea indicată de ministru: instabilitatea politică și legătura cu ajustarea bugetară Nazare a numit criza politică de la București drept principala vulnerabilitate din acest moment, explicând că instabilitatea este corelată cu capacitatea unui viitor guvern și a unei majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Ținta declarată: de la perspectivă negativă la stabilă, apoi creșterea ratingului Ministrul a legat explicit îmbunătățirea ratingului de reducerea dezechilibrelor bugetare și de efectul asupra costului banilor în economie. „Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine, pentru că vor avea acces la bani mai ieftin, cu toții, toți antreprenorii”, a declarat Alexandru Nazare. [...]
Riscul de retrogradare a ratingului României începe să se vadă în costul de finanțare. Înaintea evaluării S&P Global de vineri, piețele internaționale prețuiesc o probabilitate de „1 la 4” ca România să fie coborâtă sub categoria recomandată investițiilor, pe fondul impasului politic și al presiunilor fiscale, potrivit Newsweek , care citează o analiză Reuters . România se află în prezent pe cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade” (rating considerat, în general, eligibil pentru investitori instituționali), cu perspectivă negativă, iar eșecul de miercuri de a forma un nou guvern a amplificat presiunea asupra ratingului. Impasul politic durează de cinci luni și se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, care testează sustenabilitatea fiscală, conform Reuters. Semnale din piață: leu la minime și randamente mai mari la obligațiuni În plan financiar, criza politică a avut deja efecte vizibile. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, iar criza a împins leul la minime istorice, notează Reuters. În același timp, randamentele obligațiunilor guvernamentale în lei pe 10 ani au urcat în ultimele două săptămâni cu aproximativ 60–80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an. Pentru stat, randamente mai mari înseamnă, de regulă, costuri mai ridicate la împrumuturile noi și presiune suplimentară asupra bugetului. Pe segmentul datoriei externe, obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, semn că investitorii cer o primă de risc mai mare pentru a finanța România. De ce contează evaluarea S&P și ce urmăresc investitorii Pe lângă riscul imediat de retrogradare, piața transmite așteptări mai dure pentru perioada următoare: de la începutul anului 2025, swapurile de credit pe cinci ani (instrumente care reflectă costul asigurării împotriva riscului de neplată) s-au tranzacționat la niveluri care indică o retrogradare cu două trepte, până la „BB”, potrivit Reuters. În plan politic, Reuters arată că măsurile de austeritate adoptate pentru a frâna creșterea datoriei au subminat coaliția pro-UE aflată la putere și au alimentat creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică, reprezentată de AUR. Analiștii Capital Economics apreciază că finanțele publice „s-au îmbunătățit”, dar avertizează că sunt necesare progrese „mult mai mari” pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări. Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează și el probabilitatea de „una la patru” pentru o retrogradare din partea S&P și spune că agenția ar fi fost mai indulgentă în privința formării guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului. Context recomandat de lectură (din aceeași publicație): Risc de blocaj la pensii și salarii. Christian Năsulea avertizează asupra efectelor ratingului „junk” Sub presiunea Fitch: Lipsa reformei pensiilor și deficitul împing România spre categoria „junk” [...]
Finanțarea boom-ului AI începe să fie tratată ca risc de credit , pe fondul creșterii costurilor de asigurare împotriva neplății la mari companii tech și al dobânzilor mai ridicate din SUA, potrivit Focus . Semnalul vine într-un moment în care investițiile în centre de date și infrastructură pentru inteligență artificială se accelerează, iar piața începe să pună sub semnul întrebării cât de multă datorie poate absorbi sectorul. Un indicator urmărit de investitori, credit default swaps (CDS) – asigurări contra riscului de neplată – s-a scumpit pentru mai mulți jucători mari din tehnologie și furnizori de infrastructură AI. În centrul atenției este Oracle , unde costul de protecție a urcat la un nivel record. Oracle, exemplul care a aprins discuția despre „AI pe datorie” Conform datelor citate din Seeking Alpha, spread-ul CDS pe cinci ani al Oracle a crescut într-o singură săptămână cu 16,2%, până la 227,15 puncte de bază. Mișcarea este interpretată ca o reevaluare a riscului de către investitori, în contextul creșterii îndatorării asociate planurilor de extindere în AI. Focus notează că nu este un caz izolat: s-au lărgit și CDS-urile pentru alți mari investitori în AI și companii tech, între care Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta, Nvidia și SpaceX. Miza comună este finanțarea investițiilor „gigantice” în noi centre de date și infrastructură AI. Întârzieri operaționale care se traduc în presiune financiară Un factor suplimentar de presiune este proiectul de centru de date „Jupiter” al Oracle din New Mexico (SUA). Compania a transmis dezvoltatorului proiectului o notificare de forță majoră, pe fondul întârzierilor legate de alimentarea cu energie a viitoarei instalații. În material se menționează că Oracle plănuiește în New Mexico un centru de date AI cu o putere de 2,45 gigawați, care ar urma să furnizeze, între altele, capacitate de calcul pentru OpenAI. Întârzierile