Știri
Știri din categoria Diverse
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de o linie fiscal-bugetară „responsabilă” și anunță că nu va vota un guvern controlat de PSD, pe fondul negocierilor încă blocate pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că social-democrații ar urmări revenirea la guvernare pentru a „risipească” economiile făcute de România în ultimele luni și afirmă că liberalii nu vor susține un astfel de cabinet. În intervenția sa, Mureșan leagă miza politică de direcția de cheltuire a banului public și de continuitatea reformelor începute de actualul premier Ilie Bolojan.
În același context, Mureșan afirmă că, în acest moment, niciuna dintre formulele discutate nu are majoritatea necesară pentru învestire (233 de voturi). El spune că situația ar fi „neschimbată” față de cea dinaintea vacanței parlamentare din iunie.
Totodată, Mureșan arată că PNL, USR și UDMR au decis oficial să susțină un candidat comun și că, împreună, ar avea mai multe mandate decât PSD, însă admite că acest lucru nu echivalează cu o majoritate parlamentară de învestitură.
Declarațiile sunt făcute în cadrul negocierilor pentru formarea unei noi majorități. În spațiul public sunt menționate două propuneri de premier: Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL, USR și UDMR). În discuție ar fi și varianta unui premier independent, potrivit informațiilor citate în material.
În paralel, Mureșan respinge scenariul unei rupturi în PNL, afirmând că nu există parlamentari liberali care să fi anunțat că ar vota împotriva unei propuneri de premier susținute de partid.
Recomandate
UDMR își condiționează sprijinul pentru viitorul premier de decizia președintelui și blochează, deocamdată, negocierile cu PSD , potrivit Digi24 . Kelemen Hunor spune că formațiunea nu renunță la înțelegerea cu PNL și USR privind susținerea lui Siegfried Mureșan ca propunere comună de prim-ministru, până când președintele Nicușor Dan face o nominalizare. Liderul UDMR neagă că le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan că deputații UDMR vor vota „oricine” ar fi candidatul desemnat de șeful statului. În declarații pentru Maszol.ro , el afirmă că „restul sunt doar speculații” și insistă că, fără o decizie a președintelui, nu există bază pentru discuții cu PSD. Miza: formarea rapidă a unui guvern „cu drepturi depline” Kelemen Hunor susține că România are nevoie „cât mai curând” de un guvern cu puteri depline și respinge ideea alegerilor anticipate. În același timp, el argumentează că UDMR nu poate susține public un candidat comun (Mureșan) și, simultan, să negocieze sprijin pentru un alt nume, înainte ca președintele să facă desemnarea. Critica internă: reproșul că Mureșan „a dispărut” după desemnare Deși își menține sprijinul pentru candidatul comun, liderul UDMR îi reproșează lui Siegfried Mureșan că, după ce a fost desemnat, „a dispărut” pe parcursul verii și nu ar fi încercat să consolideze avantajul parlamentar al PNL–USR–UDMR în raport cu PSD. „După desemnarea lui Mureșan, acesta a dat o lovitură președintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic de el, iar acest lucru este inacceptabil.” Ce urmează: negocieri doar după nominalizarea de la Cotroceni Kelemen Hunor afirmă că, dacă Mureșan va fi desemnat să formeze guvernul, va trebui să negocieze inclusiv cu grupurile parlamentare mici, în cazul în care PSD refuză sprijinul. În oglindă, dacă va fi desemnat Sorin Grindeanu, și acesta ar urma să caute susținere în afara propriului partid. UDMR transmite, totodată, că nu dorește să stea „la aceeași masă” cu AUR și că, până la momentul declarațiilor, nu primise nicio invitație la consultări din partea președintelui Nicușor Dan. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza blocajului politic care a împiedicat adoptarea unor reforme cerute de Comisia Europeană, potrivit Libertatea , care citează o analiză Financial Times. Miza este una economică directă: fondurile sunt condiționate de legi privind salarizarea în sectorul public și reforma companiilor de stat cu pierderi. Financial Times notează că Bruxelles-ul a stabilit 31 august drept termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de banii de redresare post-pandemie, disponibili doar până la finalul acestui an. În același timp, publicația britanică indică drept cauză a blocajului opoziția social-democraților față de proiectele de lege și ieșirea PSD din coaliția de guvernare în luna mai, urmată de incapacitatea partidelor de a conveni asupra unui nou prim-ministru. Europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidat PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, este citat spunând că reforma legii salarizării ar corecta inegalități, ar limita privilegii acordate pe criterii politice și ar debloca tranșa de 770 de milioane de euro. În aceeași logică, Mureșan afirmă că situația a întărit poziția liberalilor de a nu mai face coaliție cu PSD, după demiterea premierului Ilie Bolojan în luna mai, cu sprijinul AUR. Companiile de stat, în centrul riscului de finanțare Financial Times leagă disputa politică și de reforme care ar afecta „rețelele de clientelism” din administrația publică și din companiile de stat, unde posturile, numirile în consilii de administrație și subvențiile ar funcționa ca monedă de schimb politică. Publicația britanică dă și exemplul CFR, despre care scrie că a anunțat în iulie pierderi estimate la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) pentru acest an, iar datoriile ar fi depășit 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) la finalul lui 2025. În plus, Financial Times menționează probleme vechi de întreținere și modernizare, cu servicii feroviare care ar fi ajuns mai lente decât în urmă cu un secol. Presiune suplimentară: ratingul suveran, aproape de „junk” Financial Times mai arată că agențiile de rating urmăresc îndeaproape evoluțiile din România, în contextul în care ratingul datoriei suverane este la doar o treaptă peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în jargonul piețelor). În plan intern, Libertatea amintește că România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD și-a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. [...]
