Știri
Știri din categoria Diverse
USR și PNL contestă la CCR schimbarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților, după un vot care i-a scos pe reprezentanții lor din conducere și i-a înlocuit cu membri AUR și SOS România, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare: dacă decizia Camerei a respectat regulile constituționale și parlamentare privind reprezentarea grupurilor politice în structurile de conducere.
Hotărârea adoptată marți de Camera Deputaților a dus la eliminarea a doi reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent și la înlocuirea lor cu reprezentanți ai AUR și SOS România. USR susține că votul indică apariția unei noi majorități politice în jurul PSD, cu sprijinul AUR, POT și SOS, în contradicție cu mesajele publice despre stabilitate și direcția proeuropeană.
Cele două partide afirmă că modificarea componenței Biroului Permanent nu poate fi făcută prin încălcarea regulilor constituționale și parlamentare care guvernează reprezentarea grupurilor politice. În consecință, anunță că vor ataca hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR).
USR spune că va folosi „toate instrumentele constituționale și parlamentare” pentru a contesta decizia și pentru a împiedica transformarea aranjamentului politic dintre PSD și AUR/SOS într-o „nouă normalitate” în Parlament.
Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că noua formulă a fost posibilă și prin voturile UDMR și ale reprezentanților minorităților naționale. El indică și o consecință numerică în structura de conducere:
Următorul pas este sesizarea CCR, care ar urma să analizeze dacă hotărârea Camerei Deputaților privind componența Biroului Permanent respectă Constituția și regulile parlamentare invocate de USR și PNL. În funcție de decizia Curții, schimbarea din conducerea Camerei ar putea fi menținută sau anulată.
Recomandate
USR își asumă vot împotriva învestirii Guvernului PSD–Luca Niculescu , o decizie care complică ecuația majorității parlamentare și mută presiunea pe coalițiile de sprijin ale noului Cabinet, potrivit Digi24 . USR spune că hotărârea a fost luată „în unanimitate” în Comitetul Politic și vizează votul din Parlament pentru învestirea „Guvernului PSD – Luca Niculescu”. În comunicatul citat de Digi24, partidul susține că Executivul ar urma să fie „condus de la sediul PSD” și să se sprijine pe „o majoritate toxică cu AUR”, motiv pentru care nu poate primi susținerea USR. Miza: majoritatea de învestitură și stabilitatea politică În argumentația sa, USR contestă ideea că noua formulă ar aduce stabilitate politică, acuzând PSD că revine la un model de guvernare „bazat pe risipirea banilor publici, protejarea privilegiilor și blocarea reformelor”. Partidul afirmă că România ar avea nevoie de stabilitate construită pe „reforme reale”, „responsabilitate în cheltuirea banului public”, „independența justiției” și „respect față de cetățeni”. Președintele USR, Dominic Fritz , afirmă că formațiunea va rămâne în opoziție și că va urmări activitatea viitorului guvern, anunțând totodată intenția de a construi „alianța politică reformistă” pentru următoarele alegeri. „Un guvern care va fi condus de la sediul PSD și care se va sprijini pe o majoritate toxică cu AUR nu poate avea susținerea noastră.” Ce urmează în Parlament Guvernul Niculescu este descris ca fiind format din 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți. Ședința comună a Parlamentului pentru votul de învestitură este programată marți, de la ora 14.00. [...]
