Știri
Știri din categoria Diverse
Refuzul Serbiei de a semna declarația de la Kiev expune o fisură de aliniere regională pe sancțiunile contra Rusiei, într-un moment în care liderii din Europa de Sud-Est au cerut explicit intensificarea presiunii asupra Moscovei, potrivit Digi24.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că este singurul participant la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est”, desfășurat la Kiev, care nu a semnat declarația finală adoptată în aceeași zi, informație relatată de agenția Tanjug. Întrebat de ce nu a semnat, Vucic a indicat că textul documentului ar explica decizia și că nu consideră necesare alte explicații.
În același context, întrebat despre poziția Serbiei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei, Vucic a afirmat că aceasta este cunoscută, fără a anunța vreo schimbare. El a mai susținut că unii participanți au făcut aluzii la Serbia în discursuri, insistând că sunt „100% aliniați” cu politica Uniunii Europene.
Declarația de la Kiev, semnată de liderii prezenți (printre care și președintele României, Nicușor Dan), pune accent pe sprijinul pentru Ucraina și pe consolidarea presiunii asupra Rusiei. Documentul menționează, între altele:
Vucic a mai declarat că, la Kiev, a avut trei întâlniri importante – cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul sloven Janez Jansa – precum și o scurtă discuție cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Din perspectiva reglementărilor și a politicilor UE, refuzul de semnare scoate în evidență distanța dintre Serbia și linia comună europeană pe tema sancțiunilor și a cadrului de securitate regională, într-un moment în care declarația insistă pe coordonare și pe măsuri concrete de presiune asupra Moscovei.
Recomandate
România cere întărirea posturii NATO la Marea Neagră după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , iar președintele Nicușor Dan spune că mesajul transmis aliaților vizează capacități suplimentare de combatere a dronelor și o prezență adaptată în regiune, potrivit Digi24 . Miza, în formularea șefului statului, este protejarea navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice. Într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, Nicușor Dan a precizat că reuniunea Consiliului Nord-Atlantic a avut loc „ieri”, în urma discuțiilor de săptămâna trecută de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu prim-ministrul bulgar, Rumen Radev. Tema a fost evaluarea evoluțiilor recente din Marea Neagră și discutarea unor „măsuri concrete” pentru consolidarea securității în zonă. Ce solicită România: drone, supraveghere și o postură NATO consolidată Potrivit președintelui, România a transmis un mesaj direct privind nevoia de sprijin mai puternic, prin: capacități suplimentare de combatere a dronelor; supraveghere, recunoaștere și expertiză; o postură NATO „adaptată și consolidată” în regiunea Mării Negre. Nicușor Dan a susținut că aceste elemente sunt esențiale pentru protejarea vieților, a comerțului global și a infrastructurii critice, precum și pentru menținerea Mării Negre „în siguranță și deschisă”. Context operațional: incidentul cu dronele din 17 octombrie Șeful statului a invocat și un episod recent, din 17 octombrie, când două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au „angajat și au doborât” două drone care ar fi intrat ilegal în spațiul aerian național, deasupra apelor teritoriale românești, în dreptul localității Sulina. Conform declarației, dronele au fost neutralizate „în câteva minute” de la pătrundere. „Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați.” Mesajul politic: solidaritatea aliată, „de neclintit” Nicușor Dan a afirmat că „o concluzie clară” a ședinței este că solidaritatea aliaților este „de neclintit” și că angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul aerian, este împărtășit la nivelul întregii Alianțe. În același context, Digi24 amintește că Nicușor Dan și Rumen Radev s-au întâlnit joia trecută, la Bruxelles, cu Mark Rutte, discuțiile vizând inclusiv incidentele recente provocate de drone, inclusiv cele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre și care alimentează îngrijorări privind deteriorarea situației de securitate din regiune. [...]
