Știri
Știri din categoria Inflație

Plafonarea adaosului la alimentele de bază ar putea continua și după 30 iunie, pe fondul inflației încă ridicate, potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, citate de news.ro. Miza este una de reglementare: menținerea unei intervenții în formarea prețurilor la raft, într-un moment în care presiunea pe costul vieții rămâne puternică.
Într-o conferință de presă, Tánczos Barna a spus că „este nevoie de o prelungire după 30 iunie”, argumentând că, deși intervențiile în piață nu sunt, în general, de dorit, contextul actual poate justifica o astfel de decizie.
Datele invocate de ministru indică o inflație anuală de 10,7% în aprilie 2026 (aprilie 2026 față de aprilie 2025), potrivit Institutului Național de Statistică (INS). De la începutul anului, inflația (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
La finalul lunii martie, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, modificarea și completarea OUG nr. 67/2023, care a prelungit limitarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 30 iunie.
OUG nr. 67/2023 a introdus o măsură temporară pentru a combate creșterea excesivă a prețurilor la produse agricole și alimentare, prin plafonarea adaosurilor comerciale pe întreg lanțul alimentar. Măsura a fost introdusă inițial în iulie 2023 pentru 90 de zile și a fost prelungită ulterior de mai multe ori.
Măsura se aplică unei liste de produse alimentare de bază, între care:
Conform actului normativ, cota de adaos comercial practicată de procesator este de maximum 20% față de costul de producție, iar aceeași limită se aplică și comerciantului la vânzarea cu amănuntul și în regim cash & carry.
Declarația ministrului indică o intenție de prelungire, dar nu precizează un calendar sau forma exactă a unei eventuale decizii după 30 iunie. Dacă măsura va fi extinsă, efectul imediat ar fi menținerea constrângerilor de preț pe lanțul alimentar pentru produsele vizate, într-un context în care inflația rămâne la două cifre.
Recomandate

Puterea de cumpărare a salariului mediu a continuat să scadă , deși câștigul salarial mediu net a urcat la 5.717 lei în septembrie 2026, potrivit datelor citate de Digi24 . Pe fondul inflației, salariul real (indicatorul care arată ce poți cumpăra efectiv cu venitul) a fost cu 1,5% mai mic decât în septembrie 2025, marcând a 15-a lună consecutivă de scădere anuală. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că salariul mediu net a crescut cu 5% față de aceeași lună a anului trecut, însă ritmul nu a acoperit creșterea prețurilor. În termeni lunari, față de august 2026, salariul mediu net a avansat cu 0,5%, dar puterea de cumpărare a scăzut cu 0,3% (indicele câștigului salarial real a fost 99,7%). Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.532 lei, cu 35 de lei (0,4%) peste nivelul din august. Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin Diferențele între sectoare rămân mari. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.513 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 13.336 lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.982 lei; pescuit și acvacultură: 3.005 lei. Potrivit datelor prezentate, diferența dintre sectorul cu cel mai ridicat salariu mediu și cel cu cel mai mic a depășit 10.500 lei. Mișcări lunare: creșteri puternice în energie, scăderi în jocuri de noroc Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de august au fost consemnate în: extracția petrolului brut și a gazelor naturale: +13,4%; fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului: +12,7%. În același timp, cea mai mare scădere a fost în activitățile de jocuri de noroc și pariuri, unde salariul mediu net s-a redus cu 9,3%. Sectorul bugetar: scăderi în sănătate și administrație, ușor plus în educație În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a scăzut în septembrie (față de luna precedentă) cu 0,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,2% în administrația publică. În învățământ, salariul mediu net a crescut cu 1% față de august. În ansamblu, datele indică faptul că, deși salariile nominale continuă să urce, presiunea inflației menține veniturile reale pe un trend descendent, cu efect direct asupra consumului și asupra costului vieții pentru gospodării. [...]

