Știri
Știri din categoria Diverse
BMW Group a încheiat 2025 cu o creștere modestă de 0,5%, în ciuda unei scăderi de 1,4% pentru marca BMW, grație vânzărilor record ale modelelor de performanță și ale brandului MINI, informează PiataAuto.md. Deși marca principală a vândut mai puțin cu peste 30.000 de unități față de 2024, MINI a compensat printr-o creștere puternică de aproape 18%, cu peste 43.000 de automobile suplimentare, reușind astfel să echilibreze scăderile BMW și Rolls-Royce.
Paradoxul din 2025 este că modelele de volum ale BMW, adică cele cu motoare mai mici și mai accesibile, au înregistrat scăderi, în timp ce versiunile premium și de nișă - modelele electrice și cele de performanță din gama M - au înregistrat creșteri notabile. Gama BMW M GmbH a crescut cu 3,3%, atingând 213.457 unități vândute, iar aproximativ 1 din 10 BMW-uri vândute în lume în 2025 a fost un model M sau M Performance. Cel mai vândut a fost X3 M50, cu motor de 3,0 litri, depășind chiar și popularul model electric i4 M50. În Elveția, 25% din BMW-urile vândute au fost modele M - o cifră record, explicabilă prin preferințele locale pentru condus sportiv și puterea de cumpărare ridicată.
La nivelul gamei M adevărate, modelul BMW M2 a condus în vânzări, urmat îndeaproape de gama M3/M4. Modelul M3 a fost disponibil într-o varietate mare de versiuni: cu transmisie manuală, automată, tracțiune spate sau integrală, Touring sau sedan, toate contribuind la totalul de 71.500 unități vândute. Modelul M5, deși criticat pentru greutatea sa, a contribuit și el consistent la succesul diviziei M.
Pe partea electrică, BMW Group a înregistrat o creștere de 3,6% a vânzărilor de vehicule electrice, totalizând 442.072 unități. Cifrele includ toate mărcile din grup, iar în cazul BMW, e posibilă o stagnare sau o scădere temporară, în contextul în care se așteaptă revigorarea vânzărilor în 2026 odată cu lansarea noului iX3.
În ceea ce privește regiunile de vânzare, China a fost cel mai dificil teren, cu o scădere de 12,5% pentru BMW și MINI. De asemenea, întreaga regiune Asia a avut un recul. În schimb, SUA au crescut cu 5%, în ciuda tarifelor vamale, datorită fabricii locale din Spartanburg, iar America de Nord și de Sud au avansat cu 5,7%.
Însă cel mai mare sprijin a venit din Europa, care a generat o creștere de 7,3% pentru BMW în 2025, fiind cea mai stabilă regiune a grupului. Germania a performat peste medie, cu o creștere de 8,7%. Astfel, succesul BMW Group în 2025 s-a sprijinit pe un amestec de modele performante, electrice și MINI, alături de o revenire solidă pe piețele europene, în timp ce gama tradițională a BMW a suferit.
Pe scurt, 2025 a fost un an de contraste pentru BMW: scăderi în segmentul clasic, dar vârfuri în zona premium și electrică - semn că piața se polarizează tot mai clar între accesibil și aspirational.
