Știri
Știri din categoria Diverse
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig, într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul.
„Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.”
În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă.
Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”.
La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei.
Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina.
Recomandate
Germania anunță represalii diplomatice și cere sancțiuni mai dure după ce a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Digi24 . Miza imediată este una de securitate și reglementare: Berlinul ridică nivelul de răspuns la ceea ce numește „operațiuni hibride” și împinge subiectul spre măsuri concrete la nivel european. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a spus că evaluarea guvernului a fost discutată în consultări cu Consiliul de Securitate Națională și cabinetul, inclusiv cu cancelarul Friedrich Merz. El a invocat un „nivel ridicat de amenințare” asociat activităților hibride și a susținut că informațiile serviciilor germane și ale partenerilor indică implicarea Rusiei. Dobrindt a legat explicit incidentul de „modelul cunoscut” al operațiunilor hibride rusești, invocând configurația dronei și componentele folosite, despre care a spus că sunt similare cu cele din alte acțiuni atribuite Moscovei, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. „Vreau să fiu clar: nu suntem în război, dar suntem ținta zilnică a unui război hibrid.” Ce măsuri anunță Berlinul Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a încadrat acțiunile Rusiei într-o „serie” de destabilizare, dezinformare, amenințări și sabotaj îndreptate împotriva Europei și a anunțat măsuri de represalii, inclusiv pe linie diplomatică și de control. Concret, Germania spune că va urmări: închiderea consulatului rus din Bonn; închiderea Casei Ruse a Științei și Culturii din Berlin; convocarea ambasadorului rus pentru a fi informat despre decizii; demersuri pentru sancțiuni mai severe împotriva Rusiei; controale la intrare pentru cetățenii ruși; presiune sporită asupra așa-numitei „flote fantomă” (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții). Incidentul de la Leipzig și reacția NATO Pe 4 august, o dronă a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean Antonov pe aeroportul Leipzig/Halle. Ancheta a indicat că drona era echipată cu explozibili și ar fi avut ca țintă aeronava, însă detonatorul era „aparent defect”, conform informațiilor prezentate. După anunțul Berlinului, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și că încercările Moscovei de intimidare și de subminare a sprijinului pentru Ucraina „vor eșua”, mai notează publicația. [...]
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn , o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24 . Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct. Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn. „În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.” „Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.” De ce contează: presiune pe aprovizionare într-un punct greu de susținut Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la: muniție, alimente, alte resurse necesare menținerii pozițiilor. Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent , precizează materialul. Context regional: reacție NATO și avertismente ale Moscovei În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene. Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică. „Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.” [...]
Berlinul ia în calcul sancțiuni „extinse” și o acuzație oficială la adresa Moscovei , după ce un executiv din industria germană de apărare a descris sabotajele atribuite Rusiei drept „act de război”, potrivit Libertatea . Stefan Thumann, antreprenor german din industria apărării, a declarat pentru Reporters Network că sabotajele orchestrate de Moscova împotriva Germaniei sunt un „act de război… controlat și coordonat de forțele armate ruse”. El a spus că „Germania și Rusia sunt în război”, respingând termenul de „război hibrid” folosit de liderii UE pentru a descrie campania Kremlinului în Europa. Acuzație oficială pregătită de Merz, pe fondul unui atac cu drone eșuat În același context, Berlinul își înăsprește poziția față de presupusele acte de sabotaj rusești. Potrivit Politico , cancelarul Friedrich Merz intenționează să acuze oficial Moscova pentru un atac cu drone eșuat în Leipzig și să anunțe sancțiuni „extinse”. Presiune operațională asupra industriei de apărare: protecție sporită pentru executivi Thumann, a cărui companie Donaustahl furnizează drone de luptă Ucrainei, trăiește sub protecție continuă după ce autoritățile au descoperit un presupus plan al serviciilor secrete rusești de a-l otrăvi în 2025. El a relatat că autoritățile l-au avertizat înainte de Crăciun că viața îi este în pericol, iar ulterior un presupus agent de nivel inferior a fost reținut. Fondată în 2020 în Bavaria, Donaustahl s-a reorientat către industria de apărare după izbucnirea războiului din Ucraina și a devenit furnizor de drone de luptă pentru forțele armate ucrainene. Pentru protecție, Thumann spune că a transformat anumite locații oficiale în „capcane” cu monitorizare sporită și că locuiește în locații secrete, însoțit de gărzi de corp. El a mai afirmat că nu și-a văzut familia de luni de zile și că și-a pregătit testamentul și directivele medicale în caz de deces. Context: precedentul Rheinmetall și suspiciuni de sabotaj în infrastructură Cazul nu ar fi singular în industria germană de apărare. În vara lui 2024, serviciile de informații americane au identificat un complot similar orchestrat de Moscova împotriva lui Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, cel mai mare producător de muniție și armament din Germania, iar avertismentul transmis Berlinului a dus la creșterea măsurilor de siguranță. În paralel, sunt raportate și alte incidente: dispozitive explozive improvizate au fost descoperite la un transformator din Turnow-Preilack (landul Brandenburg), pe o linie care transportă energia produsă în centrala electrică Jänschwalde, una dintre cele mai mari din țară, potrivit Tagesschau.de și Euronews.com (menționate de Libertatea). Autoritățile au confirmat că populația nu este în pericol. Miza imediată este dacă Germania va formaliza acuzația la adresa Rusiei și va trece la un nou pachet de sancțiuni, într-un moment în care securitatea lanțurilor de aprovizionare pentru sprijinul militar acordat Ucrainei devine o temă de politică internă și de protecție operațională pentru companiile din apărare. [...]