amplifică îngrijorările privind obligațiile financiare ridicate pe care le implică extinderea infrastructurii. Dobânzile mai mari din SUA fac datoria mai scumpă exact când nevoia de capital crește În paralel, randamentele titlurilor de stat americane au urcat puternic: randamentul obligațiunilor SUA pe 30 de ani a atins cel mai ridicat nivel din 2004, iar randamentul pe 10 ani a ajuns la un maxim al ultimilor 19 ani, potrivit articolului. Efectul se propagă și în piața obligațiunilor corporative: finanțarea prin datorie devine mai scumpă într-un moment în care companiile își extind masiv investițiile. Goldman Sachs: piața se pregătește pentru un val de emisiuni de obligațiuni Lindsay Rosner, responsabilă de investiții în obligațiuni multi-sector la Goldman Sachs Asset Management, a spus la Bloomberg TV că echipa sa este „subponderată” pe cei mai mari debitori din zona AI. Declarația citată de Focus indică o prudență legată de oferta de datorie care ar putea veni, nu de o schimbare de opinie asupra potențialului AI: „Credem că vor exista numeroase emisiuni din partea hyperscalerilor.” În același timp, Focus arată că Amazon, Meta și Alphabet se numără deja anul acesta printre cei mai mari emitenți de obligațiuni corporative din SUA, pentru a finanța extinderea centrelor de date, a cipurilor și a infrastructurii energetice. Dimensiunea investițiilor: până la 10,3 trilioane de dolari până în 2032 Deși companiile au, în prezent, bilanțuri solide și fluxuri de numerar ridicate, necesarul de capital pentru AI crește rapid. Focus citează o estimare a Brookings Institution potrivit căreia investițiile în infrastructura AI din SUA ar putea ajunge cumulat la 10,3 trilioane de dolari (aprox. 46,4 trilioane lei) până în 2032. Publicația punctează că riscul financiar ar putea migra treptat din bilanțurile marilor companii tech către structuri de finanțare mai complexe. În acest context, întrebarea centrală pentru piață nu este dacă boom-ul AI continuă, ci cât de multă finanțare prin datorie va fi necesară pentru „următoarea generație” de infrastructură și cât va costa aceasta dacă dobânzile rămân ridicate. [...]
Deși câștigă mai mult decât generațiile anterioare la aceeași vârstă, Generația Z din SUA se simte financiar mai prost , pe fondul unor așteptări mult ridicate despre „succes” și al presiunilor reale din costul locuirii, potrivit Focus , care citează date dintr-o analiză Boston Consulting Group (BCG) și mai multe sondaje. Un indicator al decalajului dintre venituri și percepție este pragul de „reuşită” financiară: 600.000 de dolari pe an (aprox. 2,7 milioane lei) venit anual ar fi nivelul de la care Gen Z din SUA spune că s-ar simți „de succes”, conform unei cercetări Empower citate de BCG. În același timp, salariul tipic cu normă întreagă este de circa 60.000 de dolari (aprox. 270.000 lei) pe an. Venituri mai mari, dar optimism mai scăzut Raportul BCG Center for Macroeconomics (preluat de Fortune, conform articolului) arată că tinerii americani stau mai bine financiar decât generațiile anterioare la aceeași vârstă, însă se declară mai nemulțumiți. Cele mai în vârstă persoane din Gen Z (28 de ani) au un venit median de 42.000 de dolari (aprox. 189.000 lei), ajustat cu inflația. Potrivit datelor citate, acesta este cu 25% peste nivelul milenialilor la aceeași vârstă și cu 50% peste cel al baby boomerilor. La capitolul avere, comparația directă cu Gen Z este încă dificilă, deoarece generația este „prea tânără”, notează sursa. Totuși, articolul indică un avans al generațiilor mai tinere în datele istorice: la 34 de ani, milenialii ar fi avut în medie 331.000 de dolari (aprox. 1,49 milioane lei) avere netă, față de 251.000 de dolari (aprox. 1,13 milioane lei) pentru Generația X și 229.000 de dolari (aprox. 1,03 milioane lei) pentru baby boomeri. „ Dismorfie financiară ” și costul locuirii: de ce contează pentru economie BCG pune o parte din diferența dintre realitate și percepție pe seama a ceea ce numește „dismorfie financiară”: expunerea constantă la lux și venituri extreme în rețelele sociale ar ridica standardul subiectiv al „succesului” financiar. În paralel, există și presiuni concrete. În special locuirea a devenit mai greu accesibilă: pentru o casă la prețul median ar fi necesare aproape șase ani de venit median, față de aproximativ trei ani și jumătate în 1975, potrivit datelor citate. Articolul mai menționează și povara creditelor pentru studii pentru multe gospodării tinere. Pe zona de încredere în viitor, sursa indică o schimbare de sentiment: pentru prima dată de când există astfel de măsurători, tinerii americani ar fi mai pesimiști cu privire la economie decât persoanele mai în vârstă. În plus, doar 46% dintre Gen Z și mileniali cred că vor putea ajunge la un „pensionare confortabilă”, conform unui sondaj SoFi/YouGov citat. Investiții mai agresive: potențial de câștig, dar și risc mai mare În același timp, Gen Z investește mai ofensiv, ceea ce poate susține acumularea de avere pe termen lung, dar crește expunerea la volatilitate. Conform articolului: 26% dintre tinerii din Gen Z dețin criptomonede, față de 6% dintre baby boomeri; tinerii ar deține și o pondere mai mare din avere în acțiuni. Concluzia incomodă a analizei BCG, așa cum este redată de Focus, este că problema Gen Z în SUA nu ține doar de nivelul de bunăstare, ci și de „ștacheta” tot mai ridicată a ceea ce înseamnă să fii „suficient de bogat” — un amestec cu efecte economice directe, de la consum și economisire până la apetitul pentru risc în investiții. [...]