România rămâne fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după ratarea Legii salarizării , iar Comisia Europeană spune că va continua dialogul cu autoritățile și că este pregătită să sprijine păstrarea „esenței și a obiectivelor” reformei, potrivit Digi24 . Într-o reacție transmisă în exclusivitate publicației, Comisia arată că a luat act de faptul că autoritățile și partidele politice din România „nu au reușit să ajungă la consensul politic și social necesar” pentru adoptarea legii privind salariile din sectorul public în termenul prevăzut în Mecanismul de redresare și reziliență, adică înainte de 31 august 2026. „Comisia își va continua dialogul și cooperarea cu autoritățile române. Suntem pregătiți să sprijinim eforturile de menținere a esenței și a obiectivelor reformei și să ajutăm autoritățile să identifice soluții care pot contribui la atingerea obiectivelor sale principale, lucru pe care, din câte înțelegem, România intenționează să îl realizeze înainte de sfârșitul anului.” De ce contează: banii legați de termen nu mai pot fi recuperați automat Noua lege a salarizării era un jalon din PNRR de care depindeau aproximativ 770 de milioane de euro. În ultimele luni au avut loc negocieri între partide, Guvern și sindicate, însă PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord politic și social până la termenul-limită, notează Digi24. Administrația Prezidențială a confirmat oficial că partidele și-au asumat pierderea sumei aferente acestui jalon. În același timp, forma tehnică a legii este considerată aproape finalizată, iar partidele și-au asumat adoptarea ei până la sfârșitul anului. Miza imediată este că, deși reforma ar urma să fie făcută ulterior, o lege adoptată în decembrie „nu mai poate recupera automat” cei 770 de milioane de euro pierduți pentru nerespectarea jalonului la termen, conform aceleiași surse. [...]
USR condiționează orice sprijin parlamentar de un pachet de reforme care include modificarea Legii ANI , invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro, și exclude explicit votul pentru un guvern PSD, potrivit Digi24 . Mesajul vine în plin context de negocieri pentru formarea noului Executiv, după ce PSD a transmis că își asumă guvernarea și a prezentat un set de 10 priorități naționale ca bază pentru intrarea la guvernare. În centrul poziției USR este solicitarea de modificare a Legii ANI ( Agenția Națională de Integritate ), astfel încât aceasta să fie pusă „în acord cu legislația europeană” care, potrivit partidului, nu permite sancțiuni retroactive. USR leagă miza de finanțarea europeană, afirmând că „ne dorim ca 770 de milioane de euro să nu fie pierduți”, pe fondul unui conflict politic pe care îl atribuie PSD. Ce reforme pune USR pe masă Lista de priorități anunțată pentru noua sesiune parlamentară include măsuri cu impact direct asupra organizării administrației și a arhitecturii instituționale: reformă administrativ-teritorială, inclusiv comasarea localităților „prea mici pentru a se susține” și a județelor; digitalizarea serviciilor publice; schimbarea modului de control asupra serviciilor secrete, cu discutarea rapoartelor de activitate în Parlament pentru un „control civil real”; limitarea la maximum două mandate (de câte patru ani) pentru șefii serviciilor secrete; interzicerea activității de consultanță pentru angajații serviciilor secrete după încetarea activității; modificări ale legislației electorale: alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi și reducerea numărului de parlamentari. Separat, USR include și eliminarea „supraimpozitării” contractelor de muncă cu normă parțială, argumentând că măsura afectează persoanele cu venituri mici. Linia roșie în negocierile pentru guvernare Pe fondul anunțului PSD privind asumarea guvernării și a condițiilor sale pentru participarea la viitorul Executiv, USR respinge varianta unui guvern condus sau controlat de PSD. „Și, nu, tot nu vom vota un guvern PSD sau care să conțină surogați PSD”, a transmis formațiunea. În același context, social-democrații au cerut, între altele, măsuri privind reducerea cheltuielilor statului și relansarea economiei, însă materialul Digi24 nu detaliază conținutul complet al celor 10 priorități prezentate de PSD. [...]
