Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Raiffeisen Bank România mizează pe termenul de 25 mai pentru a crește redirecționările din impozit către ONG-uri, punând la dispoziție o platformă online care simplifică pașii pentru persoane fizice și companii, potrivit Raiffeisen Bank România. Mesajul vine în contextul apropierii datei-limită și vizează direcționarea sumelor deja datorate statului, fără costuri suplimentare pentru contribuabili.
În campanie, banca invită atât persoanele fizice, cât și companiile să susțină proiecte „cu impact real în comunitate”, în domenii precum educația, sănătatea, incluziunea socială și protecția mediului. Raiffeisen leagă demersul de inițiativa #TotCeNeUnește, prin care afirmă că a direcționat în 2025 peste 9 milioane de euro către ONG-uri din România.
Conform informațiilor din comunicat, până pe 25 mai:
Banca subliniază că redirecționarea nu presupune costuri suplimentare, fiind vorba despre alocarea unei părți din impozitul datorat.
Campania include o platformă online dedicată, care reunește proiecte și organizații eligibile și oferă informații despre pașii necesari pentru redirecționarea impozitului. În comunicat este menționat, ca exemplu, proiectul Campus Lumya, destinat copiilor și tinerilor cu tulburări din spectrul autist, aflat în etapa de finalizare a primei faze și orientat către servicii de terapie și educație, programe pentru dezvoltarea abilităților de viață independentă și sprijin pentru familii.
Mai multe informații despre campanie și organizațiile care pot fi susținute sunt disponibile pe pagina dedicată: redirecționare impozit pe venit.
Recomandate
România intră în 2026 cu taxe indirecte și pe capital mai mari , după ce a urcat impozitul pe dividende la 16% și a majorat TVA standard la 21%, într-un context regional în care guvernele folosesc tot mai mult fiscalitatea pentru echilibrarea bugetelor și simplificarea conformării, potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe Ghidul Fiscal pentru Europa Centrală și de Est (ECE) al Forvis Mazars . Schimbările din România se înscriu într-o tendință mai largă în Europa Centrală și de Est: unele state cresc cotele (inclusiv prin treceri către sisteme mai progresive), în timp ce altele reduc impozitarea, cum este cazul Greciei, care a diminuat majoritatea cotelor cu aproximativ 2%, conform ghidului. România: dividende mai taxate și TVA standard mai mare Pe componenta de taxare a capitalului, România a crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. În paralel, pe taxarea consumului, România a majorat cota standard de TVA de la 19% la 21% începând cu august 2025 și a consolidat cotele reduse de 5% și 9% într-o singură cotă redusă de 11%. Analiza notează și o ajustare cu impact administrativ pentru companii: pragul de înregistrare în scopuri de TVA a fost majorat în România la 80.000 euro. În acest context, Forvis Mazars avertizează că folosirea TVA ca instrument de echilibrare fiscală pune presiune pe companii, inclusiv prin efecte asupra prețurilor, fluxurilor de numerar și proceselor de conformare. „Pentru companii, acest lucru se traduce printr-o presiune mai mare asupra strategiilor de preț, a gestionării fluxurilor de numerar și a proceselor de conformare în materie de TVA, într-un mediu deja sensibil la inflație.” Tendința regională: TVA în creștere și restrângerea cotelor reduse Ghidul Forvis Mazars (care acoperă 25 de jurisdicții, inclusiv 22 de țări europene și Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan) indică pentru 2026 o „creștere simultană” a cotelor standard de TVA și o restrângere a aplicării cotelor reduse. Exemplele menționate în analiză includ: Estonia: cota standard a crescut de la 22% la 24% din iulie 2025, aplicabilă pe tot parcursul lui 2026; Kazahstan: cota standard a crescut de la 12% la 16% din ianuarie 2026; Ungaria: cota standard rămâne 27%, cea mai ridicată din UE, peste media regională de aproximativ 20%; Lituania și Slovacia: măsuri de restrângere a cotelor reduse (inclusiv mutarea unor bunuri/servicii către cota standard). Ce se schimbă pentru companii: conformare mai digitală și termene Pilonul II Dincolo de nivelul cotelor, ghidul pune accent pe trecerea de la modificări legislative la cerințe operaționale, în special în două zone: Pilonul II (impozitarea minimă globală): în 14 dintre cele 25 de jurisdicții analizate a fost implementată Directiva UE 2022/2523 , iar contribuabilii vizați trebuie, în general, să depună declarațiile privind impozitul suplimentar aferente anului fiscal 2024 până la 30 iunie 2026 (Cehia are prelungire până în octombrie). România și Slovacia au transpus și Directiva DAC9 privind schimbul de informații. Conformare fiscală digitală : facturarea electronică obligatorie se extinde în regiune, iar România a extins raportarea SAF-T la toți contribuabilii; alte state introduc sau extind e-facturarea în 2026 și în anii următori. Pentru mediul de afaceri, mesajul central al analizei este că 2026 aduce o combinație de presiune pe costuri (prin taxe indirecte mai mari) și cerințe de conformare mai stricte, cu accent pe raportare, date și procese interne, pe fondul accelerării digitalizării fiscale și al implementării Pilonului II. [...]
