Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn, o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24. Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct.
Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn.
„În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.”
„Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.”
Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la:
Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent, precizează materialul.
În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene.
Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică.
„Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.”
Recomandate
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia. În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg. „Spațiul aerian rus devine complet nesigur.” Ce se schimbă pentru companiile aeriene și asigurători Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către: companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus; asigurătorii; actorii care „încă folosesc aeroporturile principale din Rusia”. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.” Contextul: obiectivul de „până la 1.000 de drone pe zi” Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza . Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia. [...]
NATO susține public răspunsul Germaniei după incidentul de la Leipzig , într-un semnal că Alianța tratează tot mai apăsat „acțiunile răuvoitoare” și operațiunile hibride ca pe o problemă de securitate care cere măsuri concrete, nu doar condamnări, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că „dovezile sunt clare” după ce Germania a atribuit Rusiei tentativa de sabotaj de la aeroportul din Leipzig și a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz, exprimând „solidaritatea deplină” cu Berlinul. „Dovezile sunt clare. Și salut măsurile anunțate de Germania ca răspuns la acestea. NATO va continua să-și consolideze capacitatea de a descuraja și de a apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor răuvoitoare precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței.” În același mesaj publicat pe X, Rutte a susținut că încercările Moscovei „de a ne intimida, de a ne submina unitatea și voința de a sprijini Ucraina sunt zadarnice și vor eșua” și a reiterat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit”, la fel ca angajamentul pentru apărarea colectivă. Ce a spus Germania despre incident Reacția șefului NATO vine la scurt timp după ce autoritățile germane au afirmat că Rusia este responsabilă pentru atacul cu dronă de luna trecută de la aeroportul din Leipzig. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a încadrat episodul în „modelul cunoscut al operațiunilor hibride rusești din Europa”. La rândul său, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a vorbit despre „o lungă serie” de acțiuni atribuite Rusiei, de la destabilizare și dezinformare la amenințări, sabotaj și agresiune îndreptate împotriva Europei. De ce contează: presiune pentru întărirea descurajării și apărării Mesajul NATO indică o linie de continuitate: consolidarea capacității de descurajare și apărare a aliaților, inclusiv în fața acțiunilor sub pragul unui conflict deschis (operațiuni hibride). În termeni operaționali, Rutte leagă explicit incidentul de la Leipzig de nevoia de măsuri de răspuns și de întărirea apărării în interiorul Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului pentru Ucraina. [...]
Eșecurile repetate ale „Starlink-ului rusesc” riscă să frâneze capacitatea Moscovei de a susține operațiuni militare bazate pe drone și lovituri la distanță , într-un moment în care Rusia încearcă să-și construiască o constelație de sateliți care ar putea crește precizia atacurilor asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Programul „Rassvet”, prezentat ca o alternativă internă la Starlink, a bifat un nou episod problematic: niciunul dintre cei 16 sateliți lansați pe 19 iulie nu a ajuns pe orbita operațională planificată, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , care citează date ale serviciului de urmărire N2YO. Majoritatea se află la 300–400 km altitudine, sub ținta de 870 km, iar cel puțin doi par să se îndrepte spre reintrarea în atmosferă. De ce contează: impact operațional în războiul din Ucraina Miza nu este doar una tehnică. Rusia urmărește o rețea care să ofere comunicații pentru operațiuni militare și să sprijine folosirea dronelor și a rachetelor împotriva Ucrainei. Sateliții aflați prea jos sunt afectați de rezistența atmosferică, consumă mai repede combustibil și au o durată de viață mai