Dominic Fritz susține că România a ajuns la un guvern cu PSD la comandă fără majoritate , iar efectul politic imediat este o presiune suplimentară asupra legitimității formulei de guvernare instalate după luni de criză. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, potrivit Digi24 , în ziua în care membrii Cabinetului Niculescu își preiau mandatele. Fritz, liderul USR, a spus că a fost întrebat cum percepe acțiunile președintelui Nicușor Dan din ultimele luni și a indicat că, din discuțiile partidului, „mulți alegători” ai președintelui ar transmite că sunt dezamăgiți de direcția luată după vot. Miza: stabilitatea politică și controlul puterii fără majoritate În intervenția sa, Fritz a legat direct deciziile și poziționările președintelui din ultimele șase luni de rezultatul politic actual: un guvern în care PSD ar controla „puterea în această țară fără să aibă o majoritate”, pe care l-a calificat drept „dezamăgitor” pentru „o majoritate copleșitoare” a cetățenilor. Ce a spus, concret, liderul USR „Mulți alegători ai lui Nicușor Dan ne spun că sunt dezamăgiți, că au dat votul lor în primul tur pentru altceva, pentru o agendă curajoasă, de reformă. Pot să înțeleg această dezamăgire.” „Indiferent de cum judecăm aceste poziții din ultimele șase luni, rezultatul este că avem un Guvern în care PSD controlează puterea în această țară fără să aibă o majoritate. Este un rezultat care pentru o majoritate copleșitoare a cetățenilor este dezamăgitor.” Contextul declarațiilor Conferința de presă a fost susținută de Dominic Fritz și de miniștrii pe care USR i-a avut în Guvernul condus de Ilie Bolojan, în aceeași zi în care noul Cabinet, condus de Luca Niculescu, își preia mandatele, conform sursei citate. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează politica pentru Arctica ca măsură de securitate economică , pe fondul intensificării prezenței militare rusești și al deschiderii de noi rute maritime și accesului la materii prime critice, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat adoptarea unei noi Strategii europene pentru Arctica, care combină obiective de securitate, climă și prosperitate. Strategia este prezentată ca un cadru de cooperare politică pentru parteneri „care împărtășesc aceeași viziune” și are în centru oamenii, securitatea, clima și prosperitatea. Comisia Europeană indică patru priorități: consolidarea securității și a rezilienței, răspunsul la schimbările climatice, prosperitatea și oportunitățile pentru oamenii și comunitățile din regiunea arctică. „Trebuie să acționăm și să ne modificăm poziția strategică.” De ce contează economic: materii prime critice și rute maritime În noua abordare, Arctica este legată explicit de „securitatea economică” a Uniunii, pe măsură ce regiunea devine mai accesibilă și crește relevanța ei pentru comerțul internațional. Bruxelles-ul mizează pe două direcții principale: acces la materii prime critice, necesare tranzițiilor verde și digitală; oportunități de dezvoltare a unor noi rute maritime și a infrastructurii de conectivitate. Ursula von der Leyen a susținut că obiectivul este transformarea acestor oportunități în prosperitate pentru comunitățile arctice, concomitent cu întărirea rezilienței economice a Europei. Componenta de securitate: Rusia și riscurile pentru stabilitatea regională Un motiv central pentru actualizarea strategiei este deteriorarea mediului de securitate. Șefa Comisiei Europene a avertizat că Rusia își consolidează prezența militară în Arctica și folosește acțiuni hibride împotriva statelor vecine, cu efecte care depășesc regiunea și ating UE „în ansamblu”. În acest context, von der Leyen a invocat riscuri pentru suveranitate, integritate teritorială și pentru normele internaționale care au contribuit la menținerea stabilității în Arctica. Clima, un factor care amplifică miza economică și operațională Strategia păstrează schimbările climatice ca element central. Potrivit Ursulei von der Leyen, Arctica se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media globală, iar efectele se propagă și în Europa, inclusiv prin fenomene meteorologice mai extreme și mai persistente, cu impact asupra ecosistemelor, agriculturii și resurselor de apă. Cine este direct vizat în UE și ce urmează Comisia Europeană arată că trei state membre ale UE fac parte din regiunea arctică și că peste 500.000 de cetățeni europeni locuiesc acolo, ceea ce susține argumentul că evoluțiile din zonă afectează direct securitatea, clima și prosperitatea Europei. În plan extern, UE își propune o cooperare mai strânsă cu aliații din Arctica, inclusiv Canada, pentru menținerea stabilității și securității în regiune, în paralel cu obiectivele de dezvoltare economică și protecție a mediului. Detaliile de implementare și calendarul măsurilor nu sunt precizate în materialul citat. [...]