Jeff Bezos propune scutirea totală de impozit pe venit pentru americanii cu venituri mici și medii , o idee care ar redeschide dezbaterea despre cine finanțează bugetul federal și cât de sustenabilă este o astfel de schimbare fiscală, potrivit Antena 3 . Fondatorul Amazon a făcut declarațiile într-un interviu pentru CNBC, susținând că actualul sistem „îi taxează inutil” pe cei care câștigă puțin. Bezos a indicat distribuția actuală a poverii fiscale: cei mai bogați 1% dintre contribuabili ar plăti aproximativ 40% din totalul taxelor colectate de statul american, în timp ce jumătatea de jos a populației ar contribui cu 3%. În opinia sa, această contribuție a celor cu venituri mici ar trebui să fie eliminată. „Nu cred că ar trebui să fie 3%. Cred că ar trebui să fie zero.” Ce înseamnă „venituri mici și medii” în datele citate Articolul citează date ale Tax Foundation , bazate pe cele mai recente statistici ale IRS, potrivit cărora jumătatea americanilor cu cele mai mici venituri avea în 2023 un venit brut ajustat de aproape 54.000 de dolari pe an (aprox. 248.000 lei). Prin comparație, gospodăriile din top 1% ar fi avut venituri de cel puțin 676.000 de dolari anual (aprox. 3,11 milioane lei). Bezos a dat și un exemplu concret: o asistentă medicală din Queens cu un venit anual de 75.000 de dolari (aprox. 345.000 lei), despre care a spus că nu ar trebui să mai „trimită bani către Washington”. „Nu ar trebui să-i cerem acestei asistente să trimită bani guvernului federal. Ar trebui să-i trimită ei scuze. Pur și simplu nu are sens.” Implementarea rămâne neclară, dar presiunea politică există Bezos a afirmat că ar susține public o astfel de măsură, însă nu a explicat cum ar putea fi implementată de Congres. Contextul politic descris în articol este unul tensionat: mai multe state americane conduse de democrați analizează creșterea taxelor pentru persoanele foarte bogate, iar în paralel apar inițiative de reducere a impozitării pentru veniturile mici și medii. Este menționat proiectul „ Keep Your Pay Act ”, propus de senatorul democrat Cory Booker, care prevede scutirea de impozit pe venit pentru primele 75.000 de dolari câștigați anual de o familie (aprox. 345.000 lei). „Ar fi o schimbare majoră pentru oamenii care muncesc. Le-ar lăsa mai mulți bani pentru cheltuielile zilnice, situații neprevăzute sau planuri de viitor.” De ce contează: povara fiscală reală și limitele sistemului În 2023, rata medie de impozitare în SUA a fost de 14,1%, potrivit Tax Foundation. Cei mai bogați 1% ar fi plătit în medie 26,3%, față de o medie de 3,7% pentru jumătatea inferioară a contribuabililor. Totuși, articolul notează că, dacă sunt luate în calcul creditele fiscale rambursabile, aproximativ 40% dintre americani deja nu mai plătesc, în practică, impozit federal pe venit — ceea ce sugerează că o parte din efectul urmărit de Bezos există deja, prin mecanismele actuale. În plus, dezbaterea despre „cine plătește suficient” rămâne deschisă: un raport al Yale Budget Lab este citat cu ideea că rata efectivă de taxare pentru cei mai bogați americani poate varia mult, de la 3% la 45%, în funcție de situație și de utilizarea prevederilor legale. Articolul mai punctează că impozitul pe venit nu este singura taxă relevantă: taxele pe salarii și cele pe consum pot afecta disproporționat persoanele cu venituri mici. Un exemplu dat este plafonul pentru contribuțiile Social Security, care nu se mai aplică veniturilor ce depășesc 184.500 de dolari anual (aprox. 849.000 lei). Context economic: „două realități” și presiunea costului vieții În pofida unei poveri fiscale mai reduse, persoanele cu venituri mici sunt descrise ca fiind mai expuse la inflație și la creșterea costului vieții. Articolul amintește conceptul de economie „în formă de K”, în care veniturile mari beneficiază de creșterea burselor și a salariilor, în timp ce o parte a clasei de mijloc și categoriile vulnerabile resimt presiuni financiare. Bezos a rezumat această polarizare astfel: „Există două realități economice în SUA. Sunt oameni care o duc foarte bine, dar sunt și foarte mulți care se confruntă cu dificultăți.” [...]