Recomandate
Administrația Trump condiționează noi acorduri comerciale cu China de respectarea angajamentelor privind pământurile rare și agricultura , în timp ce pregătește o posibilă vizită a președintelui Xi Jinping în SUA, în septembrie, potrivit Digi24 . Miza este una economică și de lanțuri de aprovizionare: Washingtonul vrea „progrese concrete” într-o relație comercială mai echilibrată, dar pe fondul unor tensiuni care rămân ridicate. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , și reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, au discutat într-o videoconferință cu vicepremierul chinez He Lifeng, într-un demers de pregătire a vizitei lui Xi și, implicit, a unor viitoare acorduri care ar putea fi semnate de Donald Trump și liderul chinez. Discuția a fost descrisă drept cordială și a durat mai mult de o oră. În declarația citată de Axios, Bessent a indicat explicit condițiile pe care Washingtonul le pune pe masă, inclusiv în zona materiilor prime critice (pământuri rare) și a exporturilor agricole americane către China. „Am subliniat că ne așteptăm ca Beijingul să își respecte pe deplin angajamentele privind pământurile rare și produsele agricole americane.” Totodată, oficialul american a spus că părțile au discutat despre implementarea unor „Consilii pentru Comerț și Investiții”, prezentate ca mecanism pentru obținerea de rezultate măsurabile în direcția unei relații economice SUA–China „mai echilibrate, mai echitabile și mai constructive”. De ce rămâne negocierea fragilă: riscuri pentru companii și restricții comerciale O sursă familiarizată cu discuțiile, citată în material, susține că în ultimele luni China ar fi adoptat sau folosit măsuri care: creează noi riscuri pentru companiile americane; restricționează activități comerciale legale; încearcă să descurajeze acțiuni ale SUA invocate ca ținând de securitatea națională. În paralel, tensiunile sunt alimentate și de competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale: Trump a încercat să limiteze accesul Chinei la microcipuri avansate, iar Xi ar fi amenințat cu restricții la export pentru minerale critice folosite în tehnologiile avansate de calcul și în industria de apărare. Contextul politic și de securitate care apasă pe comerț Digi24 notează că, deși la o întâlnire la Beijing cei doi lideri au părut să lase deoparte divergențele, nu a fost semnat niciun nou acord. Între timp, administrația Trump a anunțat că intenționează să interzică roboții și invertoarele electrice produse în China, invocând amenințări la adresa securității naționale. Un alt element de presiune este războiul din Iran: China este aliat al Teheranului și, potrivit Reuters, ar intenționa să vândă Iranului rachete portabile, iar Trump a spus că ar fi „dezamăgit” dacă tranzacția s-ar concretiza. În plus, Trump a desecretizat documente care ar indica amestecul Chinei în alegerile prezidențiale americane din 2020, dar și-a exprimat rezerve privind abordarea subiectului în discuțiile cu Xi. „Ei fac anumite lucruri împotriva noastră, iar noi facem anumite lucruri împotriva lor. Sincer să fiu, și noi le facem lor astfel de lucruri. Nu este o stradă cu sens unic. Dar da, vom discuta cu ei.” În acest cadru, eventualele acorduri comerciale pe care Washingtonul spune că vrea să le pregătească depind nu doar de negocieri tehnice, ci și de modul în care cele două părți gestionează dosarele sensibile legate de securitate și de controlul exporturilor. [...]
Interceptarea unui avion rusesc de recunoaștere arată creșterea presiunii operaționale pe flancul estic al NATO , după ce Polonia a raportat, cu o zi înainte, încălcarea spațiului aerian de către o rachetă de croazieră rusă, potrivit Digi24 . Două avioane F-16 ale forțelor aeriene poloneze au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20 deasupra Mării Baltice, la aproximativ 40 de kilometri de coasta Poloniei, relatează TVPWorld (sursă citată de Digi24). Interceptarea a avut loc la nord de orașul de coastă Kołobrzeg, conform declarațiilor ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz . Oficialul polonez a precizat că aeronava rusă a rămas în spațiul aerian internațional și nu a intrat pe teritoriul Poloniei. În același timp, avionul ar fi zburat fără plan de zbor și cu transponderul oprit (dispozitivul care transmite date de identificare și poziție către controlul traficului aerian). „O altă interceptare reușită a unui avion rus deasupra Mării Baltice.” Contextul imediat: racheta Kh-101 care a intrat în spațiul aerian polonez Incidentul vine la o zi după ce o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei, potrivit informațiilor prezentate. Racheta s-a prăbușit în apropierea localității Tarnawa-Kolonia, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. De ce contează: mai multe misiuni de reacție și supraveghere în proximitatea granițelor Succesiunea rapidă a celor două episoade indică o intensificare a situațiilor care cer reacție imediată din partea apărării aeriene poloneze, inclusiv misiuni de interceptare și monitorizare în zona Mării Baltice. În lipsa altor detalii în material despre măsuri suplimentare, nu este clar dacă Varșovia va anunța schimbări operative sau diplomatice după aceste incidente. [...]