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]
Rusia își menține recomandarea de evacuare a diplomaților din Kiev , pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei ucrainene, un semnal care poate accelera retragerea personalului străin și poate complica funcționarea misiunilor diplomatice și a activităților internaționale din oraș, potrivit Digi24 . Apelul a fost reiterat marți de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , care a spus că recomandarea adresată „întregului corp diplomatic și cetățenilor străini” de a părăsi Kievul „nu pierde în valabilitate”, invocând atacuri „sistematice și constante” ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii militare a Ucrainei. Informația este transmisă de EFE, potrivit Agerpres. Contextul avertismentelor și escaladarea atacurilor Primul avertisment de acest tip, menționat în material, a fost emis înainte de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a vorbit despre un „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Atunci, Zaharova le-a cerut diplomaților străini să părăsească „urgent” capitala ucraineană. La finalul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , i-a transmis această informație omologului său american, Marco Rubio. În același context, Lavrov a atras atenția asupra unei noi recomandări privind evacuarea diplomaților și a altor străini din Kiev. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, care s-au soldat cu moartea a zeci de civili, notează publicația. Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze o campanie de atacuri împotriva instalațiilor energetice din Ucraina, ceea ce poate amplifica riscurile operaționale în capitală și presiunea asupra prezenței străine din oraș. [...]
Germania a forțat, la G20, izolarea simbolică a Rusiei , după ce ministrul german de Finanțe Lars Klingbeil a cerut ca omologul său rus să nu apară în fotografia oficială de grup, potrivit Bild . Episodul, consumat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din G20 de la Asheville (Carolina de Nord, SUA), arată cât de repede pot deveni gesturile de protocol instrumente de presiune politică, cu potențial de a complica cooperarea pe dosare economice. În relatarea publicației, administrația președintelui american Donald Trump l-a invitat explicit la întâlnire pe ministrul rus de Finanțe Anton Siluanov, decizie pe care Klingbeil a criticat-o public. Contextul invocat de oficialul german: Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, iar guvernul federal ar fi „pe punctul” de a atribui Rusiei responsabilitatea pentru un atac cu dronă la Leipzig (formulare prezentată ca iminentă, nu ca decizie deja anunțată). De ce contează: semnal politic într-un format economic Klingbeil a spus că primirea ministrului rus „ca a unui oaspete normal” i se pare „iritantă” și a cerut „claritate” din partea SUA. În același timp, a argumentat că „nu se poate reveni la normalitate” în condițiile în care Rusia își reia atacurile. „Semnalul de a-l primi aici pe ministrul rus de Finanțe este unul pe care îl percep ca iritant. Pentru că mi-aș fi dorit să existe o claritate și din partea americană că nu este primit ca un oaspete normal.” Cum s-a ajuns la fotografia fără ministrul rus Potrivit aceleiași surse, guvernul german ar fi aflat cu două zile înainte de plecarea lui Klingbeil în SUA că Siluanov va participa, iar ministrul german ar fi decis că nu va apărea într-o fotografie comună cu acesta. Klingbeil a căutat sprijin în rândul europenilor înaintea reuniunii și le-ar fi transmis că nu se va alinia la fotografia de grup dacă ministrul rus este inclus. Publicația notează că europenii ar fi transmis administrației americane o poziție de tip „ori o fotografie cu el, ori cu noi”, iar presiunea ar fi dat rezultat „în ultimul moment”: fotografia oficială („familia foto”, în jargonul întâlnirilor internaționale) ar fi fost făcută luni fără ministrul rus. Confruntare directă în sală În paralel cu disputa de protocol, Klingbeil afirmă că l-a abordat personal pe Siluanov în sala de ședințe, cerând încetarea războiului și reafirmând sprijinul Germaniei pentru Ucraina. „I-am spus direct în față că guvernul rus trebuie să încheie acest război. Că noi suntem ferm de partea Ucrainei.” [...]
