Știri
Știri din categoria Diverse
Refuzul Serbiei de a semna declarația de la Kiev expune o fisură de aliniere regională pe sancțiunile contra Rusiei, într-un moment în care liderii din Europa de Sud-Est au cerut explicit intensificarea presiunii asupra Moscovei, potrivit Digi24.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că este singurul participant la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est”, desfășurat la Kiev, care nu a semnat declarația finală adoptată în aceeași zi, informație relatată de agenția Tanjug. Întrebat de ce nu a semnat, Vucic a indicat că textul documentului ar explica decizia și că nu consideră necesare alte explicații.
În același context, întrebat despre poziția Serbiei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei, Vucic a afirmat că aceasta este cunoscută, fără a anunța vreo schimbare. El a mai susținut că unii participanți au făcut aluzii la Serbia în discursuri, insistând că sunt „100% aliniați” cu politica Uniunii Europene.
Declarația de la Kiev, semnată de liderii prezenți (printre care și președintele României, Nicușor Dan), pune accent pe sprijinul pentru Ucraina și pe consolidarea presiunii asupra Rusiei. Documentul menționează, între altele:
Vucic a mai declarat că, la Kiev, a avut trei întâlniri importante – cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul sloven Janez Jansa – precum și o scurtă discuție cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Din perspectiva reglementărilor și a politicilor UE, refuzul de semnare scoate în evidență distanța dintre Serbia și linia comună europeană pe tema sancțiunilor și a cadrului de securitate regională, într-un moment în care declarația insistă pe coordonare și pe măsuri concrete de presiune asupra Moscovei.
Recomandate
Sondajele indică o vulnerabilizare politică a lui Zelenski , cu potențial de a complica guvernarea și mobilizarea în plin război, pe fondul percepției publice că problema corupției a ajuns mai gravă decât conflictul militar, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Policy și un sondaj SOCIS. După șapte ani de mandat și mai multe scandaluri în care au fost implicați oameni din conducere și apropiați ai președintelui, încrederea în Volodimir Zelenski s-a erodat, iar un nou scandal de corupție din administrație ar putea accentua trendul, potrivit aceleiași surse. În campania din 2019, Zelenski promisese condamnarea rapidă a oficialilor corupți, însă ulterior mai mulți deputați ai partidului său, miniștri și membri ai biroului prezidențial au fost acuzați de corupție și îmbogățire ilicită. Un sondaj SOCIS arată că ucrainenii consideră acum corupția o problemă mai mare decât războiul: 90% dintre respondenți cred că nivelul corupției este „ridicat” sau „extrem de ridicat”. Aproape 57% îl consideră pe Zelenski responsabil pentru răspândirea corupției, aproape dublu față de un sondaj similar SOCIS din aprilie 2025. Cine l-ar învinge pe Zelenski în turul doi Conform sondajului, trei posibili contracandidați l-ar învinge „clar” pe Zelenski în turul doi, fiecare cu un scor aproape dublu față de cel al actualului președinte: Valeri Zalujnîi , ambasadorul Ucrainei la Londra și fost comandant-șef al armatei (demis în 2024): 66% vs. Zelenski 34% . Mihailo Fedorov , descris ca fost ministru al apărării și un actor-cheie în digitalizarea Ucrainei și tranziția către utilizarea dronelor și a sistemelor cu inteligență artificială: 64% vs. Zelenski 36% . Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare și actual șef al cancelariei prezidențiale: 62% vs. Zelenski 38% (sondaj realizat înainte ca Budanov să fie asociat cu un dosar de corupție, ceea ce poate schimba procentele, notează sursa). Sondajul mai indică faptul că, deși Zelenski păstrează un nucleu de susținători de peste 20%, puțini dintre alegătorii care ar vota alt candidat în primul tur ar migra către el în turul doi. De ce contează: risc de blocaj intern și presiune pe mobilizare Analiza citată avertizează că scăderea popularității poate avea efecte operaționale în război: nemulțumirea față de stilul de conducere ar putea afecta moralul soldaților și ar putea agrava problema celor care încearcă să evite mobilizarea. În paralel, atacurile rusești asupra țintelor civile s-au intensificat, iar perspectiva unei campanii de bombardamente în iarnă ar pune presiune suplimentară pe moral, într-un context în care Ucraina ar duce lipsă de interceptoare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, potrivit materialului. Ce opțiuni sunt discutate pentru a evita o criză politică Foreign Policy descrie două variante, ambele cu obstacole majore: Alegeri pe timp de război – opțiune cu susținere insuficientă, greu de implementat și „ilegală în acest moment”. „Relansarea” guvernării – reducerea implicării președintelui în agenda internă, formarea unui guvern de unitate națională și cooptarea unor politicieni din partide rivale și a unor oficiali respinși anterior, inclusiv din teama de competiție politică. Potrivit analizei, „nimic nu sugerează” că Zelenski ar pregăti un astfel de pas, fiind descris ca un lider care s-a înconjurat de persoane loiale și rareori contrazicătoare. [...]
