Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat, într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026.
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan:
„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”
Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei:
„Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.”
Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD.
Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan.
Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023.
Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut.
Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili.
Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației.
Recomandate
Instabilitatea politică riscă să întârzie consolidarea fiscală și bugetul pe 2027 , într-un moment în care România se află sub presiune din partea agențiilor de rating, potrivit Agerpres , care citează o analiză S&P Global Ratings transmisă de Reuters. S&P Global avertizează că prăbușirea coaliției de guvernare ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027. Miza este legată de angajamentele României de reducere a deficitelor fiscale, care, potrivit agenției, implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani. De ce contează pentru deficit și costul finanțării Potrivit S&P Global Ratings, riscurile fiscale sunt de ani de zile principalele riscuri pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Analistul Karen Vartapetov indică drept factori care pot amplifica presiunile bugetare un context de stagflație după șocul global al prețului energiei, la care se adaugă măsurile de sprijin legate de energie, pe fondul unor bugete deja tensionate de cheltuieli mari pentru apărare și transferuri sociale. În acest cadru, S&P leagă „perspectivele negative” pentru România și Ungaria, precum și recenta retrogradare a Slovaciei, de aceleași riscuri fiscale. România, la un pas de categoria „nerecomandat pentru investiții” În aprilie, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung și scurt la „BBB minus/A-3”, cu perspectivă „negativă”. O perspectivă negativă semnalează posibilitatea unei retrogradări, iar nivelul actual plasează România la un pas de categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). Contextul politic invocat În plan intern, Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor din material, au fost 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. [...]
S&P Global avertizează că instabilitatea politică poate întârzia consolidarea fiscală a României și crește riscul de retrogradare a ratingului , pe fondul presiunilor bugetare care se acumulează în regiune, potrivit Economedia . Agenția de rating a transmis pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România riscă să afecteze procesul bugetar din anii următori, inclusiv negocierile pentru bugetul pe 2027 . În evaluarea S&P Global Ratings, momentul este sensibil deoarece România și Ungaria au „perspective negative”, iar riscurile fiscale au devenit, de câțiva ani, principalele riscuri de credit pentru statele din Europa Centrală și de Est. De ce contează: bugetul pe 2027, sub presiune Analistul principal al S&P pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI, Karen Vartapetov, a spus că prăbușirea coaliției ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, într-un context în care angajamentul României de reducere a deficitelor „implică măsuri suplimentare de consolidare” în următorii ani. „Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.” Context regional: șocul energiei și cheltuielile publice S&P leagă deteriorarea riscului fiscal de un cumul de factori: șocul global al prețurilor la energie și măsurile de sprijin asociate, peste o bază deja apăsată de cheltuieli ridicate pentru apărare și transferuri sociale generoase. Potrivit aceleiași surse, perspectiva negativă pentru Ungaria și România și retrogradarea recentă a Slovaciei sunt prezentate ca reflectând aceste riscuri. Ce s-a întâmplat în plan politic În România, legiuitorii au răsturnat marți guvernul pro-UE condus de premierul Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, eveniment pe care S&P îl indică drept un factor ce poate complica deciziile bugetare viitoare. [...]
Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE , a spus premierul Ilie Bolojan , într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia . Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România. Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului. Miza imediată: evitarea sancțiunilor și a suspendării fondurilor europene Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor. În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată. Contextul deficitului: 7,9% din PIB în 2025 (metodologia ESA) Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană. Reforma statului: „sistemele” se schimbă greu, economiile apar în timp Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante. Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”. Companiile de stat, o sursă de presiune bugetară: pilot pe 22 de societăți În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor. Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia . [...]