PNL ia în calcul să voteze Guvernul Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară , pe fondul avertismentelor că unele instituții publice sunt aproape de limita de funcționare, potrivit Stiri Pro TV . În stenograme din ședința Biroului Politic Național al PNL, Ilie Bolojan le-ar fi spus liberalilor că, strict politic, partidul nu ar avea interesul să susțină un Executiv dominat de PSD, dar că „responsabilitatea” ar impune încheierea provizoratului. În discuțiile interne, Bolojan ar fi invocat „constrângerile economice și bugetare” ale anului următor și a transmis că nu are „așteptări foarte mari” de la noul guvern. Totuși, liderul PNL a argumentat că România se află de peste cinci luni într-o perioadă de interimat, după demiterea guvernului condus de el prin moțiune de cenzură inițiată de PSD, iar atribuțiile limitate ale unui guvern interimar blochează decizii bugetare majore. Miza: rectificarea bugetară și funcționarea serviciilor publice Potrivit stenogramelor, Bolojan a avertizat că unele instituții au fonduri insuficiente pentru a-și continua activitatea până la finalul anului și că este nevoie de „cel puțin o rectificare bugetară serioasă”, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de un guvern interimar. În exemplificările din ședință, el a indicat presiuni în special în zona serviciilor medicale de urgență: unitatea de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca ar fi avut o alocare inițială de sub 5 milioane lei în 2026, față de peste 10 milioane lei în 2025; la Târgu Mureș, alocarea inițială ar fi fost de sub 4 milioane lei în 2026, comparativ cu 8 milioane lei în 2025. Bolojan a mai spus că unele unități ar fi primit aproximativ 30% din fondurile necesare pentru întreg anul și a avertizat că, fără rectificări, funcționarea „în condiții normale” până la sfârșitul anului ar putea deveni imposibilă. Pe lista problemelor menționate apar și Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, inclusiv din cauza scumpirii carburanților. Conform celor relatate în ședință, prețurile la combustibili ar fi crescut, în medie, cu 20–30% de la sfârșitul lunii februarie, accelerând consumarea bugetelor inițiale. „Nu e calcul politic, e responsabilitate” În stenograme, Bolojan formulează explicit dilema PNL: politic, partidul nu ar avea motive să voteze învestirea, dar menținerea interimatului ar prelungi blocajul administrativ și bugetar. „Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate” Tot în aceeași logică, el ar fi spus că, dacă PNL ar face „exclusiv un calcul strict politic”, nu ar trebui să voteze guvernul. Ce urmează: decizia PNL și votul din Parlament Ședința Biroului Politic Național al PNL a avut loc pentru stabilirea poziției față de Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu, care urmează să ajungă la votul Parlamentului marți. În partid există poziții divergente: o parte dintre liberali ar prefera respingerea guvernului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin învestirea pentru a încheia criza politică. Înaintea ședinței, filiala PNL Iași a anunțat că nu susține învestirea și a cerut fie o majoritate „reformistă credibilă”, fie anticipate. Bolojan le-a reamintit colegilor că PNL are cea mai mare pondere dintre cele trei partide din guvernul interimar și, implicit, „principala responsabilitate” pentru această perioadă. [...]
PNL își justifică votul pentru Guvernul Niculescu ca „vot de responsabilitate”, dar mută răspunderea politică la PSD și la președinte , potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, de ce liberalii au respins guvernul Tomac și ar urma să voteze executivul condus de Luca Niculescu, deși include miniștri PSD și persoane controversate. Bolojan a susținut că un „vot de instalare” nu echivalează cu o susținere politică și nici cu asumarea componenței cabinetului de către PNL. În argumentația sa, guvernul „se bazează” pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, iar „cei care au făcut aceste propuneri” trebuie să și le asume. Răspunderea, „pe față”, nu prin „fațadă” Miza invocată de liderul PNL este evitarea unei formule în care decizia reală ar fi în altă parte decât la cei care apar oficial în guvern. El a spus că „cea mai proastă situație” este un executiv cu „o fațadă” care „maschează” decidenții din spate, în timp ce răspunderea publică rămâne la cei din prim-plan. În acest context, Bolojan a comparat situația cu guvernul Tomac, despre care a afirmat că ar fi avut, „în mod evident”, oameni veniți pe propuneri PSD, „dar fără să răspundă”. În schimb, în guvernul Niculescu, PSD ar fi „pe față”, iar partidul „va trebui ori să valideze că tot ceea ce au spus până acum pun în practică, ori să invalideze acest lucru”. Mesajul despre miniștrii PSD: „astea sunt resursele umane” Întrebat despre miniștrii propuși de PSD, Bolojan a spus că nu vrea să „desființeze” persoane cu care a lucrat, dar a punctat că acestea sunt „rezervele” și „resursele umane” ale PSD. Totodată, a adăugat că nu are „speranțe deosebite” că „lupul își schimbă năravul”. Cine sunt miniștrii din guvernul Luca Niculescu (lista din sursă) Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian - Dănuț Neculăescu (Independent) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD) Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel - Bogdan Dumitru (Independent) Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță (Independent) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia-Elena Intotero (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel-Alexandru Stoica (PSD) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole (PSD) Ministrul Sănătății: Alexandru-Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Valentin - Sorin Costreie (Independent) Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin - Gabriel Ionescu (PSD) Ministrul Culturii: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (Independent) În esență, poziția prezentată de Bolojan fixează o linie de demarcație: PNL ar putea vota instalarea, dar încearcă să lase costul politic al guvernării și al numirilor în sarcina celor care au decis nominalizarea premierului și au făcut propunerile de miniștri. [...]