USR își asumă rolul de opoziție cu miza declarată de a bloca o formulă de guvernare dominată de PSD , iar Dominic Fritz susține că noul Cabinet Niculescu va fi „evident controlat” de social-democrați, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua în care membrii noului guvern își preiau mandatele, după ieșirea USR de la guvernare. Într-o conferință de presă la care au participat Fritz și foștii miniștri USR din guvernul condus de Ilie Bolojan , liderul partidului a acuzat PSD că își „acoperă propria incompetență” prin atacuri la adresa miniștrilor USR, pe care i-a descris drept „performanți”. Costuri și control politic în noua formulă guvernamentală Fritz a afirmat că premierul Luca Niculescu nu ar avea „libertate” de decizie și că ar fi „constant șantajat” de PSD, partid care „va avea grijă doar de propriile interese”. În același context, el a indicat o extindere a aparatului guvernamental: „cinci secretari de stat în plus”; „doi miniștri în plus”. Potrivit lui Fritz, această creștere arată „nevoia de control” a PSD și „costă”, fără ca în material să fie precizat un impact bugetar cuantificat. Strategia USR în opoziție și relația cu PNL Președintele USR a spus că partidul va face „o opoziție curajoasă”, „focusată pe soluții și rezultate”, pe care o delimitează de AUR, despre care afirmă că „stârnește emoție” pentru a ascunde o colaborare cu PSD. În relația cu PNL, Fritz a vorbit despre o „colaborare constructivă” cu Ilie Bolojan și a susținut că obiectivul comun ar fi un guvern „fără PSD și fără AUR”, care „să facă reforme reale” și „să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor”. Totodată, el a exclus o fuziune USR–PNL și a spus că respectă decizia liberalilor de a vota învestirea guvernului condus de Luca Niculescu. „Obiectivul nostru politic este clar: O guvernare fără PSD și AUR care să facă reforme reale și să facă acest stat să funcționeze în favoarea cetățenilor. Ce formule se vor găsi, vom vedea”, a declarat Dominic Fritz. Fritz a adăugat că, în opinia sa, ar fi fost „mai onest” să se ajungă la alegeri anticipate, însă PNL „a ales o altă cale”. [...]
Atribuțiile extinse ale vicepremierului Marian Neacșu din noul guvern au stârnit critici în PNL, pe fondul unei ordonanțe de urgență care îi dă acestuia rol de coordonare asupra aparatului de lucru al Guvernului și a mai multor instituții-cheie, potrivit Digi24 . Fostul deputat PNL Mihai Voicu susține, într-un mesaj public, că Parlamentul ar fi votat „un prim-ministru”, dar că, în practică, puterea de coordonare ar fi concentrată la vicepremierul Marian Neacșu. În opinia sa, ordonanța privind organizarea Guvernului îi acordă vicepremierului atribuții „în a coordona... tot”. „Parlamentul a votat, ieri, un prim-ministru. Doar că îl cheamă Marian Neacșu.” Ce instituții ar urma să intre în coordonarea vicepremierului În mesajul citat de Digi24, Mihai Voicu indică faptul că, sub sintagma „instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al guvernului”, ar intra în coordonarea vicepremierului, între altele: Secretariatul General al Guvernului și entitățile coordonate de acesta, inclusiv Transelectrica, Transgaz, RA-APPS, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională pentru Achiziții Publice; Departamentul pentru Luptă Anti Fraudă; Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și structura pentru relația cu Republica Moldova; Secretariatul de Stat pentru Culte. Voicu ironizează amploarea listei și îl atacă pe premierul Luca Niculescu, sugerând că acesta ar fi „ținut în geam de PSD”. Ce prevede ordonanța de urgență, potrivit Digi24 Separat de reacția politică, Digi24 notează că vicepremierul Marian Neacșu, ministru al Afacerilor Interne, „va coordona instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și va avea „un cabinet propriu format din trei posturi de personal contractual”, distinct de cabinetul organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce, conform ordonanței de urgență adoptate marți seară, în prima ședință a Guvernului Luca Niculescu . Din perspectiva funcționării executive, miza este concentrarea coordonării administrative într-o singură poziție, cu potențial de a influența modul în care sunt gestionate instituții și companii de stat aflate în zona Secretariatului General al Guvernului. [...]
