Știri
Știri din categoria Diverse
China ar fi transmis Rusiei că folosirea armelor nucleare în Ucraina „nu se pune deloc problema”, potrivit unei declarații făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și relatate de Digi24. Mesajul, descris de Zelenski ca având forma unui „ultimatum”, ar indica o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Moscovei, cu potențial de a influența calculul strategic al Rusiei și riscurile de escaladare ale războiului.
Informația este atribuită de Zelenski publicației Politico, iar liderul ucrainean spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, în cadrul summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat și despre „rolul Chinei în încheierea războiului din Ucraina”.
Zelenski a legat reacția Beijingului de discuțiile din spațiul public rusesc despre un posibil răspuns nuclear la atacurile ucrainene asupra teritoriului Rusiei, susținând că ar fi fost „prima dată” când China a răspuns direct, într-o formulă apropiată de un ultimatum.
„Mi se pare că aceasta a fost prima dată când China a răspuns direct, într-o formă asemănătoare unui ultimatum, că nu se poate pune deloc problema utilizării armelor nucleare”, a spus Zelenski.
În material se menționează că Rusia a desfășurat în luna mai exerciții militare nucleare în Belarus, deși Vladimir Putin s-a abținut, până acum, de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. Totodată, Putin ar fi spus că atacurile Ucrainei nu produc pagube suficient de mari încât să justifice o reacție nucleară.
Pe fondul acestor tensiuni, Digi24 amintește și un exemplu de presiune politică internă: deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov și-a îndemnat colegii să îi ceară lui Putin să lovească Ucraina cu arme nucleare, pentru a forța semnarea unui acord de pace.
Președintele ucrainean a afirmat că a discutat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, însă a precizat că preferă să păstreze confidențialitatea privind acea conversație.
Informațiile despre poziția Chinei provin din relatarea lui Zelenski (prin intermediul liderilor europeni, conform declarației sale), iar în articol nu sunt prezentate detalii suplimentare despre forma sau canalul exact al mesajului transmis de Beijing către Moscova.
Recomandate
Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24 . Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: riscul de extindere dincolo de Ucraina Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”. În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO. Presiune suplimentară înainte de iarnă: infrastructura energetică Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire. Ce urmează: discuții la Washington și presiune politică Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice. [...]
Turcia avertizează că escaladarea atacurilor din Marea Neagră pune în pericol navigația și exporturile , într-un moment în care Rusia și Ucraina își intensifică loviturile înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Mesajul Ankarei vizează direct riscul ca zona să devină „un nou front”, cu efecte asupra securității regionale și a transportului de mărfuri. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus la Ankara că ambele părți desfășoară „atacuri masive” pentru a obține un avantaj militar înainte de venirea iernii, iar consecința imediată este deteriorarea siguranței navigației în Marea Neagră. Turcia a cerut în repetate rânduri încetarea atacurilor, menționând că au fost afectate inclusiv nave comerciale sub pavilion turc sau deținute de companii turcești. „În acest moment, ambele părți desfășoară atacuri masive pentru a obține un anumit avantaj militar înainte de venirea iernii, iar acest lucru afectează grav siguranța navigației în Marea Neagră.” Miza: coridorul de transport și securitatea regională Ankara așteaptă răspunsuri din partea Rusiei și Ucrainei la o propunere care vizează oprirea atacurilor și garantarea unui transport sigur al cerealelor din regiune. În paralel, Fidan a făcut apel atât la statele riverane, cât și la comunitatea internațională să împiedice extinderea conflictului în Marea Neagră. „Nu trebuie să permitem niciodată ca Marea Neagră să fie transformată într-un nou front de conflict.” Contextul escaladării din ultimele luni Conform informațiilor citate de Digi24 din Reuters, din iulie Ucraina și-a intensificat atacurile asupra navelor și infrastructurii folosite pentru exporturile rusești de petrol și cereale. Rusia, la rândul ei, a amplificat atacurile cu rachete și drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale, inclusiv Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi. La finalul lunii septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a calificat drept „inexplicabile” atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a cerut măsuri pentru oprirea lor, în urma unei întrevederi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru companiile de transport și exportatorii care depind de rutele din Marea Neagră, avertismentul Turciei indică un risc operațional în creștere: mai multe atacuri înseamnă rute mai nesigure și presiune suplimentară pentru găsirea unor aranjamente de securizare a tranzitului, în special pentru cereale. [...]
