Știri
Știri din categoria Diverse
UDMR condiționează susținerea viitorului guvern de o majoritate fără AUR, iar în acest cadru nu exclude să voteze un Executiv condus de Sorin Grindeanu, potrivit Digi24. Mesajul, transmis de liderul deputaților UDMR și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Botond Csoma, indică o linie de negociere care poate înclina aritmetica parlamentară într-un moment în care România nu are un guvern cu puteri depline de mai multe luni.
Csoma a spus că UDMR nu a luat încă o decizie privind susținerea viitorului guvern și că analiza va fi făcută după desemnarea candidatului la funcția de premier, în funcție de majoritatea care se conturează. Pentru UDMR, criteriul central rămâne evitarea unei formule în care Uniunea ar ajunge „în aceeași barcă cu AUR”.
Purtătorul de cuvânt al UDMR a lăsat deschis scenariul în care formațiunea ar putea vota învestirea unui guvern fără să participe ulterior în Executiv, invocând durata crizei și absența unui guvern funcțional „cu puteri depline” de patru luni.
În același context, Csoma a vorbit și despre varianta alegerilor anticipate, pe care UDMR nu ar privi-o ca pe un risc major, dar a susținut că acestea nu ar schimba substanțial ecuația politică, din cauza fragmentării partidelor centriste și a posibilității ca AUR să devină mai puternic.
Întrebat despre o eventuală majoritate pentru Sorin Grindeanu, Csoma a afirmat că UDMR nu exclude această variantă „în momentul de față”, dar a precizat că nu există o decizie.
Separat, întrebat despre posibilitatea unei noi desemnări a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, Csoma a amintit criticile anterioare ale UDMR și a spus că i-ar fi dificil să explice o susținere acum, după pozițiile exprimate în trecut.
În privința participării UDMR la guvernare dacă Siegfried Mureșan nu va fi desemnat premier, Csoma a subliniat că exprimă o opinie personală și a indicat că nu crede că UDMR ar intra la guvernare în acest scenariu, urmând ca decizia formală să fie luată de partid.
Din declarațiile lui Csoma rezultă că UDMR își va calibra votul la învestitură după desemnarea premierului și după o „analiză aritmetică” a susținerii parlamentare disponibile, cu o condiție repetată: evitarea unei majorități care ar plasa Uniunea alături de AUR. Informațiile din materialul Digi24 sunt însă parțiale, textul furnizat fiind trunchiat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul articolului nu pot fi reflectate aici.
Recomandate
UDMR își condiționează sprijinul pentru viitorul premier de decizia președintelui și blochează, deocamdată, negocierile cu PSD , potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că formațiunea nu renunță la înțelegerea cu PNL și USR privind susținerea lui Siegfried Mureșan ca propunere comună de prim-ministru, până când președintele Nicușor Dan face o nominalizare. Liderul UDMR neagă că le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan că deputații UDMR vor vota „oricine” ar fi candidatul desemnat de șeful statului. În declarații pentru Maszol.ro , el afirmă că „restul sunt doar speculații” și insistă că, fără o decizie a președintelui, nu există bază pentru discuții cu PSD. Miza: formarea rapidă a unui guvern „cu drepturi depline” Kelemen Hunor susține că România are nevoie „cât mai curând” de un guvern cu puteri depline și respinge ideea alegerilor anticipate. În același timp, el argumentează că UDMR nu poate susține public un candidat comun (Mureșan) și, simultan, să negocieze sprijin pentru un alt nume, înainte ca președintele să facă desemnarea. Critica internă: reproșul că Mureșan „a dispărut” după desemnare Deși își menține sprijinul pentru candidatul comun, liderul UDMR îi reproșează lui Siegfried Mureșan că, după ce a fost desemnat, „a dispărut” pe parcursul verii și nu ar fi încercat să consolideze avantajul parlamentar al PNL–USR–UDMR în raport cu PSD. „După desemnarea lui Mureșan, acesta a dat o lovitură președintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic de el, iar acest lucru este inacceptabil.” Ce urmează: negocieri doar după nominalizarea de la Cotroceni Kelemen Hunor afirmă că, dacă Mureșan va fi desemnat să formeze guvernul, va trebui să negocieze inclusiv cu grupurile parlamentare mici, în cazul în care PSD refuză sprijinul. În oglindă, dacă va fi desemnat Sorin Grindeanu, și acesta ar urma să caute susținere în afara propriului partid. UDMR transmite, totodată, că nu dorește să stea „la aceeași masă” cu AUR și că, până la momentul declarațiilor, nu primise nicio invitație la consultări din partea președintelui Nicușor Dan. [...]