Ilie Bolojan transmite că disidența din PNL are doar două ieșiri: disciplină sau plecare , într-un mesaj care ridică miza de coeziune internă înaintea deciziilor politice ale partidului, potrivit Digi24 . Premierul interimar a vorbit în studioul Digi24 despre „tabăra anti-Bolojan” din PNL și a descris, în termeni de regulă internă, ce se întâmplă cu cei care contestă linia stabilită de majoritate. „Sunt două posibilități principiale pentru oricine este într-un partid. Una este să respecte o decizie a majorității chiar dacă nu este de acord cu ea.” Bolojan a spus că a fost de multe ori în situația de a nu fi de acord cu decizii ale PNL, inclusiv votând împotrivă, dar a acceptat cadrul decizional al partidului. A doua opțiune, în logica prezentată de liderul liberal, este ieșirea din partid pentru cei care nu se pot acomoda cu deciziile majorității. „Dacă aceste decizii sunt incompatibile cu valorile tale sau dacă ai alte dependențe, pleci din partidul respectiv și îți faci altă activitate.” În final, Bolojan a încadrat disputa ca pe o chestiune de „coerență”, „respect față de colegi” și respectarea direcției stabilite de majoritate, fără a indica pași procedurali concreți sau un calendar pentru tranșarea conflictului intern. [...]
PNL trebuie să achite 14 milioane de lei după un proces pierdut definitiv cu AEP , iar Ilie Bolojan spune că partidul a preluat „un pasiv puternic” la finalul lui 2024 și că prioritatea este stabilizarea finanțelor, potrivit Digi24 . Suma reprezintă banii pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a cerut PNL să îi restituie, după ce au fost folosiți în 2024 pentru promovarea cărții fostului candidat la alegerile prezidențiale din acel an, Nicolae Ciucă . Conform informațiilor publicate, PNL a pierdut definitiv procesul. Într-o intervenție la Digi24 , Bolojan a afirmat că, atunci când a preluat conducerea partidului „la sfârșitul anului 2024”, existau „datorii importante”, achitate doar parțial, iar obligația de plată rezultată din sentință se adaugă acestui tablou. „Am preluat un pasiv puternic, dar prin eforturile membrilor noștri, trebuie să stabilizăm finanțele partidului.” De ce contează: presiune financiară și problemă de credibilitate Dincolo de impactul bugetar imediat, Bolojan leagă situația financiară a partidului de credibilitatea sa publică, susținând că este dificil să convingi electoratul că poți gestiona probleme complexe dacă nu îți poți „stabiliza” propriile chestiuni administrative și financiare. Ce spune despre datoriile totale și plata lor Întrebat la cât se ridică datoriile totale și cum vor fi achitate, liderul PNL a indicat că soluțiile urmează să fie clarificate, dar a insistat pe ideea de disciplină financiară, astfel încât partidele să nu mai acumuleze datorii. „Aici sunt aspecte pe care vom vedea în cele din urmă cum se vor soluționa.” Bolojan a plasat responsabilitatea pentru situația creată în 2024 la cei care au luat deciziile atunci și a vorbit despre nevoia unei perioade de „penitență” și „decență”, pentru a evita repetarea unor astfel de episoade. [...]
NATO pregătește în Polonia un exercițiu logistic pentru o posibilă misiune în Ucraina , un scenariu condiționat de un eventual acord de încetare a focului între Kiev și Moscova, potrivit Digi24 . Cel puțin 1.500 de militari din Marea Britanie, Franța și Germania ar urma să sosească în Polonia luna viitoare pentru a exersa operațiuni logistice și de coordonare, în pregătirea unei posibile desfășurări viitoare în Ucraina. Informația apare într-un raport al publicației britanice The Times , citat de agenția de presă de stat poloneză PAP. Miza operațională: logistica unei eventuale forțe de menținere a păcii Exercițiile vizează procesele logistice necesare unei astfel de misiuni, inclusiv livrarea către Ucraina de combustibil, alimente și alte provizii esențiale, precum și coordonarea între trupele aliate. În același timp, potrivit informațiilor citate, exercițiul ar avea și rol de descurajare în fața Rusiei, pe fondul temerilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele NATO. Context: „ Coaliția celor dispuși ” și opoziția Kremlinului Materialul The Times este plasat în contextul unei declarații făcute în iulie de premierul polonez Donald Tusk , care a spus că „Coaliția celor dispuși” – un grup de 40 de țări creat pentru coordonarea ajutorului și planificarea unor măsuri viitoare de securitate pentru Ucraina – va organiza în toamnă primele exerciții militare comune în Polonia. Tusk a mai afirmat că experiența Poloniei în sprijinirea Ucrainei va conta în cadrul acestor exerciții. Ideea unei forțe multinaționale de menținere a păcii în Ucraina, după un eventual acord de pace, este discutată de mai mult timp de Kiev și aliații săi. Kremlinul se opune, avertizând că trupele străine staționate în Ucraina ar fi considerate ținte militare legitime. [...]
