Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat, într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026.
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan:
„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”
Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei:
„Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.”
Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD.
Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan.
Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023.
Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut.
Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili.
Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației.
Recomandate
Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]
Ministerul Finanțelor promite un raport „credibil” despre execuția bugetară , pe fondul riscului de creștere a costurilor de finanțare , după ce în spațiul public au apărut acuzații privind o posibilă „gaură” în buget. Potrivit Kyiv Independent , ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că raportul privind finanțele țării va fi prezentat în a doua jumătate a săptămânii, după centralizarea datelor de la toate ministerele. Nazare a spus, luni seară, într-o intervenție la Antena 3, că documentul este într-o fază avansată de pregătire, însă publicarea depinde de raportările fiecărui minister, care urmează să fie integrate în forma finală. „Pot să vă asigur că pregătim un raport asupra situaţiei financiare a ţării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, aşa cum ne-a cerut şi prim-ministrul Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile.” De ce contează: dobânzile, „oglinda” percepției pieței Ministrul a legat direct discuțiile despre execuția bugetară de costurile la care România se împrumută, avertizând că orice îndoială asupra datelor bugetare poate avea efecte negative. „Execuţia bugetară a României e un bun naţional. (…) De ea depind costurile de finanţare ale ţării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuţia bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toţi.” În același context, Nazare a indicat nivelul dobânzilor drept principal indicator al situației în care se află România, susținând că acestea reflectă „performanța” țării, după eliminarea efectelor crizelor internaționale. Contextul politic al solicitării Raportul a fost cerut atât de PSD, cât și de premierul Luca Niculescu. Conform informațiilor din articol, PSD a acuzat existența „unei găuri” în buget, pe care ar fi lăsat-o Guvernul Bolojan. Nazare a precizat că raportul va fi prezentat public în a doua jumătate a acestei săptămâni, cu obiectivul de a „elucida” discuțiile legate de situația financiară a țării, după ce vor fi primite și integrate datele de la toate ministerele. [...]
Deficitul comercial al României a urcat la 25,537 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026 , în creștere cu 883,7 milioane de euro (+3,6%) față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Newsweek . Evoluția contează direct pentru echilibrele macroeconomice, pentru că arată că importurile continuă să depășească exporturile, chiar și într-un context de creștere a vânzărilor externe. În intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro (+4,3%), iar importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro (+4,1%), comparativ cu perioada similară din 2025. Septembrie 2026: importurile au accelerat mai repede decât exporturile Doar în luna septembrie 2026, exporturile FOB au însumat 9,462 miliarde de euro (+6,3%), în timp ce importurile CIF au fost de 12,540 miliarde de euro (+9,8%). Rezultatul a fost un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro. Ce tipuri de bunuri domină schimburile externe Ponderile cele mai mari în structura comerțului exterior sunt deținute de: mașini și echipamente de transport : 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri; alte produse manufacturate : 26,6% din exporturi și 27% din importuri. Comerțul cu UE rămâne principalul canal Schimburile intra-UE27 au fost dominante în primele nouă luni din 2026: expedieri (exporturi către UE): 53,958 miliarde de euro, adică 71,7% din total exporturi; introduceri (importuri din UE): 73,067 miliarde de euro, adică 72,5% din total importuri. În relația extra-UE27, exporturile au fost de 21,313 miliarde de euro (28,3% din total), iar importurile de 27,742 miliarde de euro (27,5% din total). Cum se calculează deficitul: FOB vs. CIF INS precizează că soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează ca diferență între exporturi FOB și importuri CIF. FOB („Free on Board”/„Liber la bord”) este prețul la frontiera țării exportatoare, iar CIF („Cost, Insurance, Freight”/„Cost, Asigurare, Navlu”) include, pe lângă componentele FOB, și costul asigurării și transportului internațional până la frontiera țării importatoare. Soldul negativ reprezintă deficitul, iar cel pozitiv excedentul. [...]
Guvernul și BNR discută un plan multianual de împrumuturi pentru a reduce riscul de refinanțare , pe fondul unui necesar brut de finanțare estimat la 265–275 miliarde lei în 2026 și al costurilor în creștere cu dobânzile, potrivit HotNews . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit marți dimineață, 26 octombrie, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu , la sediul băncii centrale. Discuția s-a concentrat pe „necesitatea unui plan multianual” pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru publicație surse participante la discuții. Pe agendă a fost și situația economică a țării. De ce contează: presiunea nu vine doar din deficit, ci și din scadențe România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După un deficit de 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB. În paralel, presiunea majoră vine din refinanțare: potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 miliarde lei (circa 13,5% din PIB), alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. În acest context, un plan multianual ar permite eșalonarea scadențelor și reducerea riscului de refinanțare (riscul ca statul să fie nevoit să se împrumute rapid, la costuri mai mari, pentru a rostogoli datoria ajunsă la termen). Costul dobânzilor urcă: 60,8 miliarde lei bugetați pentru 2026 Pentru 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde lei doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Suma este cu 10,3 miliarde lei mai mare decât în 2025 (aprox. +20%), însă reprezintă nivelul bugetat, nu bilanțul final al plăților. HotNews notează că suma echivalează cu aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde lei. Aceste cheltuieli acoperă dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Context macro: creștere slabă și inflație încă ridicată Ecuația finanțării este complicată de tabloul macroeconomic. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE vede o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial. Pe inflație, ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și aproximativ 6% la final de an, iar OCDE estimează revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027. Ce ar urmări un plan multianual și ce rămâne neclar Din perspectiva BNR, coordonarea cu guvernul ar fi importantă pentru un calendar predictibil de împrumuturi, care ar reduce presiunea pe randamente, ar susține stabilitatea leului și ar lăsa politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade. Miza unui plan multianual de finanțare ar fi și un semnal de disciplină către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Deocamdată, rămâne de văzut cum discuția de la BNR se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare privind maturitatea, moneda și structura datoriei. [...]