scurtă, ceea ce reduce șansele ca sistemul să funcționeze la parametrii planificați. În paralel, internetul prin satelit a devenit o infrastructură critică în conflict: accesul Ucrainei la Starlink a susținut utilizarea dronelor, coordonarea artileriei și menținerea comunicațiilor în zone unde infrastructura terestră a fost distrusă. În acest context, o constelație Rassvet funcțională ar putea extinde capacitatea Rusiei de a lovi mai departe și mai precis. Capacitate limitată, dar utilă: ferestre de conectivitate Problemele nu au început în iulie. La lansarea anterioară, din 24 martie, 12 din 16 sateliți au atins altitudinea prevăzută de 550 km și se află încă acolo, potrivit ISW. Aceștia ar oferi deja forțelor ruse două ferestre zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei. ISW avertizează că și această capacitate limitată poate conta operațional: sateliții existenți ar putea permite atacuri mai precise cu sisteme fără pilot controlate de la distanță, în intervalele în care conexiunea este disponibilă. Cu alte cuvinte, Rusia nu ar avea nevoie ca întreaga constelație să fie complet operațională pentru a produce efecte pe câmpul de luptă. Obstacolul de scalare: rachete puține, lansări scumpe Programul este dezvoltat de Bureau 1440 , companie care intenționează „zeci” de lansări suplimentare pentru a trimite pe orbită încă sute de sateliți. Totuși, atingerea unei conectivități continue ar necesita, potrivit lui Serhii Beskrestnov (la acel moment consilier al ministrului ucrainean al Apărării), cel puțin 200–250 de sateliți pe orbită. Una dintre constrângerile majore este dependența de racheta Soyuz-2.1b, descrisă de ISW drept o resursă „costisitoare și rară”. Din 2022, Rusia ar fi efectuat doar șase până la opt lansări Soyuz-2.1b pentru toate misiunile spațiale și comerciale. În calculele ISW, ritmul actual ar permite lansarea a cel mult 128 de sateliți Rassvet în patru ani, doar dacă fiecare lansare reușește și rachetele nu sunt redirecționate către alte misiuni. Până acum, 37,5% dintre sateliții Rassvet lansați au ajuns la o altitudine operațională sustenabilă. Presiune suplimentară: lovituri asupra infrastructurii de lansare Pe lângă dificultățile tehnologice și logistice, Ucraina ar fi început să lovească obiective asociate programului, într-o încercare de a-i încetini dezvoltarea. În noaptea de 14 spre 15 august, forțele ucrainene au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, producător de vehicule de lansare Soyuz. O altă lovitură a fost încercată la cosmodromul Plesețk pe 23 august, cu două zile înaintea unei lansări Soyuz-2.1b despre care s-a relatat că transporta un satelit GLONASS-K1. ISW avertizează că astfel de atacuri pot afecta atât oferta limitată de vehicule de lansare, cât și infrastructura rară necesară pentru plasarea sateliților pe orbită — un risc direct pentru ritmul și amploarea programului Rassvet. [...]
UE își pregătește o nouă misiune în Liban, în timp ce menține sprijinul pentru Ucraina , pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , spune că aceste acțiuni nu vor descuraja Uniunea Europeană, dar avertizează că Ucraina se confruntă cu un deficit de interceptoare pentru apărarea aeriană. Kallas afirmă că Europa este ținta unui „val de atacuri hibride” cu impact „tot mai mare”, iar obiectivul Moscovei ar fi să reducă sprijinul pentru Kiev. În același timp, ea a indicat că lunile iulie și august au fost cele mai sângeroase pentru civilii ucraineni, în contextul intensificării atacurilor ruse. „Rusia încearcă să ne descurajeze să ajutăm Ucraina, dar nu va reuși.” Presiune pe apărarea aeriană: „Ucrainenii duc lipsă de interceptoare” Punctul vulnerabil rămâne apărarea aeriană, potrivit reprezentantei UE. Kallas a spus că Ucraina are nevoie de mai multe interceptoare, însă obținerea lor este dificilă, inclusiv din cauza faptului că state din interiorul și din afara UE sunt reticente să își reducă propriile stocuri pe fondul conflictelor din proximitatea frontierelor lor. UE discută o misiune militară și civilă în Liban, cu participarea a „cel puțin zece” state membre Separat de dosarul ucrainean, Kallas a anunțat că „cel puțin zece” state membre ar vrea să contribuie cu personal și resurse la o posibilă misiune militară și civilă în Liban. Scopul ar fi consolidarea forțelor de securitate internă libaneze, astfel încât armata să se poată concentra pe dezarmarea organizației Hezbollah , descrisă în articol drept proiraniană. Discuțiile au loc în contextul în care mandatul Forței Interimare a ONU în Liban (UNIFIL) se apropie de final și ar urma să se încheie la sfârșitul acestui an. [...]