Guvernatorul BNR avertizează că reducerile de taxe înainte de scăderea deficitului ar lovi credibilitatea României și ar putea complica finanțarea statului, potrivit Libertatea . Mugur Isărescu le transmite politicienilor și viitorului Guvern să continue direcția actuală de reforme și consolidare fiscală și „în niciun caz” să nu ia în calcul reducerea TVA sau alte reduceri de impozite până când România nu își atinge obiectivele bugetare. În context, el indică ținta de reducere a deficitului bugetar de la 6,2% în acest an la 3%, nivelul maxim prevăzut de tratatele europene. Mesajul BNR: fără relaxare fiscală „nici măcar în discuție” Isărescu spune că simpla deschidere a dezbaterii despre tăieri de taxe poate transmite un semnal negativ către finanțatori și agențiile de rating, într-un moment în care România are nevoie să-și consolideze poziția fiscală. „Reduceri de impozite, sub nicio formă până când nu ne atingem obiectivele. Deci asta în primul rând ar crea o mare problemă de credibilitate.” Guvernatorul BNR leagă explicit credibilitatea de relația cu creditorii internaționali și de modul în care România este percepută în piețe, sugerând că oscilațiile de politică fiscală („ba în sus, ba în jos”) pot fi penalizate. „Corecția fiscală e o necesitate”: riscul de penalizare din partea piețelor Pe lângă măsurile efective, Isărescu avertizează că și discuțiile publice pot agrava situația, dacă alimentează percepția că România se îndepărtează de consolidarea fiscală. „În momentele actuale trebuie să fim foarte serioşi în a înţelege că această corecţie fiscală este o necesitate (…) altfel pieţele ne vor penaliza şi vom fi nevoiţi să strângem cureaua mult mai mult.” În aceeași logică, el spune că „a continua” poate însemna și menținerea unei linii de austeritate privind creșterile viitoare de salarii, dar adaugă că reformele fără „suport social” nu funcționează. Colectarea TVA și limitele unor măsuri „exagerate” Guvernatorul BNR cere și îmbunătățirea colectării TVA, menționând că există specialiști care susțin că se poate colecta mai bine și criticând faptul că discuția se repetă de ani de zile fără aplicarea unor măsuri „clare”. Totodată, Isărescu afirmă că au existat și „exagerări” în politicile recente, dând ca exemplu taxarea ajutorului de creștere a copilului, care din anul trecut are contribuție de sănătate de 10% (CASS). Context: presiune pentru reforme și dependență de finanțare În articol sunt menționate și alte avertismente publice privind necesitatea continuării consolidării fiscal-bugetare. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal , este citat cu apelul pentru formarea rapidă a unui guvern cu program care să continue reformele și absorbția fondurilor europene. De asemenea, economistul Andrei Caramitru afirmă că România are un necesar anual de finanțare de 50 de miliarde de euro (aprox. 250 de miliarde de lei) pentru a funcționa, incluzând refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului, ceea ce arată dependența de finanțarea externă pentru plata pensiilor și salariilor. [...]
Persoanele fizice identificate fiscal prin CNP scapă de obligativitatea RO e-Factura , potrivit unui amendament susținut de Ministerul Finanțelor și adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care modifică OUG nr. 120/2021, relatează Economica . Măsura mută utilizarea sistemului în zona opțională pentru această categorie și introduce posibilitatea de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească platforma. Amendamentul, preluat și susținut de toți membrii Comisiei, este prezentat de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a regulilor de utilizare a sistemului și o reducere a birocrației pentru persoane fizice și anumite categorii de contribuabili. Cine este exceptat și ce se schimbă în practică Principalele modificări menționate vizează: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP; utilizarea rămâne opțională ; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. În plus, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și din activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. De ce contează: reducerea obligațiilor pentru persoane fără activitate comercială Ministerul Finanțelor susține că schimbarea răspunde unor probleme semnalate de „multe categorii profesionale și de societatea civilă” și că digitalizarea trebuie să însemne simplificare, nu obligații disproporționate pentru persoane care „nu desfășoară activitate economică în sens comercial”. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Instituția mai arată că măsurile păstrează caracterul opțional al sistemului pentru cei care vor să îl folosească și mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale, în timp ce procesul de digitalizare fiscală și dezvoltarea sistemelor ANAF ar urma să continue. [...]