Lovirea infrastructurii energetice a lăsat zone din Kiev fără curent și apă , după un nou val de atacuri rusești asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 28 de morți, potrivit Știrile Pro TV . În contextul apropierii iernii, atacurile asupra rețelelor de energie cresc riscul de întreruperi repetate și de perturbări operaționale în marile orașe. Cea mai gravă lovitură a fost în Prîlukî, în nordul țării, unde o rachetă a distrus un bloc de locuințe. Explozia a avut loc miercuri, în jurul orei 06:30 (ora locală), și a spart ferestrele mai multor locuințe din localitate. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski , 20 dintre victime au fost în clădirea lovită, inclusiv copii foarte mici; Ministerul de Interne a anunțat ulterior că un al cincilea copil a fost scos dintre dărâmături. Zelenski a spus că zeci de persoane au fost rănite, între care șapte copii. O localnică a descris pentru AFP cum ferestrele s-au făcut țăndări, iar familia s-a adăpostit în baie, în timp ce apartamentul era distrus. Atacuri la scară largă și ținte energetice Președintele ucrainean a acuzat Rusia că lovește intenționat „orașele obișnuite” și a afirmat că una dintre principalele ținte ale bombardamentelor a fost infrastructura energetică. Seara, întreruperile de curent au afectat anumite zone din Kiev, ceea ce a perturbat circulația și a provocat întreruperi ale alimentării cu apă pe malul drept al capitalei. Zelenski a încadrat atacul într-o operațiune mai amplă, despre care a spus că a inclus „70 de rachete în total, dintre care multe balistice”, mai greu de interceptat, și drone lansate asupra a 12 regiuni. Interceptări raportate și bilanț în mai multe orașe Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat cinci rachete balistice, 39 de rachete de croazieră și peste 100 de drone. În afara Prîlukî, Zelenski a menționat două decese în Oleksandria și două în Kremenciuk, iar primarul Kievului, Vitali Klitschko , a raportat patru persoane ucise în capitală. La Moscova, Ministerul Apărării a susținut că armata rusă a vizat, între altele, în Kiev și regiunea sa, la Prîlukî și la Kremenciuk, fabrici care asamblează și depozitează rachete de croazieră (inclusiv modelul „Flamingo”, de fabricație ucraineană) și drone cu rază lungă de acțiune. În teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, autoritățile locale au raportat victime în urma unor atacuri ucrainene: două persoane (inclusiv o adolescentă) în regiunea Herson și alte două într-un atac cu drone într-un sat din apropierea orașului Donețk. Zelenski a mai afirmat că răspunsurile Ucrainei la bombardamentele rusești au permis lovirea a două instalații petroliere și a unui poligon de antrenament în regiunile Perm, Samara și Astrahan, în vestul Rusiei. [...]
George Simion susține că se conturează o majoritate PSD–PNL pentru învestirea Guvernului , într-un scenariu pe care îl descrie drept un „blat” menit să ducă la „fărâmițarea” AUR, potrivit Digi24 . Liderul AUR afirmă că PSD ar urma să guverneze cu Luca Niculescu în frunte, iar PNL ar vota instalarea cabinetului. Într-un mesaj video, Simion spune că „de 2 luni se coace” acest plan și susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate” consecințele guvernării, punând „în față” un premier desemnat pe care îl numește „marionetă”. El afirmă, totodată, că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice instalarea acestuia. Ce acuză liderul AUR despre votul din Parlament Simion leagă scenariul de un vot favorabil din partea PNL, invocând presiuni asupra lui Ilie Bolojan. În declarația redată de Digi24 , liderul AUR afirmă că Bolojan ar fi fost „chemat la DNA” și „speriat”, motiv pentru care ar urma să voteze guvernul. Tot în același mesaj, Simion susține că, după arestarea lui Călin Georgescu, ar urma el, în cadrul unei acțiuni de „eliminare” treptată a unor actori politici și de slăbire a AUR. Aceste afirmații sunt prezentate ca acuzații politice, fără elemente de probă în materialul citat. Miza: formarea Guvernului și stabilitatea politică pe termen scurt Din perspectiva calendarului invocat de Simion, punctul imediat de interes este votul de învestitură, care ar urma să aibă loc în aproximativ o săptămână. Dacă se confirmă o susținere PSD–PNL pentru instalarea cabinetului, ar rezulta o formulă de guvernare cu impact direct asupra direcției politicilor publice și asupra stabilității parlamentare pe termen scurt. Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” și afirmă că România ar ajunge „în situația Greciei”, însă materialul Digi24 nu include date sau evaluări independente care să susțină aceste scenarii. [...]
