Știri
Știri din categoria Inflație
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie, iar tema a fost imediat preluată în disputa politică, cu efect direct asupra credibilității guvernării și a așteptărilor economice, potrivit Digi24.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan după publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS), susținând că „reforma” Guvernului ar fi dus la trei trimestre consecutive de scădere economică și la accelerarea inflației.
În mesajul publicat miercuri pe Facebook, Grindeanu a comparat evoluțiile economice cu o deteriorare bruscă a situației financiare:
„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan! Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort...din punct de vedere economic”
Liderul PSD a mai spus că va organiza o conferință de presă în care va oferi „mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan”, fără ca materialul să includă, deocamdată, elemente suplimentare despre conținutul acestor acuzații.
INS a anunțat că rata anuală a inflației în aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, a fost de 10,7%. Totodată, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%, ceea ce indică o creștere lunară a prețurilor.
Creșterea inflației peste 10% are implicații directe pentru costul vieții și pentru mediul de afaceri (costuri, prețuri, cerere), iar politizarea rapidă a datelor INS arată că indicatorii macroeconomici devin un teren central de confruntare, cu potențial de a influența deciziile guvernamentale și așteptările din economie în perioada următoare.
Recomandate
Inflația de peste 10% este pusă de Kelemen Hunor pe seama unui context regional, nu a deciziilor Guvernului , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile liderului UDMR de miercuri. Kelemen Hunor a afirmat că nivelul inflației „de peste 10%”, anunțat de Institutul Național de Statistică , nu ar fi „generat de Guvern”, ci ar reflecta o evoluție „regională”. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre argumentele invocate sau despre contextul exact al declarației. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie 2026 , iar scumpirile cele mai mari au venit din energie și servicii, nu din alimente, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de News . Pentru companii și gospodării, tabloul indică presiuni persistente pe costuri, în special pe zona utilităților, combustibililor și chiriilor. În termeni lunari, indicele prețurilor de consum (IPC) din aprilie 2026 față de martie 2026 a fost 100,84%. De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 3,1%. Pe media ultimelor 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) față de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025), rata medie a modificării prețurilor de consum a fost 9,0%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare și la servicii (în special chirii). În detaliu: Alimente : cafea +21,76%, ouă +4,78%; Mărfuri nealimentare : energie electrică +54,18%, motorină +32,68%, benzină +22,42%; Servicii : chirii +43,78%, igienă și cosmetică +15,07%, apă–canal–salubritate +15,05%. Indicatorul UE: IAPC, sub IPC, dar tot ridicat Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) – folosit pentru comparații la nivelul statelor membre UE – a fost 100,73% în aprilie 2026 față de martie 2026. Rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost 9,5%, iar rata medie pe ultimele 12 luni determinată pe baza IAPC a fost 8,0%. Ce anticipează BNR: presiuni pe termen scurt, apoi scădere În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României arată că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026. Acea prognoză anticipa 9,8% în iunie, urmată de o corecție descendentă abruptă în trimestrul următor, pe fondul unor efecte de bază, și o reducere graduală până la 3,9% în decembrie 2026 și 2,9% la finele lui 2027. BNR leagă înrăutățirea perspectivei apropiate de șocuri pe partea ofertei, în special scumpirea combustibililor pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie și efecte tranzitorii din expirarea schemei de plafonare la energia electrică, precum și din majorarea cotelor de TVA și a accizelor, efecte care ar urma să se epuizeze în trimestrul III 2026. [...]
Inflația din România rămâne blocată aproape de 10% , pe fondul unui dublu șoc – intern, prin instabilitate politică și întârzierea consolidării fiscale, și extern, prin scumpirea energiei alimentată de războiul din Iran – potrivit unei analize din Ziarul Financiar . România a intrat într-un regim de inflație „ridicată și persistentă” după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august 2025 și a rămas în zona 9%-10% până în martie 2026. Datele citate sunt ale Institutului Național de Statistică (INS) . În martie 2026, inflația a revenit la 9,9% exact într-un moment în care economia resimte simultan efectele crizei politice interne și ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, analiștii citați indică faptul că blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală amplifică presiunile inflaționiste. Ce împinge inflația în sus și ce o poate tempera În evaluarea BNR, riscurile pentru activitatea economică și pentru traiectoria inflației rămân mari, în special dinspre criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu. Canalul principal este prețul energiei, cu efecte în lanț asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor și asupra activității și profiturilor companiilor. În același timp, în analiza citată este menționată și o forță de sens opus: scăderea activității economice, care ar putea reduce presiunile asupra prețurilor. Cristian Popa (BNR) rezumă această tensiune între factori: „Petrolul trage în sus inflaţia, dar activitatea economică în scădere o să o tragă în jos.” De ce contează pentru companii și finanțare Materialul indică faptul că șocul energetic și percepția de risc față de regiune pot avea repercusiuni asupra costurilor de finanțare. În plus, scăderea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor pot afecta cererea, iar presiunile pe costuri pot eroda marjele firmelor, mai ales în sectoarele sensibile la energie. Ce urmează În lipsa unor elemente noi de detaliu în textul disponibil, direcția pe termen scurt rămâne dependentă de echilibrul dintre scumpirea energiei (care împinge inflația în sus) și răcirea activității economice (care o poate tempera), pe fondul incertitudinilor politice interne și geopolitice externe. [...]