Președintele Nicușor Dan pune pe agenda României coeziunea UE și apărarea europeană , după o discuție la Cotroceni cu fosta cancelară germană Angela Merkel , potrivit Digi24 . Mesajul indică o miză de politică externă cu potențial impact de reglementare și bugetar, în condițiile în care întărirea apărării europene și asumarea unei „responsabilități sporite” în NATO se traduc, de regulă, în decizii și alocări publice. Întâlnirea a avut loc marți, la Palatul Cotroceni , iar șeful statului a spus că discuția a vizat „contextul politic și de securitate la nivel mondial”, precum și consolidarea Uniunii Europene și a apărării europene. Nicușor Dan a descris întrevederea drept „foarte fructuoasă” și a arătat că a fost interesat de opiniile Angelei Merkel, invocând experiența politică a acesteia. Ce teme au fost puse în prim-plan În mesajul publicat pe rețeaua X, președintele a indicat trei direcții principale ale discuției: situația politică și de securitate internațională; rolul unei Uniuni Europene „mai unite” în afacerile internaționale; măsuri pe care România și Germania le pot lua împreună pentru „o mai mare coeziune europeană” și „o poziție mai fermă în domeniul apărării”, cu o responsabilitate mai mare a europenilor în cadrul NATO. De ce contează: semnal pentru priorități de politică publică Accentul pus pe apărarea europeană și pe o UE „mai unită” sugerează o direcție de poziționare diplomatică în care România caută coordonare mai strânsă cu Germania pe dosare de securitate. Digi24 nu oferă detalii despre eventuale decizii, calendare sau inițiative concrete rezultate din întâlnire, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți în perioada următoare. [...]
Rusia își menține recomandarea de evacuare a diplomaților din Kiev , pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei ucrainene, un semnal care poate accelera retragerea personalului străin și poate complica funcționarea misiunilor diplomatice și a activităților internaționale din oraș, potrivit Digi24 . Apelul a fost reiterat marți de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , care a spus că recomandarea adresată „întregului corp diplomatic și cetățenilor străini” de a părăsi Kievul „nu pierde în valabilitate”, invocând atacuri „sistematice și constante” ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii militare a Ucrainei. Informația este transmisă de EFE, potrivit Agerpres. Contextul avertismentelor și escaladarea atacurilor Primul avertisment de acest tip, menționat în material, a fost emis înainte de 9 mai, când Ministerul de Externe rus a vorbit despre un „atac de represalii inevitabil” în cazul în care Kievul ar ataca Moscova în ziua paradei militare care marca a 81-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste. Atunci, Zaharova le-a cerut diplomaților străini să părăsească „urgent” capitala ucraineană. La finalul lunii mai, comandamentul militar rus a anunțat o campanie de bombardamente împotriva centrelor de comandă și a complexelor militar-industriale din Kiev, iar ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , i-a transmis această informație omologului său american, Marco Rubio. În același context, Lavrov a atras atenția asupra unei noi recomandări privind evacuarea diplomaților și a altor străini din Kiev. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, care s-au soldat cu moartea a zeci de civili, notează publicația. Duminică, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că se pregătește să lanseze o campanie de atacuri împotriva instalațiilor energetice din Ucraina, ceea ce poate amplifica riscurile operaționale în capitală și presiunea asupra prezenței străine din oraș. [...]