O nouă încercare de negociere anunțată de Donald Trump menține incertitudinea asupra direcției războiului și a riscurilor geopolitice din regiune , după ce președintele SUA a sugerat că Washingtonul ar avea „o propunere concretă” pentru încetarea conflictului, fără să ofere însă detalii, potrivit Digi24 . Trump a declarat, în Biroul Oval, că i-a trimis în străinătate pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner pentru a încerca să obțină un acord de pace între Rusia și Ucraina, informație relatată de Reuters. Președintele american a spus că SUA „au o idee pentru pace”, dar nu a precizat conținutul propunerii și nici dacă cei doi se vor deplasa în Ucraina, în Rusia sau în ambele țări. „Avem o idee pentru pace. I-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner, doi negociatori de excepție. Au făcut o treabă excelentă, iar noi i-am trimis acolo pentru a vedea dacă putem sau nu să ajungem la un acord. Și s-ar putea să avem șanse mari să reușim.” Itinerariu încă neclar și semnale contradictorii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Witkoff și Kushner ar urma să zboare spre Ucraina duminică, după o vizită la Moscova. Totuși, Reuters notează că planurile de călătorie s-au modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era „pe deplin sigură”, potrivit uneia dintre sursele agenției. În paralel, situația de securitate rămâne volatilă: o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate de la începutul războiului. De ce contează: negocieri în impas și scepticism în servicii Miza anunțului este ridicată, dar credibilitatea unei ieșiri rapide din conflict rămâne limitată de contextul ultimelor luni. Digi24 arată, citând Reuters, că eforturile administrației Trump de a găsi o soluție s-au soldat „în mare parte, cu un eșec”, iar negocierile au intrat în impas. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a-i îndemna pe omologii ruși să ia în calcul un compromis, potrivit Reuters și altor surse media. În același timp, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră probabilă o intensificare a conflictului în viitorul apropiat. Witkoff, descris ca principal negociator al SUA pe dosarul războiului, a fost de mai multe ori la Moscova, dar nu a vizitat încă Ucraina, mai notează materialul. [...]
Negocierile pentru viitorul guvern se mută pe profilul premierului, cu accent pe credibilitatea economică , iar PSD și PNL își condiționează sprijinul în funcție de arhitectura politică a Executivului, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Conform surselor citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar avea pe listă un „nume-surpriză” pentru funcția de prim-ministru, iar dacă negocierile se complică din nou ar urma să opteze pentru un independent. Profilul descris: o persoană capabilă să strângă o majoritate parlamentară, cu experiență în domeniul economic și cu o imagine bună în relația cu partenerii externi. În același timp, Alexandru Nazare „nu a ieșit din calcule”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: miza economică devine criteriu de selecție În logica discutată în spațiul politic, alegerea unui independent ar fi menită să aducă voturi suplimentare într-un Parlament în care formarea unei majorități s-a dovedit dificilă după adoptarea moțiunii de cenzură. Jurnalista Digi24 Ema Stoica a explicat că „principala caracteristică” urmărită ar fi capacitatea viitorului premier de a obține suficiente voturi pentru a trece de Parlament. Un alt criteriu central, potrivit explicațiilor din material, este gestionarea situației economice și a finanțelor publice, ceea ce ar explica reapariția numelui lui Alexandru Nazare în discuții. Pe lângă componenta internă, contează și percepția externă — relația cu partenerii europeni și cu SUA fiind menționată ca element de plus pentru viitorul premier. Stadiul discuțiilor: fără desemnare, consultări oficiale amânate Până la momentul publicării informațiilor, nu exista o desemnare oficială. Potrivit surselor Digi24, Nicușor Dan ar fi discutat neoficial în ultimele zile cu o parte dintre liderii fostei coaliții, fără anunț public. Consultările oficiale anunțate anterior de președinte nu au mai avut loc. Surse din Administrația Prezidențială susțin că șeful statului ar fi fost sfătuit să convoace partidele la consultări, însă nu este clar dacă va face acest lucru sau va anunța direct nominalizarea. Condițiile PSD: sprijin doar dacă partidul intră la guvernare În intervenția de la Digi24, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus că partidul își dorește o nominalizare rapidă și că prima opțiune rămâne Sorin Grindeanu. Totodată, Zamfir a indicat că PSD nu exclude un alt premier, însă cu o condiție explicită: guvernul să fie „în jurul PSD” și partidul să participe la guvernare. „Sigur, nu excludem acest lucru. (...) Un