Scăderea inflației la 6,2% în august reduce presiunea pe costuri, dar menține riscuri pentru consum și bugete , în condițiile în care ieftinirea alimentelor a tras în jos indicele, iar carburanții rămân principala sursă de scumpiri, potrivit Euronews , care citează declarațiile ministrului interimar al Economiei, Alexandru Nazare . Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie. Nazare descrie evoluția drept „cea mai rapidă decelerare” din ultimii ani, dar avertizează că nivelul rămâne ridicat și că populația resimte în continuare scumpirile cumulate și pierderea de putere de cumpărare. Ce a tras inflația în jos: alimentele și efectul statistic Ministrul indică o temperare a presiunilor inflaționiste pe fondul măsurilor de corecție fiscală și al reducerii cererii interne. O parte din scădere ar avea și o explicație statistică: ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Un semnal important invocat este dinamica alimentelor: în august, prețurile alimentelor ar fi scăzut cu 0,7% față de luna precedentă. Totodată, Nazare afirmă că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară și că legumele și fructele sunt „mai ieftine decât acum un an”. Unde rămâne presiunea: carburanții În contrapondere, presiunea asupra prețurilor ar veni în continuare în principal din zona carburanților. Nazare susține că benzina și motorina sunt singurele categorii care încă înregistrează creșteri de două cifre, pe fondul evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului. Legătura cu politica fiscală: deficit mai mic, investiții mai mari Nazare leagă dezinflația de ajustarea finanțelor publice și afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să continue, iar creșterea economică să se mute treptat de la consum susținut prin datorie către investiții. Deși ritmul scumpirilor încetinește, ministrul subliniază că asta nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. El mai spune că media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar evoluțiile la petrol, costurile de finanțare și nivelul încă ridicat al prețurilor rămân factori relevanți pentru economie. [...]

Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]

Înghețarea indexării a tăiat puterea de cumpărare a pensiilor , iar o pensie nominală de 3.000 de lei ajunge să valoreze, în termeni reali, circa 1.950–2.000 de lei raportat la scumpirile cumulate din ultimii ani, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza economică este că, în absența ajustărilor automate, inflația funcționează ca o reducere „invizibilă” a veniturilor fixe, cu efect direct asupra consumului de bază al vârstnicilor. Analistul economic Adrian Negrescu estimează că, dacă se însumează inflația din ultimii cinci ani, prețurile au crescut cumulat cu aproximativ 50–55%. În această logică, o pensie de 3.000 de lei care a rămas nemodificată ar avea astăzi puterea de cumpărare a aproximativ 1.950–2.000 de lei din 2021. Privit invers, pentru același nivel de trai ca în 2021, ar fi necesară o pensie de aproape 4.600–4.700 de lei. Eroziune accelerată pe termen scurt: minus „un sfert” în trei ani Negrescu mai arată că și pe un interval mai scurt, 2023–2025, cumularea inflației depășește 27–28%. Concret, o pensie de 3.000 de lei de astăzi ar cumpăra cam cât cumpărau 2.340–2.350 de lei acum trei ani, ceea ce ar însemna o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare în 36 de luni. În acest context, ultima creștere importantă a pensiilor este plasată la începutul lui 2024: indexare de 13,8% și o recalculare care ar fi dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru circa 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. Ulterior, mecanismul de indexare ar fi fost înghețat, iar pensiile nu ar fi fost indexate nici în 2025, nici în 2026, pe fondul deficitului bugetar; analistul spune că este posibil să nu crească nici în 2027. De ce „inflația pensionarilor” poate fi mai mare decât media oficială Un punct central al analizei este diferența dintre inflația „oficială” (calculată de INS pe un coș mediu de consum) și structura reală de cheltuieli a unui pensionar. Potrivit analistului, vârstnicii alocă o pondere mai mare pentru: energie și utilități; medicamente și servicii medicale; alimente de bază; cheltuieli de locuire. Aceste categorii ar fi avut creșteri de preț peste medie, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor fixe. Ca exemplu, Negrescu indică energia electrică: o factură medie de aproximativ 200 de lei în urmă cu un an ar depăși acum 300 de lei, adică o creștere de peste 50%. În paralel, la medicamente, unii vârstnici ar ajunge să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă, pe fondul scumpirilor. Analistul punctează și dimensiunea socială a problemei: pentru aproximativ 2,7 milioane de români cu pensii sub 2.700 de lei, scumpirile ar însemna o reducere imediată a nivelului de trai, iar pensia de 3.000 de lei din exemplu ar fi „la limita superioară” a acestei zone de vulnerabilitate. Ce poate schimba traiectoria în următorii ani În opinia analistului, puterea de cumpărare a pensiilor ar depinde, pe termen mediu, de trei factori principali: Consolidarea fiscală : dacă pachetul de reforme al guvernului Bolojan reduce deficitul conform planului, presiunea pentru înghețarea pensiilor s-ar putea diminua, ceea ce ar putea permite reluarea indexării anunțate pentru 1 ianuarie 2027. Evoluția inflației sub impactul măsurilor fiscale : creșterile de TVA și liberalizarea prețului la energie ar fi alimentat inflația pe termen scurt, iar efectul „dezinflaționist” ar putea apărea abia peste unul-doi ani, interval în care pensionarii ar rămâne expuși. Decizia Curții Constituționale privind CASS pe pensii : o eventuală anulare a taxei ar putea readuce în bugetele pensionarilor sumele reținute din august 2025, însă ar fi un câștig punctual, fără să rezolve problema de fond a erodării prin lipsa indexării. Concluzia analistului este că, în lipsa unor semnale de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea lui 2026, ar rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, scenariul probabil ar fi o recuperare lentă și parțială: mai degrabă o încetinire a erodării decât o revenire rapidă la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani. Linkuri din context (surse secundare din aceeași publicație): „Obiceiurile financiare se formează înainte de 25 de ani” „Inflația a erodat salariile: cât au pierdut românii în ultimii doi ani” „De ce se destramă mai des relațiile în care femeia câștigă mai mult” [...]