România rămâne fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după ratarea Legii salarizării , iar Comisia Europeană spune că va continua dialogul cu autoritățile și că este pregătită să sprijine păstrarea „esenței și a obiectivelor” reformei, potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă în exclusivitate publicației, Comisia arată că a luat act de faptul că autoritățile și partidele politice din România „nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar” pentru adoptarea legii privind salariile din sectorul public în termenul prevăzut în Mecanismul de redresare și reziliență, adică înainte de 31 august 2026. „Comisia își va continua dialogul și cooperarea cu autoritățile române. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile de menținere a esenței și a obiectivelor reformei și să ajutăm autoritățile să identifice soluții care pot contribui la atingerea obiectivelor sale principale, lucru pe care, din câte înțelegem, România intenționează să îl realizeze înainte de sfârșitul anului.” De ce contează: banii legați de termen nu mai pot fi recuperați automat Noua lege a salarizării era un jalon din PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni au avut loc negocieri între partide, Guvern și sindicate, însă PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord politic și social până la termenul-limită, notează Digi24. Administrația Prezidențială a confirmat oficial că partidele și-au asumat pierderea sumei aferente acestui jalon. În același timp, forma tehnică a legii este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat adoptarea ei până la sfârșitul anului. Miza imediată este că, deși reforma ar urma să fie făcută ulterior, o lege adoptată în decembrie „nu mai poate recupera automat” cei 770 de milioane de euro pierduți pentru nerespectarea jalonului la termen, conform aceleiași surse. [...]
Atacul cu drone asupra punctului vamal Orlivka a suspendat temporar tranzitul spre Isaccea , blocând practic una dintre legăturile de frontieră România–Ucraina și obligând redirecționarea traficului către alte puncte, potrivit Digi24 . În zona Isaccea, mașinile sunt întoarse sau direcționate pe rute alternative, iar timpii de așteptare cresc. Punctul de trecere Orlivka (Ucraina), care face legătura cu Isaccea, a fost lovit cu mai multe drone și a fost distrus, ceea ce a dus la suspendarea formalităților de trecere pentru persoane și mijloace de transport. Digi24 notează că, din perspectiva părții române, vama de la Isaccea este „blocată” în acest moment, pe fondul întreruperii fluxului prin Orlivka. Ce spun autoritățile ucrainene și ce se întâmplă cu traficul Serviciul de frontieră al Ucrainei a anunțat că atacul a vizat punctul de trecere internațional pentru transport cu feribotul „Orlivka”, iar loviturile au afectat clădirea și teritoriul punctului, declanșând incendii care au fost localizate de echipele de intervenție. În consecință, punctul este „temporar închis”, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Grănicerii ucraineni le cer celor care intenționează să traverseze frontiera să țină cont de această situație în planificarea călătoriei, iar partea română a fost informată, conform aceleiași surse. Context operațional și de securitate în zona de graniță În România, în noaptea de luni spre marți a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar Ministerul Apărării Naționale a ridicat în aer două avioane și un elicopter, mai arată Digi24. Atacul din noaptea respectivă a vizat mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv Kiev, și a provocat „cel puțin 12 morți” și mai mulți răniți, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, imagini ale atacului din regiunea Odesa au circulat pe rețelele sociale, inclusiv din România, fiind surprinse și din zona Isaccea. [...]