guvern în jurul PSD, poate cu un alt prim-ministru, dar, evident, în jurul Partidului Social Democrat. (...) nu vom vota un guvern din care Partidul Social Democrat (...) să nu participe.” Poziția PNL: votul, decis în partid; condițiile sunt în discuție Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a transmis că decizia privind votul aparține Biroului Politic Național al partidului și a vorbit despre existența unor condiții, însă fragmentul de text furnizat este întrerupt înainte ca acestea să fie detaliate. În lipsa unei nominalizări și a consultărilor oficiale, următorul pas rămâne decizia președintelui privind formula de premier — iar semnalul principal din informațiile prezentate este că „profilul economic” și capacitatea de a coagula o majoritate au devenit criterii de negociere, nu doar numele. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
Relația economică România–Italia intră în prim-plan după ce președintele Nicușor Dan a felicitat-o pe premierul Giorgia Meloni pentru recordul de longevitate al guvernului de la Roma și a legat mesajul de cooperarea bilaterală și de dosare europene cu miză bugetară, potrivit Digi24 . În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a apreciat că atingerea acestui prag „reflectă continuitatea instituțională”, care oferă politicilor „perspectiva de care au nevoie pentru a produce rezultate”. De ce contează pentru economie: comerț, investiții și diaspora Șeful statului a pus accent pe dimensiunea economică a relației bilaterale, arătând că „economiile noastre sunt strâns legate” și amintind că peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, cea mai numeroasă comunitate străină din această țară. Tot în registru economic, Nicușor Dan a precizat că Italia este al doilea partener comercial al României și principala sursă de companii cu capital străin prezente în România. În același context, a menționat că legăturile sunt marcate în acest an prin „Anul Cultural România-Italia”. Miza UE: bugetul multianual 2028–2034 și coeziunea Președintele a indicat și o direcție concretă de lucru comună la nivel european: coprezidarea grupului „Prietenii coeziunii” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034 , unde România și Italia susțin „un buget ambițios” cu resurse pentru coeziune și agricultură. În mesaj a fost inclusă și componenta de securitate, Nicușor Dan afirmând că cele două țări vor rămâne „umăr la umăr” privind securitatea flancului estic al NATO și a Mării Negre. Context: record la Roma, blocaj la București Mesajul vine după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a ajuns la 1.413 zile de guvernare neîntreruptă, depășind recordul anterior de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005). Meloni a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie premier a Italiei; în 80 de ani, Italia a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni. În paralel, Digi24 notează că mesajul este transmis în condițiile în care România nu are un guvern de patru luni, după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Bolojan. [...]
Emisarii lui Donald Trump pregătesc o dublă vizită la Moscova și Kiev, un semnal de reimplicare americană în negocieri , potrivit Digi24 , care citează agenția rusă de stat Tass, prin TVPWorld. Este vorba despre Steve Witkoff și Jared Kushner , iar deplasarea ar urma să aibă loc în weekend. Miza principală este componenta operațională a negocierilor: dacă vizita se confirmă, ar fi prima dată când cei doi emisari ajung la Kiev, deși au făcut „numeroase” călătorii la Moscova, conform informațiilor prezentate. Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Tass susține că emisarii intenționează să viziteze atât Moscova, cât și Kievul „în următoarele zile”. Informația este prezentată ca intenție și se bazează pe „surse proprii” ale agenției ruse, ceea ce înseamnă că detaliile logistice și agenda întâlnirilor nu sunt publice și nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material. Reacția Kievului: „date provizorii” și pregătiri pentru întâlniri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe platforma X că a avut o întâlnire cu echipa implicată în negocierile cu emisarii președintelui SUA și că sunt stabilite „date provizorii”, fără să numească explicit persoanele. „Ne așteptăm ca emisarii președintelui SUA să sosească aici, la Kiev. Aceștia au confirmat că vor avea o întâlnire la Moscova și o alta la Kiev.” Zelenski a insistat asupra importanței menținerii implicării americane și a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții „într-un cadru adecvat și substanțial”. În lipsa unor confirmări oficiale privind componența delegației și calendarul exact, rămâne de urmărit dacă vizitele anunțate de Tass se materializează și în ce format vor avea loc întâlnirile la Moscova și Kiev. [...]