România revine pe primul loc la inflație în UE, cu 7% în octombrie , un nivel care menține presiunea pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, într-un context în care inflația a urcat și la nivel european, potrivit Agerpres , pe baza datelor Eurostat . La nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, rata anuală a inflației a crescut în octombrie la 4%, de la 3,8% în luna precedentă. În clasamentul statelor membre, România a avut cea mai ridicată rată anuală, urmată de Lituania (6,1%) și Bulgaria (5,9%). La polul opus s-au situat Suedia (0,6%), Cehia (2,1%) și Danemarca (2,1%). Dinamicile lunare arată o accelerare mai largă: față de septembrie 2026, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în două și a crescut în 16, inclusiv în România, unde a urcat de la 6,5% la 7% (metodologia armonizată la nivel european). Diferența dintre Eurostat și INS și ce împinge prețurile în sus În paralel, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică indicau pentru România o rată anuală a inflației de 6,9% în octombrie, în creștere de la 6,6% în septembrie. INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la servicii (11,23%), urmate de mărfurile nealimentare (7,66%) și de cele alimentare (3,07%). Pe termen scurt, presiunea s-a văzut și în evoluția lunară: în octombrie, prețurile au fost mai mari cu 0,82% față de septembrie 2026. Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 6,3%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost 9%. Implicații pentru politica monetară: prognoza BNR rămâne sub presiune Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 6,1% (de la 5,5% anterior) și anticipează o coborâre la 3,4% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în august de guvernatorul Mugur Isărescu. Totuși, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, BNR avertiza că inflația anuală va crește până la finalul lui 2026 și ar urma să depășească nivelul de 6,1% din prognoza din august, invocând scumpirea combustibililor și energiei, majorarea cotațiilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb. [...]

