Știri
Știri din categoria Diverse
Emisarii lui Donald Trump pregătesc o dublă vizită la Moscova și Kiev, un semnal de reimplicare americană în negocieri, potrivit Digi24, care citează agenția rusă de stat Tass, prin TVPWorld. Este vorba despre Steve Witkoff și Jared Kushner, iar deplasarea ar urma să aibă loc în weekend.
Miza principală este componenta operațională a negocierilor: dacă vizita se confirmă, ar fi prima dată când cei doi emisari ajung la Kiev, deși au făcut „numeroase” călătorii la Moscova, conform informațiilor prezentate.
Tass susține că emisarii intenționează să viziteze atât Moscova, cât și Kievul „în următoarele zile”. Informația este prezentată ca intenție și se bazează pe „surse proprii” ale agenției ruse, ceea ce înseamnă că detaliile logistice și agenda întâlnirilor nu sunt publice și nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe platforma X că a avut o întâlnire cu echipa implicată în negocierile cu emisarii președintelui SUA și că sunt stabilite „date provizorii”, fără să numească explicit persoanele.
„Ne așteptăm ca emisarii președintelui SUA să sosească aici, la Kiev. Aceștia au confirmat că vor avea o întâlnire la Moscova și o alta la Kiev.”
Zelenski a insistat asupra importanței menținerii implicării americane și a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții „într-un cadru adecvat și substanțial”.
În lipsa unor confirmări oficiale privind componența delegației și calendarul exact, rămâne de urmărit dacă vizitele anunțate de Tass se materializează și în ce format vor avea loc întâlnirile la Moscova și Kiev.
Recomandate
Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]
Coreea de Sud ia în calcul o desfășurare militară în zona Strâmtorii Ormuz , o mișcare care poate influența securitatea rutelor energetice și costurile de transport maritim , potrivit Digi24 . Președinția de la Seul spune că analizează opțiuni pentru o prezență alături de SUA, dar subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie. Contextul imediat este presiunea publică venită dinspre Washington. Președintele american Donald Trump a criticat luna trecută, pe rețelele sociale, refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune SUA–Coreea de Sud. Un oficial din cadrul președinției sud-coreene a precizat că guvernul va face o analiză „conform procedurilor legale naționale”, ținând cont de situația de securitate din Peninsula Coreeană, și că discuțiile sunt încă deschise, potrivit Kyodo, preluată de Agerpres. Ce formă ar putea lua implicarea Potrivit aceleiași surse, Seulul ia în calcul „diverse opțiuni”, inclusiv: roluri de luptă; roluri necombatante, precum misiuni de căutare. Ce urmează, procedural O eventuală desfășurare de forțe sud-coreene în afara țării ar necesita: o decizie a Consiliului de Securitate Națională; aprobarea parlamentului unicameral de la Seul. Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere acordul legislativului chiar în cursul acestei luni, însă, la acest moment, autoritățile spun că nu există o hotărâre finală. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]
Relația economică România–Italia intră în prim-plan după ce președintele Nicușor Dan a felicitat-o pe premierul Giorgia Meloni pentru recordul de longevitate al guvernului de la Roma și a legat mesajul de cooperarea bilaterală și de dosare europene cu miză bugetară, potrivit Digi24 . În mesajul publicat pe rețeaua X, Nicușor Dan a apreciat că atingerea acestui prag „reflectă continuitatea instituțională”, care oferă politicilor „perspectiva de care au nevoie pentru a produce rezultate”. De ce contează pentru economie: comerț, investiții și diaspora Șeful statului a pus accent pe dimensiunea economică a relației bilaterale, arătând că „economiile noastre sunt strâns legate” și amintind că peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, cea mai numeroasă comunitate străină din această țară. Tot în registru economic, Nicușor Dan a precizat că Italia este al doilea partener comercial al României și principala sursă de companii cu capital străin prezente în România. În același context, a menționat că legăturile sunt marcate în acest an prin „Anul Cultural România-Italia”. Miza UE: bugetul multianual 2028–2034 și coeziunea Președintele a indicat și o direcție concretă de lucru comună la nivel european: coprezidarea grupului „Prietenii coeziunii” în negocierile pentru cadrul financiar multianual al UE 2028–2034 , unde România și Italia susțin „un buget ambițios” cu resurse pentru coeziune și agricultură. În mesaj a fost inclusă și componenta de securitate, Nicușor Dan afirmând că cele două țări vor rămâne „umăr la umăr” privind securitatea flancului estic al NATO și a Mării Negre. Context: record la Roma, blocaj la București Mesajul vine după ce guvernul condus de Giorgia Meloni a ajuns la 1.413 zile de guvernare neîntreruptă, depășind recordul anterior de 1.412 zile al celui de-al doilea guvern Silvio Berlusconi (2001–2005). Meloni a depus jurământul la 22 octombrie 2022 și este prima femeie premier a Italiei; în 80 de ani, Italia a avut 68 de guverne, cu o durată medie de aproximativ 13 luni. În paralel, Digi24 notează că mesajul este transmis în condițiile în care România nu are un guvern de patru luni, după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului Bolojan. [...]
