Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Atacul PSD la adresa premierului interimar vine pe fondul unei economii în recesiune și al unui deficit încă ridicat, într-un moment în care datele oficiale indică inflație de 10,7% și contracție economică, potrivit Economedia.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat miercuri, 13 mai, pe premierul interimar Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) care arată că inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026. În același timp, Economedia notează că PSD a fost la guvernare aproape 10 luni, în perioada iunie 2025 – mai 2026.
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a legat evoluția inflației și a economiei de guvernarea lui Bolojan:
„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”
Liderul PSD a continuat cu o formulare dură despre starea economiei:
„Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic.”
Grindeanu a mai spus că va prezenta „mai multe detalii” despre ceea ce numește „falimentul produs de Bolojan” într-o conferință de presă la sediul PSD.
Dincolo de disputa politică, miza economică rămâne traiectoria deficitului bugetar și a corecției fiscale. În 2025, deficitul României a fost de 7,9% din PIB (metodologia europeană ESA) și 7,65% din PIB în termeni cash, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, conform datelor citate în articol. Totuși, „gaura bugetară” ar fi fost redusă cu 1,4 puncte procentuale, descrisă drept cea mai amplă corecție fiscală din UE, după implementarea unor măsuri de austeritate de către Guvernul Bolojan.
Guvernul a justificat măsurile prin nevoia de reducere a deficitului, după ce România ajunsese în 2024 la un deficit record: 9,3% din PIB (ESA) și 8,65%–8,66% din PIB cash, în perioada guvernului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Articolul amintește și nivelurile anterioare: 6,3% din PIB în 2022 și 6,6% din PIB (ESA) în 2023.
Economedia plasează schimbul de acuzații într-un tablou macroeconomic mai deteriorat. Datele INS publicate miercuri arată că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025 (seria ajustată sezonier), ceea ce confirmă prelungirea recesiunii tehnice începută la finalul anului trecut.
Potrivit articolului, contracția are loc pe fondul unui consum mai slab, al dezechilibrelor fiscale ridicate, al incertitudinii politice și al presiunilor externe asupra prețurilor la energie și combustibili.
Declarațiile lui Grindeanu vin în ziua în care Biroul Permanent Național al PSD se reunește pentru a discuta scenariile privind o viitoare guvernare și mandatul cu care delegația partidului va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. În acest context, direcția fiscală și pachetul de măsuri asociat reducerii deficitului rămân un punct sensibil, cu efect direct asupra economiei și inflației.
Recomandate
Petrișor Peiu susține că menținerea ratingului Fitch nu are efecte directe , iar discuția publică ar trebui mutată pe datoria publică și deficitul bugetar, potrivit Adevărul . Liderul senatorilor AUR afirmă că decizia de a păstra calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, este „birocratică” și cu „nuanțe politice”, fără implicații asupra economiei sau „vieții românilor”. Într-un comunicat transmis duminică, Peiu a contestat relevanța practică a ratingului pentru situația economică internă și a criticat „isteria” generată la București pe acest subiect. „În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.” De ce contează: discuția se mută pe costul finanțării și indicatorii fiscali Peiu susține că ratingurile agențiilor internaționale nu reflectă întotdeauna „situația economică reală” și compară România cu state din regiune – Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia. În argumentația sa, unele dintre aceste țări ar avea datorii publice sau deficite comparabile ori chiar mai bune decât România, dar primesc calificative diferite și se finanțează mai ieftin. Totodată, el afirmă că România are același rating din 2011, deși datoria publică ar fi crescut, în acest interval, de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar „a variat semnificativ”. În acest context, Peiu ridică întrebări despre legătura dintre ratingul Fitch, indicatorii economici ai României și dobânzile la care se împrumută statul. „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?” Context: Fitch a menținut „BBB-”, cu perspectivă negativă Declarațiile vin după ce Fitch a anunțat vineri menținerea ratingului suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, într-o decizie despre care agenția a precizat că a fost diferită de evaluarea inițială, în urma unor informații suplimentare transmise de autoritățile române, conform materialului citat de Adevărul. