Știri
Știri din categoria Diverse
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților, după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere.
Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană.
Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR).
USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament.
Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere:
Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată.
Recomandate
USR insistă pentru eliminarea „ amendamentului Fritz ” din legea ANI , mizând pe argumentul că dreptul european nu permite aplicarea retroactivă, în pofida unei decizii a Curții Constituționale, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: forma finală a legii poate schimba modul în care sunt tratate incompatibilitățile și sancțiunile stabilite de Agenția Națională de Integritate (ANI). Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a spus la Palatul Parlamentului că partidul va încerca „în continuare” să convingă parlamentarii să elimine amendamentul, invocând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind interdicția retroactivității în dreptul comunitar. Ce urmărește USR și de ce contează în plan legislativ În declarația citată de Digi24, Seidler a plasat disputa în zona compatibilității dintre legislația națională și dreptul Uniunii Europene. Din perspectiva USR, chiar dacă CCR s-a pronunțat pe „amendamentul Fritz”, Parlamentul ar trebui să revină asupra textului din legea ANI, pe motiv că normele europene nu ar admite retroactivitatea. Dosarul Clotilde Armand: efecte politice interne, deocamdată limitate În același context, Seidler a afirmat că, „deocamdată”, Clotilde Armand – fost primar al Sectorului 1 – nu va fi suspendată din partid, menționând că aceasta nu deține în prezent o funcție publică. El a precizat că hotărârea este în primă instanță și vizează o condamnare la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei. Seidler a mai spus că, în cazul amânării, după doi ani situația nu ar mai rămâne înscrisă în cazier, și a indicat că Armand a anunțat public că va face apel. Totodată, a invocat principiul potrivit căruia o persoană este considerată vinovată doar în baza unei decizii definitive. [...]
UDMR condiționează susținerea viitorului guvern de o majoritate fără AUR , iar în acest cadru nu exclude să voteze un Executiv condus de Sorin Grindeanu , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de liderul deputaților UDMR și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Botond Csoma, indică o linie de negociere care poate înclina aritmetica parlamentară într-un moment în care România nu are un guvern cu puteri depline de mai multe luni. Csoma a spus că UDMR nu a luat încă o decizie privind susținerea viitorului guvern și că analiza va fi făcută după desemnarea candidatului la funcția de premier, în funcție de majoritatea care se conturează. Pentru UDMR, criteriul central rămâne evitarea unei formule în care Uniunea ar ajunge „în aceeași barcă cu AUR”. Miza: vot la învestire, chiar fără intrare la guvernare Purtătorul de cuvânt al UDMR a lăsat deschis scenariul în care formațiunea ar putea vota învestirea unui guvern fără să participe ulterior în Executiv, invocând durata crizei și absența unui guvern funcțional „cu puteri depline” de patru luni. În același context, Csoma a vorbit și despre varianta alegerilor anticipate, pe care UDMR nu ar privi-o ca pe un risc major, dar a susținut că acestea nu ar schimba substanțial ecuația politică, din cauza fragmentării partidelor centriste și a posibilității ca AUR să devină mai puternic. Grindeanu, opțiune „neexclusă”; rezerve privind alte nume Întrebat despre o eventuală majoritate pentru Sorin Grindeanu, Csoma a afirmat că UDMR nu exclude această variantă „în momentul de față”, dar a precizat că nu există o decizie. Separat, întrebat despre posibilitatea unei noi desemnări a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, Csoma a amintit criticile anterioare ale UDMR și a spus că i-ar fi dificil să explice o susținere acum, după pozițiile exprimate în trecut. În privința participării UDMR la guvernare dacă Siegfried Mureșan nu va fi desemnat premier, Csoma a subliniat că exprimă o opinie personală și a indicat că nu crede că UDMR ar intra la guvernare în acest scenariu, urmând ca decizia formală să fie luată de partid. Ce urmează Din declarațiile lui Csoma rezultă că UDMR își va calibra votul la învestitură după desemnarea premierului și după o „analiză aritmetică” a susținerii parlamentare disponibile, cu o condiție repetată: evitarea unei majorități care ar plasa Uniunea alături de AUR. Informațiile din materialul Digi24 sunt însă parțiale, textul furnizat fiind trunchiat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul articolului nu pot fi reflectate aici. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn , o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24 . Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct. Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn. „În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.” „Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.” De ce contează: presiune pe aprovizionare într-un punct greu de susținut Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la: muniție, alimente, alte resurse necesare menținerii pozițiilor. Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent , precizează materialul. Context regional: reacție NATO și avertismente ale Moscovei În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene. Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică. „Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.” [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
UE își pregătește o nouă misiune în Liban, în timp ce menține sprijinul pentru Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , spune că aceste acțiuni nu vor descuraja Uniunea Europeană, dar avertizează că Ucraina se confruntă cu un deficit de interceptoare pentru apărarea aeriană. Kallas afirmă că Europa este ținta unui „val de atacuri hibride” cu impact „tot mai mare”, iar obiectivul Moscovei ar fi să reducă sprijinul pentru Kiev. În același timp, ea a indicat că lunile iulie și august au fost cele mai sângeroase pentru civilii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor ruse. „Rusia încearcă să ne descurajeze să ajutăm Ucraina, dar nu va reuși.” Presiune pe apărarea aeriană: „Ucrainenii duc lipsă de interceptoare” Punctul vulnerabil rămâne apărarea aeriană, potrivit reprezentantei UE. Kallas a spus că Ucraina are nevoie de mai multe interceptoare, însă obținerea lor este dificilă, inclusiv din cauza faptului că state din interiorul și din afara UE sunt reticente să își reducă propriile stocuri pe fondul conflictelor din proximitatea frontierelor lor. UE discută o misiune militară și civilă în Liban, cu participarea a „cel puțin zece” state membre Separat de dosarul ucrainean, Kallas a anunțat că „cel puțin zece” state membre ar vrea să contribuie cu personal și resurse la o posibilă misiune militară și civilă în Liban. Scopul ar fi consolidarea forțelor de securitate internă libaneze, astfel încât armata să se poată concentra pe dezarmarea organizației Hezbollah , descrisă în articol drept proiraniană. Discuțiile au loc în contextul în care mandatul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL) se apropie de final și ar urma să se încheie la sfârșitul acestui an. [...]