Reluarea „în forță” a lucrărilor la termocentrala Iernut poate reduce presiunea pe rețelele Transelectrica est–vest , într-un sistem energetic cu deficit de producție în centrul și vestul țării, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că toate contractele necesare pentru accelerarea șantierului vor deveni operaționale la jumătatea lunii septembrie, iar centrala ar urma să intre în probe în această iarnă și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027. Termocentrala de la Iernut, administrată de Romgaz, este descrisă ca obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național și ar fi trebuit să înlocuiască, încă din anii trecuți, o parte dintre grupurile pe cărbune. Proiectul ajunsese la aproximativ 90% înainte ca firma spaniolă care coordona lucrările să intre în faliment, ceea ce a blocat continuarea contractului. Bolojan a explicat că Romgaz a preluat în administrare directă subcontractorii și a reluat contractele, menționând că este vorba de „peste 30 de contracte”, dintre care o parte sunt deja active în șantier, iar restul ar urma să devină operaționale de la mijlocul lunii septembrie. De ce contează: echilibrarea producției și degrevarea transportului de energie În evaluarea prezentată de premierul interimar, centrala ar urma să aibă un rol de echilibrare: în centrul și vestul României există deficit de producție, în timp ce în sud-est, în special în Dobrogea, este surplus. În acest context, punerea în funcțiune a noii capacități ar reduce presiunea asupra rețelelor de transport operate de Transelectrica pe direcția est–vest. „Această centrală urmând să funcționeze cu rol strategic de echilibrare a Sistemului Energetic Național și să reducă presiunea pe rețelele Transelectrica pe relația Est-Vest.” Calendarul anunțat: finalizare în 2026, probe iarna, capacitate în T1 2027 Conform calendarului invocat de echipele tehnice, lucrările de construcție ar trebui să se încheie până la sfârșitul anului 2026. După această etapă ar începe probele, iar producția efectivă de energie „în bandă” (livrare constantă, stabilă) este estimată pentru primele luni din 2027. „Vor intra în probe începând din iarnă și, din nou, în primul trimestru al anului viitor, centrala va trebui să funcționeze la capacitate, acoperind un deficit de energie în bandă de care România avea nevoie.” În același context, Bolojan a mulțumit echipelor Romgaz și a legat importanța termocentralei de la Iernut de economia județului Mureș, alături de combinatul Azomureș, pe componentele energie și îngrășăminte pentru agricultură. [...]
Atacul cu drone asupra punctului vamal Orlivka a suspendat temporar tranzitul spre Isaccea , blocând practic una dintre legăturile de frontieră România–Ucraina și obligând redirecționarea traficului către alte puncte, potrivit Digi24 . În zona Isaccea, mașinile sunt întoarse sau direcționate pe rute alternative, iar timpii de așteptare cresc. Punctul de trecere Orlivka (Ucraina), care face legătura cu Isaccea, a fost lovit cu mai multe drone și a fost distrus, ceea ce a dus la suspendarea formalităților de trecere pentru persoane și mijloace de transport. Digi24 notează că, din perspectiva părții române, vama de la Isaccea este „blocată” în acest moment, pe fondul întreruperii fluxului prin Orlivka. Ce spun autoritățile ucrainene și ce se întâmplă cu traficul Serviciul de frontieră al Ucrainei a anunțat că atacul a vizat punctul de trecere internațional pentru transport cu feribotul „Orlivka”, iar loviturile au afectat clădirea și teritoriul punctului, declanșând incendii care au fost localizate de echipele de intervenție. În consecință, punctul este „temporar închis”, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere. Grănicerii ucraineni le cer celor care intenționează să traverseze frontiera să țină cont de această situație în planificarea călătoriei, iar partea română a fost informată, conform aceleiași surse. Context operațional și de securitate în zona de graniță În România, în noaptea de luni spre marți a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, iar Ministerul Apărării Naționale a ridicat în aer două avioane și un elicopter, mai arată Digi24. Atacul din noaptea respectivă a vizat mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv Kiev, și a provocat „cel puțin 12 morți” și mai mulți răniți, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, imagini ale atacului din regiunea Odesa au circulat pe rețelele sociale, inclusiv din România, fiind surprinse și din zona Isaccea. [...]