BNR a urcat la 7,4% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 , pe fondul presiunilor venite din energie și combustibili, într-un context în care cererea din economie rămâne slabă, ceea ce limitează spațiul pentru o înăsprire „mai brutală” a politicii monetare, potrivit Economedia , care relatează prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației susținută de guvernatorul Mugur Isărescu pe 16 noiembrie 2026. BNR indică acum o inflație (IPC – indicele prețurilor de consum) de 7,4% în decembrie 2026, în creștere de la 6,1% în prognoza anterioară, și de 3,7% la final de 2027, față de 3,4% anterior, conform raportului publicat în noiembrie (documentul BNR este disponibil aici ). De ce a fost revizuită inflația: energia rămâne factorul dominant Guvernatorul a arătat că rata anuală a inflației s-a redus „semnificativ” în trimestrul al treilea, în principal pe fondul unor „efecte statistice favorabile”, dar traiectoria până la final de an include o ușoară creștere, pe care BNR o leagă în principal de evoluțiile din energie și produse petroliere. Isărescu a spus că efectul de vârf apărut după majorarea TVA și a accizelor, suprapus peste criza energetică, s-a estompat: „A cam dispărut «cocoașa» inflaționistă apărută după creșterea prețurilor determinate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică.” În explicațiile privind determinanții recenți ai prețurilor, BNR pune accent pe „tensionarea suplimentară” a piețelor internaționale de energie și pe transmiterea în lanț a scumpirilor combustibililor în economie. Raportul mai notează presiuni și în zona bunurilor intermediare, unde unele variații sunt amplificate de cotațiile energetice ridicate. Cererea slabă și așteptările pesimiste: constrângeri pentru politica monetară Un mesaj central al prezentării a fost că economia operează în continuare cu un deficit de cerere (deviație negativă a PIB), ceea ce face dificil de justificat o înăsprire puternică a politicii monetare doar pentru câștiguri marginale pe inflație, în condițiile în care o parte importantă a dinamicii prețurilor vine din ofertă și energie. În același timp, Isărescu a indicat că așteptările privind evoluția economiei rămân „încă pesimiste”, după „mai mult de un an de evoluții nefavorabile”, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici rămân ridicate. Cerere internă: consumul scade, investițiile au contrabalansat BNR se așteaptă ca consumul privat să se contracte în 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare. În contrapondere, investițiile (formarea brută de capital fix) au avut o evoluție pozitivă, iar guvernatorul a susținut că acest model a ajutat la evitarea unei căderi economice mai accentuate după măsurile de impozitare adoptate pentru corecția fiscală. Totuși, Isărescu a semnalat că investițiile străine directe nu au avut o evoluție favorabilă, iar investițiile din fonduri europene nu au ajutat „în principal”, deși România mai are bani de atras și BNR se așteaptă la efecte pozitive în perioada următoare. Contul curent și cursul: dezechilibrele externe rămân în atenție Guvernatorul a spus că deficitul de cont curent „nu s-a ameliorat”, deși BNR se aștepta ca reducerea deficitului bugetar să fie însoțită de o corecție corespunzătoare a contului curent, corelație care „nu există, deocamdată”, potrivit prezentării. Printre explicațiile discutate se află importurile asociate investițiilor și o evoluție insuficient de favorabilă a exporturilor, însă BNR indică faptul că, pe baza unui indicator de competitivitate (REER – curs de schimb efectiv real), competitivitatea prin preț nu ar fi înregistrat o deteriorare. Pe curs, Isărescu a descris o perioadă îndelungată de stabilitate, urmată de corecții legate de criza politică, apreciind că, „după cum stau lucrurile”, cursul este „într-o zonă de echilibru”. În același timp, a atras atenția că prima de risc rămâne o vulnerabilitate, fiind „cea mai slabă” din regiunea cu care România se compară, conform declarațiilor citate de Economedia. Ce urmează BNR a indicat datele următoarelor ședințe de politică monetară: 19 ianuarie și 17 februarie. În raport, banca centrală menține ideea că riscurile privind traiectoria inflației sunt „relativ echilibrate”, dar guvernatorul a subliniat incertitudinea ridicată legată de prețurile la energie, cu riscuri „în ambele sensuri”. [...]