Un atac cu drone asupra unui centru de date Yandex a întrerupt funcționarea infrastructurii și a tras în jos acțiunile companiei la Bursa de la Moscova , după ce un incendiu a afectat o parte din echipamente, potrivit Digi24 . Compania spune că incidentul nu a provocat victime, dar avertizează că unele servicii pot deveni inaccesibile utilizatorilor. Yandex a anunțat că „un atac cu dronă a cauzat un incendiu” la centrul său de date din Sasovo, în regiunea Riazan, și că a fost afectată o parte a infrastructurii. Guvernatorul regiunii, Pavel Malkov , a transmis pe Telegram că a fost vorba despre un atac ucrainean cu două drone și că „acoperișul unei întreprinderi a luat foc” în zona Sasovo. „Centrul de date a încetat să funcționeze în întregime, iar unele servicii Yandex pot fi inaccesibile utilizatorilor.” Impact operațional: servicii potențial indisponibile și semnale de avarie online Compania este descrisă drept principalul motor de căutare în limba rusă și un furnizor foarte utilizat de servicii în Rusia, inclusiv taxiuri și livrări. În acest context, oprirea unui centru de date poate avea efecte directe asupra disponibilității platformelor și aplicațiilor din ecosistemul Yandex. În paralel, site-ul Downdetector, specializat în urmărirea penelor pe internet, a înregistrat joi un număr în creștere de semnalări de probleme din partea utilizatorilor, conform informațiilor din articol. Context: intensificarea atacurilor și lipsa unui comentariu oficial de la Kiev Atacul este prezentat ca fiind „primul de acest fel cunoscut” asupra unui centru de date Yandex. Înregistrări video apărute pe rețele sociale ar arăta fum negru deasupra unui acoperiș în flăcări, însă AFP precizează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Materialul notează că Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile în Rusia, vizând în special infrastructuri energetice și logistice, iar Kievul le descrie ca răspuns la atacurile rusești. Autoritățile ucrainene nu au comentat, „în acest stadiu”, incidentul de la Sasovo. Reacția pieței: acțiunile Yandex au scăzut la Moscova Pe fondul atacului și al perturbării serviciilor, cursul acțiunilor Yandex a scăzut joi la Bursa de la Moscova, potrivit articolului. Digi24 nu oferă un procent sau o valoare a scăderii, astfel că amploarea reacției pieței nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. [...]
Administrația Trump a blocat pentru Microsoft și Adobe accesul la o rută-cheie de obținere a cărții verzi pentru angajați străini , o măsură care poate afecta direct recrutarea și retenția de specialiști în IT în SUA, potrivit Digi24 . Decizia vizează posibilitatea celor două companii de a sponsoriza lucrători cu viză H-1B care solicită rezidență permanentă (carte verde), în contextul unei campanii anunțate de administrație împotriva fraudei în domeniul vizelor. Vicepreședintele JD Vance a declarat, într-o conferință de presă, că Microsoft ar discrimina cetățenii americani prin prioritizarea lucrătorilor străini. În același cadru, secretarul Muncii, Keith Sonderling , a anunțat ulterior că departamentul său suspendă și participarea Adobe la program. „Mesajul nostru către Microsoft este: sunteți o companie americană excelentă, dar trebuie să angajați lucrători americani excelenți”, a declarat JD Vance. Extinderea măsurilor: suspendări și în programul PERM Pe lângă Microsoft și Adobe, Departamentul Muncii ar urma să suspende din programul PERM mai multe companii mari din industria IT, potrivit declarațiilor lui Sonderling. PERM este mecanismul prin care angajatorii cer o certificare că nu există un lucrător american calificat, dispus sau disponibil pentru un anumit post, înainte de a obține cartea verde pentru un specialist adus din străinătate. Sonderling a precizat că autoritățile nu vor mai accepta cereri noi de certificare și nu vor procesa cererile aflate deja în așteptare care implică aceste companii. În listă sunt menționate: Cognizant, Infosys, Tata, Wipro, HCL și Capgemini. Investigații și în mediul universitar În paralel, nouă universități americane, inclusiv Harvard, Yale și Stanford, vor fi investigate pentru presupusa aducere de studenți internaționali „pentru a submina salariile americanilor”, conform declarațiilor lui Vance. Acesta a spus că investigațiile vor viza inclusiv posibile influențe străine, relații financiare necorespunzătoare sau abuzuri de vize care ar putea compromite cercetarea finanțată de guvernul federal. Ce înseamnă pentru români: date limitate, dar expunere posibilă Materialul notează că, deși există frecvent afirmații despre prezența numeroasă a specialiștilor IT români în companii americane, nu există o statistică exactă privind numărul acestora. În schimb, sunt menționate statistici potrivit cărora circa o mie de studenți români studiază în SUA, iar administrația „pare a-i urmări și pe aceștia”, alături de ceilalți studenți internaționali. Miza imediată a deciziilor anunțate este una operațională și de reglementare: limitarea accesului companiilor la canale folosite pentru transformarea angajării pe vize temporare în rezidență permanentă, cu efecte potențiale asupra planurilor de recrutare și stabilizare a forței de muncă în sectorul tehnologic. [...]