România își acoperă vârfurile de consum cu energie din Ucraina în contextul scăderii producției interne afectate de seceta severă, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , spune că a discutat cu omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, despre menținerea alimentării cu energie din Ucraina în orele de consum maxim. Discuția, purtată vineri, a vizat efectele secetei asupra sistemului energetic din România și posibilitatea ca Ucraina să sprijine România cu electricitate, în special în intervalele de vârf. Oana Țoiu a precizat că tema centrală a convorbirii a fost cooperarea în domeniul energiei, invocând ideea de sprijin între vecini „atunci când este posibil”. Seceta și oprirea preventivă a unui reactor, miza operațională Ministra afirmă că a prezentat impactul secetei severe de pe Dunăre asupra producției de energie, inclusiv asupra producției nucleare, și că a fost discutat un cadru de continuitate pentru importurile de energie din Ucraina, în funcție de capacitatea de producție nucleară a acesteia și de calendarul de mentenanță. În același context, Oana Țoiu a amintit că România a declarat vineri stare de urgență pe piața energiei, după scăderea drastică a debitelor Dunării. Potrivit acesteia, situația a impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, iar în orele de vârf România va conta pe producția de energie din Ucraina. Context diplomatic și securitate regională Șefa diplomației române a indicat că discuția continuă dialogul purtat la nivel guvernamental între premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, precum și între ministerele responsabile de energie. Separat de tema energetică, cei doi miniștri au abordat situația de securitate din regiunea Mării Negre și recentele atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei. Oana Țoiu a spus că a transmis un mesaj de solidaritate după atacurile asupra orașelor ucrainene și că a primit o informare despre situația de pe front și nevoile Ucrainei înaintea sezonului rece. Ministra a mai menționat un schimb de opinii privind evoluțiile de securitate din Marea Neagră, inclusiv incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc și doborârea de către Forțele Aeriene Române a trei drone rusești în ultima săptămână. Tot ea a avertizat că atacurile repetate asupra navelor civile afectează siguranța navigației și activitatea economică din regiune, inclusiv Coridorul Maritim către porturile din zona Marii Odesa și terminalul CPC care aprovizionează România cu țiței. [...]
USR a cerut anchetă penală pentru un posibil fals în procedura legislativă , după ce un amendament ar fi apărut în raportul Comisiei juridice la legea ANI fără să fi fost discutat sau votat, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: proiectul privind integritatea este legat de un jalon din PNRR , cu termen 31 august, iar contestarea procedurii poate complica sau întârzia parcursul legislativ. Plângerea penală pentru fals intelectual a fost depusă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de Diana Stoica , liderul deputaților USR. Formațiunea susține că amendamentul a fost introdus în raportul oficial al Comisiei juridice „fără să fi fost depus, dezbătut sau votat” de vreun parlamentar și cere identificarea persoanei care a introdus textul în document. Ce reclamă USR: un amendament „admis” fără procedură Conform USR, amendamentul figurează la poziția 193, pagina 79, în raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra propunerii legislative privind integritatea (Pl-x nr. 521/2026). În raport, textul apare la secțiunea „amendamente admise”, cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”. USR afirmă că textul nu s-ar fi regăsit în documentele de lucru puse la dispoziția membrilor comisiei la ședințele din 27 și 28 iulie și că nu a fost supus votului, ceea ce ar face imposibilă atribuirea lui către comisie în lipsa unei decizii formale. De ce spune USR că nu e „eroare materială” Diana Stoica susține că situația nu poate fi explicată printr-o greșeală administrativă, invocând faptul că ar fi apărut „un alineat întreg”, redactat „juridic corect”, care include și „termen de execuție de 30 de zile”. „Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaţilor, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată şi în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure.” Ce solicită plângerea: conservarea probelor și urmărire penală „in rem” În denunț, USR cere începerea urmăririi penale „in rem” (adică pentru faptă, înainte de identificarea unui suspect) și administrarea de urgență a probelor care ar putea fi alterate sau pierdute. Printre documentele indicate se află exemplarul oficial al raportului și versiunile anterioare, registrul amendamentelor și documentele transmise membrilor comisiei, precum și procese-verbale, stenograme și înregistrări. În lipsa unei reacții oficiale în materialul citat privind originea amendamentului, rămâne de văzut dacă Parchetul va deschide un dosar și ce concluzii vor rezulta din verificarea traseului documentelor și a versiunilor raportului. [...]