O comună mică ajunge să aloce 12% din cheltuielile de funcționare pentru consultanță , un nivel pe care Guvernul îl folosește ca exemplu de vulnerabilitate a administrațiilor locale cu personal redus, potrivit HotNews , care citează o analiză guvernamentală publicată vineri. Comuna indicată în raport este Bereni (județul Mureș), unde, pe date valabile pentru anul 2024, 12% din cheltuielile de funcționare ar fi direcționate către servicii de consultanță. Guvernul explică această pondere prin faptul că aparatele administrative ale autorităților locale mici sunt subdimensionate și „le lipsesc specialiștii”, ceea ce le împinge să externalizeze activități legate de investiții sau de accesarea finanțărilor. De ce contează: „cumpărarea” de competență poate ascunde probleme structurale Executivul notează că serviciile de consultanță pot fi un instrument legitim pentru creșterea capacității administrative – de exemplu, pentru documentații tehnice, atragerea de finanțări externe sau reformă instituțională. În același timp, avertizează că utilizarea „extensivă sau nefundamentată” poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența deciziilor. În raport, Guvernul formulează și o concluzie mai largă: cheltuielile cu consultanța reflectă capacitatea administrativă locală, iar multe primării mici ajung să „cumpere competență” ca să-și îndeplinească atribuțiile. Riscul, potrivit aceleiași analize, este ca externalizarea excesivă să mascheze probleme structurale, să inducă risipă și să frâneze dezvoltarea competențelor în interiorul administrației. Cum arată distribuția la nivel național Guvernul susține că ponderea cheltuielilor de consultanță scade, în general, pe măsură ce crește populația. Pentru orașe și municipii cu peste 20.000 de locuitori, consultanța ar reprezenta între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare. Raportul mai arată că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene, dar apar și excepții: unele comune aflate în dezvoltare rapidă, mai ales în jurul marilor orașe, pot avea cheltuieli mai ridicate, fiind menționate Snagov și Tunari (Ilfov). Consiliile județene: procente mult mai mici La nivel de consilii județene, procentele sunt descrise ca fiind „mult mai mici” decât la primării. Cel mai mare nivel ar fi în Ilfov (0,34–0,62%), urmat de Maramureș (0,21–0,34%), iar cea mai scăzută pondere este indicată în București (0,03%–0,05%). Context local și ce urmează Bereni este condusă de primarul Benedekfi Csaba (UDMR), aflat la al patrulea mandat; în iunie 2024 a câștigat alegerile locale fără contracandidat, potrivit presei locale. Conform datelor recensământului din 2021 publicate pe site-ul primăriei, comuna are 1.188 de locuitori. HotNews precizează că a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile cu consultanța și că îl va publica atunci când îl va primi. Sursele citate în material includ presa locală și site-ul primăriei: Zi de Zi și Primăria Bereni . [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
Recalibrarea banilor de la centru spre servicii ar putea reduce risipa din investiții locale – dezbaterea reaprinsă după căderea guvernului Bolojan scoate în prim-plan o problemă structurală: multe primării nu se pot susține din venituri proprii, dar derulează investiții mari, cu randament economic slab, potrivit HotNews . Florin Bondar , formator la Institutul Național de Administrație , reacționează la declarațiile lui Victor Giosan, consilier al premierului pentru reforma administrației publice, care a criticat felul în care sunt folosite fondurile din programul Anghel Saligny, invocând exemple de investiții discutabile (precum piste de biciclete în zona rurală din Bărăgan). Bondar susține că banii de la Guvern ar trebui să finanțeze în primul rând servicii publice – apă, canalizare, mobilitate – nu „investiții” făcute pentru a bifa proiecte. De ce contează: primării fără bază de venituri, dar cu proiecte de zeci de milioane În analiza sa, Bondar avertizează asupra unui „risc subtil”: diagnosticul (ineficiență, investiții fără logică economică, dependență de fonduri centrale) începe să fie discutat deschis, însă direcția de reformă poate fi greșită dacă nu schimbă stimulentele din sistem. El indică o realitate pe care o numește „structurală”, nu punctuală: potrivit unor estimări recente menționate în contextul interviului cu Victor Giosan, aproximativ 80% dintre primăriile sub 2.000 de locuitori nu își pot acoperi costurile din taxe și impozite locale, iar dintre cele sub 5.000 de locuitori, două treimi sunt în aceeași situație. În paralel, Bondar descrie un tipar frecvent: primării cu venituri curente reduse (de ordinul a 1–2 milioane) derulează investiții de 10–15 milioane, finanțate din programe centrale sau fonduri europene. Problema, spune el, este că evaluarea rezultatelor arată adesea un efect economic „subunitar”, adică investițiile generează mai puțin decât costă. Ce propune expertul: schimbarea stimulentelor, nu doar tăieri Bondar formulează mai multe direcții pentru ca transferurile de la bugetul de stat către primării să nu mai încurajeze cheltuieli ineficiente: Recalibrarea transferurilor de la centru , astfel încât primăriile care își cresc veniturile proprii să nu fie „penalizate” prin scăderea alocărilor, ci să păstreze o parte semnificativă din câștig. Mutarea finanțării de la „proiecte” la servicii , cu accent pe funcționarea eficientă a serviciilor publice (apă, canalizare, mobilitate, servicii sociale), pentru a lega mai direct resursele de utilitatea publică și de costurile de întreținere. Stimularea performanței prin recompense previzibile , nu prin sancțiuni: avantaje precum acces prioritar la finanțare, flexibilitate bugetară mai mare sau posibilitatea de a reinvesti integral surplusul. Discuția despre restructurarea administrativ-teritorială , prin comasare decisă „de la caz la caz” sau prin consolidarea cooperării locale, pentru a agrega resurse și a crește eficiența acolo unde unitățile administrative nu au capacitate financiară reală. Context: randament economic slab și blocaje prin îndatorare Victor Giosan rezumă problema eficienței investițiilor locale astfel: „România investește sume mari la nivel local, dar efectul lor de multiplicare economică este limitat. Pentru un leu investit, obținem acum mai puțin de un leu.” În același interviu citat, el descrie și un mecanism care duce la blocaje: unele primării contractează împrumuturi, apoi ajung să se împrumute la trezorerie când nu mai pot lua credite de la bănci, până când „se blochează”, în timp ce cer bani de la Guvern pentru a continua investiții care nu sunt neapărat utile. Pentru bugetul public, miza este una de eficiență: dacă finanțarea rămâne orientată predominant spre proiecte fără logică economică și fără capacitate de operare și întreținere, presiunea pe transferurile de la centru și pe îndatorare riscă să se perpetueze, în loc să se reducă. [...]