România este folosită ca avertisment în dezbaterea bugetară din Ungaria , într-un discurs în care premierul Péter Magyar a legat direct derapajele fiscale de „cheltuieli excesive, corupție și furt”, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care Budapesta își prezintă bugetul pe 2027 și își fixează ținte de reducere a deficitului, iar comparația pune din nou în lumină problema deficitului ridicat al României raportat la regulile fiscale europene. În Parlamentul de la Budapesta, Magyar a invocat România și Franța ca exemple ale efectelor lipsei de control asupra cheltuielilor publice, afirmând: „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul.” Deficitul României rămâne peste pragul european, chiar și pe scenariul de scădere Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, citată în material, deficitul bugetar al României este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, nivelul din 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene. Ce urmărește Ungaria: reducerea deficitului și finanțarea măsurilor sociale Comparația cu România este folosită de guvernul ungar pentru a justifica limitarea cheltuielilor considerate excesive și intensificarea luptei anticorupție, în timp ce încearcă să păstreze finanțarea unor măsuri sociale. Conform Reuters, citată de Adevărul, Budapesta vizează un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție. Proiectul de buget include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți (aprox. 6,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 28 miliarde lei), pentru: majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public; dublarea alocațiilor familiale; reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Pentru a finanța pachetul și a îmbunătăți situația bugetară, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii, iar guvernul mizează și pe economii din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive. Miza de termen lung: sub 3% până în 2030 Executivul ungar și-a propus să coboare deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, obiectiv legat de perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro, potrivit informațiilor din articol. [...]
Ministerul Finanțelor leagă credibilitatea bugetului pe 2027 de evitarea unui downgrade de rating și spune că lucrul efectiv la construcția bugetului începe abia după ce toate ministerele și instituțiile își încarcă datele într-o nouă aplicație electronică, potrivit Economedia . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avertizat că un buget necredibil ar putea alimenta riscul unei retrogradări în primele luni ale anului. Nazare a spus că „timerul” pentru bugetul pe 2027 pornește în momentul în care ordonatorii principali de credite (ministere și instituții) finalizează încărcarea datelor în platformă, termenul indicat fiind „săptămâna aceasta”. După integrarea datelor, „probabil pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”, Ministerul Finanțelor ar putea începe proiecțiile. De ce contează: ratingul influențează costul finanțării și stabilitatea economică Ministrul a insistat că bugetul pe 2027 trebuie să fie „credibil” pentru a evita un potențial downgrade în ianuarie–martie, subliniind consecințele unei eventuale pierderi a calificativului de investiții. „Prin protejarea ratingului, practic, protejăm fiecare român în parte. (…) o pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.” În logica prezentată de Nazare, semnalele de credibilitate se traduc în dobânzi mai mici, iar dobânzile mai mici, împreună cu un deficit mai redus, ar lăsa „mai mulți bani în piață” și ar susține relansarea economică. Ce se schimbă în pregătirea bugetului: aplicație nouă și justificarea programelor Potrivit ministrului, 2027 este primul an în care bugetul este construit într-o aplicație electronică în care fiecare ordonator: încarcă datele necesare bugetării; prezintă programele de finanțare; justifică fiecare program de finanțare și investiții. Nazare a susținut că instrumentul oferă „o mult mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor statului”, dar a admis că procesul de introducere a datelor este încă în desfășurare. PNRR , deficit și spațiul fiscal: presiuni care intră în ecuația bugetului Ministrul a legat construcția bugetului de nevoia de a păstra spațiu fiscal pentru plăți legate de PNRR și de respectarea țintei de deficit. El a afirmat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate și a indicat că, în cazul Ministerului Dezvoltării, după rectificare a fost făcută „o primă plată de peste un miliard”. În același timp, Nazare a spus că recuperarea banilor din Cererea 5 și Cererea 6 este „vitală”, dar a admis că nu toate sumele vor putea fi recuperate, invocând o „penalizare certă” pe fondul neadoptării legii salarizării. În acest context, a indicat ca obiectiv să nu fie pusă în pericol ținta de deficit pentru 2026. Taxe vs. cheltuieli: mesaj de evitare a creșterilor de taxe în 2026 Nazare a declarat că nu își dorește o creștere de taxe în 2026, argumentând că obiectivul este susținerea creșterii economice. În schimb, a cerut măsuri „concrete” pe partea de cheltuieli, inclusiv acte normative care să fundamenteze reducerea lor, pentru ca bugetul pe 2027 să fie credibil. El a mai spus că premierul a cerut ministerelor propuneri de economii, iar Ministerul Finanțelor așteaptă „probabil în cursul săptămânii viitoare” să vadă toate propunerile primite, procesul fiind în desfășurare. Ce urmează, pe calendarul indicat de ministru Din declarațiile citate rezultă două repere operaționale, fără o dată fermă pentru finalizarea bugetului: finalizarea încărcării datelor de către ordonatori: în cursul acestei săptămâni; începerea proiecțiilor bugetare: după integrarea datelor, „pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”. Nazare a mai spus că își dorește ca pregătirea bugetului pentru 2027 „să se întâmple în 2026” și că este „bine” ca actele normative care fundamentează bugetul să fie adoptate înainte de aprobarea acestuia. [...]