Italia ridică miza în disputa privind controlul frontierelor UE : vicepremierul și ministrul de Externe Antonio Tajani spune că vrea să ceară suspendarea Spaniei din Spațiul Schengen , după intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta, potrivit Digi24 . Tajani a transmis pe rețeaua X că este „în favoarea închiderii Spațiului Schengen cu Spania” și a acuzat „imigrația necontrolată”, relatează AFP, citată de News.ro. Ce invocă Roma și de ce contează În argumentația sa, Tajani leagă presiunea migratorie de o decizie a guvernului de la Madrid privind acordarea cetățeniei spaniole — și, implicit, europene — „unui număr de peste 500.000 de imigranți”, susținând că acest lucru „încurajează traficul de persoane”. Presiune politică internă, cu efecte potențiale la nivel european În același registru, vicepremierul italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a cerut pe X o „suspendare a Schengenului” și „apărarea frontierelor” Europei. Tajani este membru al Forza Italia și aliat al premierului Giorgia Meloni, iar poziționarea sa indică o linie mai dură a Romei pe tema migrației, cu potențial de a amplifica tensiunile între statele membre în jurul regulilor Schengen și al gestionării frontierelor externe. [...]
ANAF spune că a identificat un circuit de evaziune fiscală în zona serviciilor de pază și protecție, cu un prejudiciu estimat la peste 12,35 milioane de lei, potrivit Stirile Pro TV . Cazul vizează patru societăți controlate, conform autorității fiscale, de aceiași asociați și administratori, iar dosarul a fost trimis către organele de urmărire penală . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală ar fi documentat un mecanism prin care firmele ar fi creat „aparența” unor operațiuni economice reale pentru a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat. În esență, ANAF indică folosirea unor furnizori cu „comportament fiscal inadecvat”, controlați de aceleași persoane, pentru emiterea de documente justificative și facturi fictive. Cum ar fi fost redusă artificial taxarea În comunicarea citată, ANAF descrie înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni „fără suport economic real”, care ar fi permis: deducerea nelegală a TVA; diminuarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit. „În cadrul acestui mecanism au fost înregistrate în evidenţele financiar-contabile operaţiuni fără suport economic real (...) folosiţi pentru emiterea de documente justificative şi facturi fictive.” Traseul banilor: retrageri fragmentate, în numerar Analiza circuitelor financiare ar fi arătat că majoritatea sumelor încasate de la clienți au fost retrase prin peste 6.600 de operațiuni succesive, cu o valoare cumulată de peste 26 milioane de lei. Retragerile ar fi fost făcute, de regulă, în tranșe de 4.000 de lei, prin ATM-uri, cu scopul de a ascunde traseul fondurilor, potrivit ANAF. Din ce este compus prejudiciul estimat Prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 12,35 milioane de lei, compus din: TVA: 8.374.516 lei impozit pe profit: 3.946.325 lei impozit pe venitul microîntreprinderilor: 32.948 lei „Având în vedere complexitatea mecanismului identificat (...) au fost sesizate organele de urmărire penală (...) şi recuperării integrale a prejudiciului.” ANAF precizează că verificările sunt în desfășurare și că inspectorii antifraudă continuă controalele și la alte societăți care ar face parte din același circuit economic, pentru a stabili dimensiunea completă a activităților și obligațiile fiscale datorate. [...]