Dacia mizează pe reducerea costurilor de utilizare printr-o motorizare „tribrid” (benzină, GPL și electric), pe care o introduce pe Duster și Bigster , cu o autonomie declarată de până la 1.500 km, potrivit Libertatea . Motorizarea combină trei surse de energie – electrică, benzină și GPL – și este cuplată la o transmisie care poate funcționa atât în mod 4×2, cât și 4×4. Reprezentanții companiei o descriu drept „primul” motor de acest tip din lume. Ce știe să facă noul „tribrid” Conform informațiilor publicate de Dacia pe site-ul oficial , grupul motopropulsor dezvoltă 150 CP și poate atinge o autonomie de până la 1.500 km prin combinarea unui rezervor plin de benzină cu unul plin de GPL. Tot compania susține că, în oraș, mașina poate rula în mod electric „până la 60% din timp”. La capitolul consum și emisii, Dacia indică valori în regim WLTP (standardul european de măsurare în condiții comparabile): consum: 7,1–7,2 l/100 km (GPL) și 5,5–5,6 l/100 km (benzină); emisii CO₂: 116–118 g/km (GPL) și 124–126 g/km (benzină). De ce contează pentru utilizatori: promisiunea de costuri mai mici Dacia leagă direct noua motorizare de costul total de utilizare, susținând că șoferii pot reduce cheltuielile de carburant „cu până la 40%”. În lista de beneficii menționate de companie intră și transmisia automată, autonomia ridicată, precum și „până la 10% mai puțin CO₂ în modul 4×4”. În materialul citat nu sunt precizate prețurile, data exactă a lansării comerciale sau piețele pe care va fi disponibilă motorizarea, dincolo de faptul că este anunțată pentru Duster și Bigster. [...]
Olanda rămâne o excepție în valul de sabotaje atribuite Rusiei în Europa , deși pe teritoriul său sunt produse rachete de croazieră destinate Ucrainei, potrivit Libertatea . Miza, din perspectivă operațională, este că protecția infrastructurii și contraspionajul par să fi funcționat mai bine decât în alte state europene, într-un context în care atacurile „hibride” (incendieri, drone, spionaj, sabotaj) s-au înmulțit. În localitatea Hengelo, compania Destinus produce rachete de croazieră Ruta pentru Ucraina, descrise ca fiind capabile să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. Cu toate acestea, actele de sabotaj dovedite în Olanda sunt prezentate ca fiind, deocamdată, izolate și de mică amploare, în contrast cu pagubele raportate în Germania, Polonia sau Marea Britanie. Context: sabotaje și incendieri în mai multe state europene Analiza citată de publicație, realizată de cotidianul olandez De Telegraaf , trece în revistă o serie de incidente atribuite serviciilor ruse, cu o paletă tot mai largă de ținte: de la infrastructură feroviară și depozite de ajutor umanitar, până la noduri logistice aeriene. În material sunt menționate, între altele: incendierea unui magazin Ikea din Vilnius (mai 2024), executată la ordinul rușilor, cu recompense pentru autori de 10.000 de euro și un autoturism; condamnări în Polonia pentru incendierea unui complex comercial din Varșovia și avarierea unei linii ferate strategice; condamnări în Regatul Unit după incendierea unui depozit cu ajutoare pentru Ucraina; descoperirea în Germania a unei drone cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, lângă un avion de marfă încărcat cu muniție. De ce contează: explicațiile posibile și limita capacităților Rusiei Profesorul Bart Schuurman de la Universitatea Leiden, specialist în monitorizarea amenințărilor teroriste și hibride, spune că aceste acțiuni ar funcționa ca „diplomație coercitivă”, menită să transmită că sprijinul pentru Ucraina „nu este gratuit”. „Suspiciunea este că Rusia se angajează într-o formă de diplomație coercitivă; vor să transmită semnalul că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este gratuit.” În cazul Olandei, explicația nu este prezentată ca fiind una certă. Sunt invocate atât eficiența serviciilor de informații, cât și o posibilă limitare a resurselor operative ale Rusiei în Europa după 2022, pe fondul expulzărilor de diplomați, ceea ce ar fi împins Moscova să folosească intermediari și recrutări locale. „Nu este adevărat că Rusia are capacități nelimitate. Au pierdut multă capacitate în Europa după invazia din 2022; mulți diplomați au fost trimiși acasă. De aceea trebuie să folosească pe scară largă agenți recrutați local. Pot face multe, dar nu în mod egal peste tot.” Vulnerabilitate rămasă: dronele „non-militare” Chiar și așa, specialiștii citați avertizează că vulnerabilitățile europene rămân ridicate, în special la capitolul protecției împotriva dronelor non-militare. În ultimul an ar fi fost înregistrate peste 60 de incidente cu drone în spațiul aerian european fără ca aparatele să fie doborâte sau operatorii identificați, un semnal că sprijinul pentru Ucraina ar trebui însoțit de măsuri mai ferme de apărare a infrastructurii critice pe plan intern. [...]