De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit . Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF. Ce se schimbă, concret, în relația cu beneficiarul Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF. Cine intră sub obligație și cine nu Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA. Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii. Pașii administrativi și termenele-limită Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să: fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) ; se înscrie în Registrul RO e-Factura; folosească formularul 082. Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului. TVA și impozite: ce nu se schimbă, dar devine mai vizibil Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon. De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare. Amenzi și riscuri pentru ambele părți Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere. În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural. [...]
Divizarea miliardarilor pe tema taxelor pe avere riscă să accelereze schimbări fiscale la nivel de state, dar cu costuri de implementare și risc de migrație a capitalului. Potrivit CNN , pe fondul inițiativelor din state „albastre” precum California și al discuțiilor despre taxe pe avere sau pe locuințe de lux folosite ocazional, o parte dintre cei foarte bogați își asumă public ideea de impozitare mai dură, în timp ce alții finanțează campanii de blocare a acestor măsuri. Nvidia CEO Jensen Huang , cu o avere estimată de CNN la aproximativ 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei), a spus despre propunerea Californiei privind o taxă pe avere că „este în regulă” și că nu s-a gândit niciodată la asta. În același registru, Tom Steyer și-a legat campania pentru funcția de guvernator al Californiei de majorarea taxelor pentru persoane ca el, prezentându-se drept „miliardarul care vrea să-i taxeze pe alți miliardari”. Două tabere: acceptare versus ofensivă politică și juridică Materialul descrie o ruptură vizibilă între miliardari, cu mize politice și generaționale. În timp ce unii susțin taxarea ca „mod de a da înapoi”, alții văd inițiativele fiscale drept un atac direct. În tabăra opoziției, CNN notează că: Sergey Brin și Peter Thiel cheltuiesc milioane pentru a combate propunerea Californiei; finanțistul Ken Griffin a criticat drept „rușinoasă” ideea unei taxe de tip „pied-à-terre” (taxă pe a doua locuință de lux folosită ocazional) propusă de primarul Zohran Mamdani; Steven Roth, CEO al Vornado, a comparat apelurile de a taxa bogații cu un epitet rasial. Kimberly Phillips-Fein, istoric la Columbia University, spune că pentru unii dintre cei vizați taxa a devenit „un simbol al antagonismului politic față de bogați” și este percepută ca o insultă personală care le pune sub semnul întrebării „virtutea morală”. De ce statele împing acum taxarea averii și unde se blochează Dincolo de retorică, CNN punctează o problemă de arhitectură fiscală: sistemul american taxează mai puternic veniturile din muncă (salarii) decât acumularea de avere. Publicația citează o analiză ProPublica potrivit căreia averea celor mai bogați 25 de miliardari a crescut cu 401 miliarde de dolari între 2014 și 2018, în timp ce aceștia au plătit o rată de impozitare federală pe venit de 3,4%. Ray Madoff, profesor la Boston College Law School, argumentează că dezbaterea publică se mută greșit pe „venit”, deși o parte importantă a averii miliardarilor vine din aprecierea acțiunilor deținute, nu din venituri impozabile. În plus, ea susține că plata impozitului pe câștigurile de capital (profitul din vânzarea activelor) a ajuns „opțională” în practică, prin strategii precum amânarea vânzării sau compensarea câștigurilor cu pierderi din alte investiții. CNN mai notează că moștenirile sunt, în logica sistemului, în afara impozitului pe venit, urmând să fie acoperite de impozitul pe succesiune, însă veniturile federale din această sursă au rămas aproape neschimbate în ultimele decenii din cauza portițelor legislative. Riscul major pentru state: competiția fiscală și administrarea dificilă Unghiul practic al discuției este că, în lipsa unei reforme federale, statele încearcă să „stoarcă” mai multe venituri de la cei mai bogați, dar pot declanșa efecte adverse: contribuabilii se pot muta, iar companiile pot alege jurisdicții cu taxe mai mici. În plus, taxele pe avere sunt greu de administrat, pentru că evaluarea unor active precum arta, proprietățile imobiliare sau structurile de afaceri complexe este complicată, iar persoanele foarte bogate au resurse pentru optimizare fiscală. CNN oferă și un reper internațional: în 1990, 12 țări aveau taxe pe avere, dar până în 2024 mai rămăseseră doar trei. Unele state, precum Suedia, le-au eliminat pentru competitivitate financiară, iar altele, precum Franța, au constatat mutarea activelor în afara țării. Ray Madoff rezumă problema astfel: statele concurează între ele, iar „a-i viza pe bogați” funcționează cel mai eficient la nivel federal, nu local. [...]