România rămâne liderul inflației din UE, cu 9% în martie, pe fondul unei accelerări a scumpirilor la nivel european , arată datele citate de Biziday . La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a urcat la 2,8% în martie 2026, de la 2,1% în februarie. Creșterea din România este vizibilă și în dinamica lunară: față de februarie, inflația anuală a urcat de la 8,3% la 9%, în condițiile în care, la nivelul UE, inflația anuală a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări. Cum arată clasamentul în UE Potrivit Eurostat , cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: România: 9% Croația: 4,6% Lituania: 4,4% La polul opus, cele mai scăzute rate anuale au fost: Danemarca: 1% Cehia, Cipru și Suedia: 1,5% fiecare Diferențe între măsurătorile Eurostat și INS Separat, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) indică pentru România o rată anuală a inflației de 9,9% în martie, cu o creștere de +0,78% față de februarie. INS arată că, în acest interval, serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,9%, iar mărfurile alimentare cu 7,7%. Zona euro : inflație în urcare, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Cea mai mare contribuție a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale), în timp ce bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,13 puncte procentuale. [...]
România rămâne campioana inflației din UE, cu efect direct asupra costurilor pentru populație și companii , în condițiile în care scumpirile anuale sunt de circa trei ori peste media Uniunii, potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . În martie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 2,8%, de la 2,1% în februarie. România este, în continuare, țara cu cea mai ridicată inflație din UE, cu 9% (indicator armonizat la nivel european), în creștere de la 8,3% în februarie. La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost în Danemarca (1%), urmată de Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%). După România, cele mai ridicate rate au fost în Croația (4,6%) și Lituania (4,4%). Din perspectiva dinamicii lunare la nivelul UE, inflația a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări, inclusiv în România, arată datele citate. Zona euro: presiuni în creștere, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, inflația anuală a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Contribuția cea mai mare la inflația anuală a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România și de ce contează Separat de indicatorul armonizat folosit în comparațiile europene, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată anuală a inflației de 9,87% în martie, față de 9,31% în februarie. Pe componente, INS indică scumpiri anuale de 11,05% la servicii, 10,89% la mărfuri nealimentare și 7,67% la mărfuri alimentare. INS precizează că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă de scădere ușoară de la o lună la alta. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 - martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) a fost 8,5%.” Schimbări metodologice și factori care influențează calculul INS mai arată că, începând cu 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), iar tarifele acestora au crescut în martie cu 1,50% față de februarie și cu 5,78% față de decembrie 2025. Totodată, în calculul inflației, din august 2025 este luată în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice, instituită prin OUG nr. 6/2025 , cu modificările și completările ulterioare. La ce se uită piața mai departe: prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9% (de la 3,7% anterior), și anticipează 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. (Materialul sursă este trunchiat după această informație, astfel că nu sunt disponibile detalii suplimentare din aceeași sursă.) [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie și rămâne cea mai ridicată din UE, ceea ce apasă direct pe perspectivele de creștere economică , în condițiile în care prețurile continuă să avanseze „în ciuda consumului în scădere”, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea din martie a fost accelerată de criza din piața mondială a petrolului , care a adăugat 0,6% la inflație, ducând-o la 9,9% anual, de la 9,3% în februarie. Publicația notează că România rămâne pe primul loc în topul european al inflației, în pofida reducerii consumului casnic și a consumului guvernamental. Diferența față de marile economii europene, în continuare foarte mare Comparația cu principalele piețe europene scoate în evidență un decalaj important: în Germania și Franța inflația lunară a crescut cu 1%, iar în Italia cu 1,6%, însă ratele anuale de inflație sunt acolo de patru-cinci ori mai mici decât în România, conform tabloului sinoptic Eurostat citat în articol. În același timp, criza mondială a energiei a lovit puternic economia europeană, dar „nu a destabilizat-o”, mai arată analiza. De ce contează pentru economie: prețuri în urcare, consum în scădere Unghiul economic al problemei este că presiunea inflaționistă se vede direct în cererea internă: prețurile cresc chiar și atunci când consumul se contractă, ceea ce slăbește motorul tradițional al creșterii economice. În lectura autorilor, situația este legată și de factori interni, nu doar de șocurile externe: „Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere.” [...]