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică crește presiunea pe buget prin costuri de finanțare ridicate, într-un moment în care România este deja în procedura de deficit excesiv , potrivit Mediafax . Într-o declarație politică, Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) susține că actuala coaliție PSD–PNL–USR–UDMR a împins țara într-o „criză a datoriei publice”. Începând din martie, datoria guvernamentală a depășit 60% din PIB și a ajuns la aproximativ 1.170 de miliarde de lei, nivel care s-a menținut și în aprilie, când ponderea a fost de 60,2% din PIB. În ultimul an, statul s-a împrumutat cu peste 158 de miliarde de lei, ritm pe care Peiu îl traduce ca echivalentul a „aproape 5.000 de lei în fiecare secundă”. Costul finanțării: dobânzi mari, cheltuieli mai mari cu serviciul datoriei Peiu afirmă că România se împrumută „la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană” și indică un nivel de aproximativ 7% pentru obligațiunile pe termen lung. În această logică, costul ridicat al dobânzilor ar însemna, în timp, mai puțini bani disponibili pentru investiții și o presiune mai mare asupra bugetului, prin cheltuieli recurente cu plata dobânzilor. Vulnerabilitatea structurii datoriei: expunerea la euro și dolari Un alt risc invocat este ponderea importantă a datoriei în valută (în principal euro și dolari), care ar crește sensibilitatea finanțelor publice la șocuri externe. În scenariul unei deprecieri a leului sau al unei noi crize financiare internaționale, costul datoriei ar putea urca rapid, cu efect direct asupra bugetului și, implicit, asupra contribuabililor. Context european: Maastricht și deficitul excesiv În declarația citată, Peiu susține că depășirea pragului de 60% din PIB ar reprezenta un eșec economic și afirmă că România „nu mai respectă” prevederi esențiale ale Tratatului de la Maastricht, în condițiile în care se află „de ani buni” în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. „Depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice reprezintă unul dintre cele mai grave eșecuri economice ale actualei coaliții de guvernare.” Peiu cere o „schimbare radicală” de politică economică, cu reducerea cheltuielilor considerate neproductive, eliminarea „sinecurilor”, prioritizarea investițiilor și oprirea împrumuturilor folosite pentru acoperirea dezechilibrelor bugetare. Declarațiile sunt politice și nu includ, în materialul citat, un calendar sau măsuri concrete asumate de Guvern. [...]
Cancelaria Prim-ministrului estimează pentru 2026 o scădere a cheltuielilor de peste 48% față de 2024 , pe baza ritmului de execuție din primele șase luni ale anului, potrivit datelor prezentate de șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan , Mihai Jurca, citate de Economedia . Miza este una de disciplină bugetară la nivelul aparatului guvernamental, într-un context în care orice reducere de cheltuieli recurente (salarii, transport, protocol) devine relevantă ca semnal de control al costurilor. Pentru 2024, execuția bugetară a Cancelariei a fost de 42,09 milioane lei. În 2025, execuția a coborât la 32,13 milioane lei, cu 23,7% sub nivelul din anul precedent. Pentru 2026, pe baza datelor din prima parte a anului, cheltuielile sunt estimate la 21,62 milioane lei, ceea ce ar însemna o scădere de peste 48% față de 2024. Unde se vede reducerea: transport, protocol și alte costuri operaționale Datele publicate de Mihai Jurca pe Facebook includ defalcări pe categorii, iar cele mai mari tăieri estimate față de 2024 sunt: salarii și contribuții: -34%; transport: -87,6%; protocol: -52,2%; indemnizații de detașare și delegare: peste -76%; traduceri și interpretări: peste -83%; cheltuieli din fondul premierului: -100%. Limitări și mesajul oficial: „sumele sunt modeste” Jurca a subliniat că estimarea pentru 2026 pornește de la execuția din primele șase luni, ceea ce înseamnă că nivelul final depinde de dinamica cheltuielilor din a doua parte a anului. În mesajul său, acesta a punctat și dimensiunea relativ redusă a bugetului Cancelariei în ansamblul finanțelor publice, dar a insistat pe responsabilitatea utilizării banilor publici: „Suntem conștienți de limite: o cancelarie nu e un minister și sumele acestea sunt modeste la scara bugetului țării. Dar chiar și atunci când nu ai toate uneltele la îndemână, rămâne responsabilitatea de a face tot ce ține de tine pentru promisiunea asumată: mai puțină risipă, mai puține cheltuieli, mai multă eficiență.” [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
Diferența dintre „datorie totală” și „datorie ca pondere în PIB” schimbă complet clasamentul : potrivit HotNews , Statele Unite sunt estimate să ajungă în 2026 la o datorie publică de 40.700 de miliarde de dolari, cea mai mare din lume, în timp ce Japonia are deja cea mai ridicată datorie raportată la dimensiunea economiei, de 204% din PIB. Datele analizate de Profit.ro arată că mai multe economii europene se regăsesc între cele mai îndatorate state din lume ca pondere în PIB, deși, în termeni absoluți, datoriile lor totale sunt mult sub cele ale SUA sau Chinei. Cu alte cuvinte, „topul” depinde de indicatorul folosit: valoarea totală a datoriei sau povara ei relativă în economie. Publicația notează și că țările cu cele mai mari datorii publice în valoare absolută nu sunt neapărat și cele cu cea mai grea povară a datoriei, ceea ce are implicații directe pentru modul în care investitorii și instituțiile internaționale evaluează riscul fiscal și sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru detalii și infograficul complet, materialul integral este disponibil pe Profit.ro . În fragmentul publicat de HotNews nu apar însă cifrele sau poziția exactă a României în aceste clasamente. [...]