Rusia își adâncește dependența economică de China pe fondul sancțiunilor occidentale , iar Vladimir Putin și Xi Jinping au folosit întâlnirea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) , desfășurat în Republica Kârgâză, pentru a reafirma „alianța strategică” într-un context internațional descris drept tot mai „imprevizibil”, potrivit Digi24 . Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia se află în al cincilea an de război împotriva Ucrainei, iar Beijingul susține că relațiile bilaterale au devenit „mai solide”. Xi i-a transmis lui Putin că este „fericit” să se reîntâlnească și a vorbit despre perspective „și mai luminoase” ale relației, în pofida creșterii „incertitudinii și imprevizibilității” în ordinea internațională. China a negat constant că ar fi oferit Rusiei sprijin material pentru atacul asupra Ucrainei. Putin a confirmat, la rândul său, direcția de consolidare a legăturilor, afirmând că „cooperarea se dezvoltă cu succes pe toate fronturile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , discuțiile dintre cei doi lideri s-au concentrat în principal pe relațiile economice, iar subiectul războiului din Ucraina a fost abordat doar „în treacăt”. De ce contează: sancțiunile împing Rusia spre China Articolul notează că, pe fondul sancțiunilor occidentale introduse după invazia din Ucraina, economia Rusiei a devenit tot mai dependentă de China. Această evoluție a alimentat presiunile venite din statele occidentale către Beijing, pentru ca acesta să influențeze Moscova în direcția opririi ofensivei. În același timp, Putin și Xi au folosit în trecut reuniunile SCO pentru a promova ideea unei lumi „multipolare” și pentru a afișa un front comun împotriva Occidentului, în timp ce organizația combină o agendă de securitate cu una economică. Context regional: SCO, Ucraina și tensiunile SUA–Iran Summitul SCO de la Bișkek este unul de două zile și marchează 25 de ani de la înființarea organizației. La eveniment participă mai mulți lideri, inclusiv președintele iranian Masoud Pezeshkian, premierul indian Narendra Modi, premierul pakistanez Shehbaz Sharif, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan este prezent ca „partener de dialog”. Reuniunea are loc la patru ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina și la șase luni de la izbucnirea războiului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Digi24 consemnează și avertismentul președintelui SUA, Donald Trump, către Moscova și Beijing, să nu înarmeze Iranul, pe fondul speculațiilor din presa americană privind o posibilă componentă legată de Teheran în discuțiile purtate la Moscova de directorul CIA, John Ratcliffe. Negocierile pentru Ucraina rămân blocate Putin s-a întâlnit și cu Narendra Modi, cei doi sosind împreună la discuțiile programate. Modi a spus că India este pregătită să depună eforturi pentru încetarea conflictului din Ucraina, în timp ce liderul rus a afirmat că Moscova „urmează calea” către o soluționare, fără detalii. Potrivit articolului, negocierile de pace mediate de Statele Unite sunt în impas. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan . Blocajul de majoritate: nimeni nu strânge 233 de voturi În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie. Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură. Ce opțiuni sunt pe masa președintelui Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material. În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid. [...]
Iranul condiționează redeschiderea strâmtorii Ormuz de revenirea SUA la angajamentele din iunie , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Președintele Masoud Pezeshkian spune că Teheranul este gata să reia „imediat” obligațiile asumate, dacă Washingtonul își respectă, la rândul lui, partea din protocolul de acord . Pezeshkian a făcut declarația la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în Kârgâzstan, invocând un mecanism de „măsuri reciproce” în cazul în care SUA revin la protocolul semnat în iunie. Miza: Ormuz, rută strategică și instrument de presiune Protocolul din iunie urmărea „încetarea definitivă” a războiului dintre Teheran și Washington, declanșat la finalul lunii februarie, după atacuri americane și israeliene asupra Republicii Islamice. Acordul s-a destrămat ulterior în iulie, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea termenilor. În acest context, strâmtoarea Ormuz rămâne „un punct major de dezacord”. Digi24 notează că Iranul menține închiderea rutei maritime, dar leagă explicit o eventuală redeschidere de reluarea angajamentelor de către SUA. Ce spune Teheranul despre revenirea la acord Mesajul transmis de liderii iranieni este că reluarea obligațiilor ar putea fi rapidă, dacă există reciprocitate din partea americană. În formularea președintelui iranian: „Declar în mod explicit că, dacă Statele Unite își vor respecta angajamentele asumate în cadrul protocolului de acord (...), Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri reciproce.” Pe aceeași linie, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că SUA trebuie să respecte „angajamentele” și ceea ce „a semnat președintele lor”, adăugând: „În acest caz, totul poate fi repus pe făgașul normal.” Ce urmează Deocamdată, informațiile din sursă indică doar poziția publică a Teheranului și faptul că schimburile de focuri au fost reluate luni, după o lună de relativă acalmie. Nu sunt prezentate detalii despre un răspuns al Washingtonului sau un calendar de implementare, astfel că rămâne neclar dacă protocolul din iunie poate fi reactivat pe termen scurt. [...]
