Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump reia mesajul că Rusia nu va ataca NATO, pe fondul unor acuzații europene privind un incident cu dronă, într-un moment în care administrația sa încearcă din nou să deblocheze negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24.
Președintele SUA a declarat în Biroul Oval că îl cunoaște „foarte bine” pe Vladimir Putin și că liderul rus „nu are intenția de a ataca teritoriul NATO”. Afirmația vine după ce Germania a acuzat Moscova că, la începutul lunii august, ar fi trimis o dronă încărcată cu explozibili la aeroportul din Leipzig, relatează AFP.
Trump a reiterat ideea și în urmă cu o săptămână, într-o discuție cu presa la Casa Albă, când a spus că Putin „nu va ataca un teritoriu al NATO” și a invocat „discuții constructive” cu liderul rus, potrivit News.ro.
În același timp, Trump a anunțat că îi trimite pe emisarii săi Jared Kushner și Steve Witkoff la Moscova și la Kiev, cu o propunere pentru încetarea războiului din Ucraina.
„I-am trimis pentru a vedea dacă putem face progrese, şi există şanse mari să reuşim”
Anterior, două surse au declarat pentru Reuters că cei doi intenționau să ajungă la Moscova în weekend și apoi să meargă la Kiev. Totuși, potrivit uneia dintre surse, itinerariul s-a modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era încă sigură.
Materialul notează că încercările administrației Trump de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina au eșuat în mare parte, iar negocierile au intrat în impas în ultimele luni.
La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova, inclusiv pentru a-și îndemna omologii să ia în calcul o soluție, au relatat Reuters și alte surse media. În paralel, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră mai probabilă o intensificare a conflictului decât o dezamorsare rapidă.
În acest context, Digi24 mai consemnează că o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate pe durata războiului.
Recomandate
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
Palantir susține că NATO are control operațional deplin asupra sistemului său de AI , pe fondul temerilor europene că tehnologia americană ar putea fi „închisă” din motive politice, după episoadele recente legate de serviciile SpaceX în Ucraina, potrivit Digi24 . Îngrijorările s-au amplificat după ce Ucraina a raportat, săptămâna trecută, restricționarea utilizării Starshield (serviciu de comunicații prin satelit de nivel militar care folosește constelația Starlink), ceea ce a făcut ca unele terminale să nu mai funcționeze pe platforme cu mișcare rapidă. Potrivit informațiilor din articol, acest lucru a îngreunat misiuni precum folosirea dronelor de interceptare împotriva atacurilor rusești. În acest context, Louis Mosley, vicepreședinte executiv al Palantir pentru Marea Britanie și Europa, a declarat pentru Reuters că nici compania, nici guvernul SUA nu ar putea dezactiva platforma „Maven Smart System”, utilizată de cartierul general militar al NATO și de mai multe forțe armate europene. „Nu există comutatoare de oprire. Nici Palantir, nici guvernul SUA nu au posibilitatea de a interveni și a-l opri.” De ce contează: dependența tehnologică devine risc operațional și politic Potrivit articolului, oficiali americani și ucraineni, precum și Elon Musk, au oferit explicații contradictorii privind întreruperea, iar oficiali ucraineni și europeni au spus că suspectează un motiv politic. Suspiciunile ar fi apărut după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești. Pentru Europa, miza este dacă infrastructura și software-ul de apărare furnizate de companii americane pot fi limitate sau întrerupte, ceea ce ar reduce capacitatea de reacție și apărare în situații critice. Ce este Maven și unde este folosit în NATO Sistemul Maven procesează volume mari de date provenite de la sateliți, radare și alți senzori, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra câmpului de luptă și pentru a accelera luarea deciziilor, conform descrierii din articol. NATO a achiziționat Maven pentru Cartierul General Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE) în 2025 și a anunțat că sistemul a atins „capacitatea operațională tehnică deplină” în iunie 2026. Reticențe în Europa: Germania și Franța nu l-au adoptat pentru armatele lor Materialul notează că unele state europene membre NATO, inclusiv Germania și Franța, nu au adoptat Maven pentru propriile forțe armate, invocând îngrijorări legate de dependența de o companie americană, pe fondul tensiunilor frecvente dintre Trump și liderii europeni. În aprilie 2026, șeful comandamentului cibernetic german a exclus achiziționarea sistemului, considerând „de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională. Mosley a mai spus că implicarea angajaților Palantir în operarea sistemului este „la discreția exclusivă a clientului” și că aceștia ar fi cetățeni ai țării respective, cu autorizațiile de securitate necesare. În plus, a susținut că sistemul poate fi operat independent de Palantir, iar compania ar avea clienți care procedează astfel atât în zona militară, cât și în cea corporativă. [...]
Volodimir Zelenski mizează pe sancțiuni ca pârghie americană pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri, sugerând că Donald Trump ar putea accelera un deznodământ dacă își schimbă retorica și folosește instrumentele deja adoptate de SUA, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat „ The Diary of CEO ”, președintele ucrainean a spus că Trump „îl poate convinge” pe Putin „foarte ușor” să se așeze la masa negocierilor, dacă aplică față de liderul de la Kremlin aceeași linie dură pe care o folosește în raport cu el. Zelenski a indicat explicit sancțiunile ca instrument la dispoziția președintelui american, subliniind că acestea au fost votate de Congres. „Trump îl poate convinge pe Putin să se așeze la masa negocierilor foarte ușor. Trump trebuie să aplice față de Putin aceeași retorică pe care o folosește în privința mea. Are la îndemână sancțiunile împotriva Rusiei – nu el a votat asta, ci Congresul – și poate face acest lucru.” Disputa pe tema motorinei și „armistițiul energetic” Zelenski a respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora liderul ucrainean ar fi vinovat de creșterea prețurilor la motorină în Statele Unite, calificând acuzația drept nedreaptă. El a susținut că Ucraina lovește motorina rusă ca răspuns la atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene și a spus că un „armistițiu energetic” ar putea schimba situația. Totuși, Zelenski a afirmat că Trump nu a reușit să obțină un acord cu Putin pe această temă, deoarece liderul rus ar refuza. „Președintele Trump nu poate ajunge la un acord în această privință cu Putin. Putin refuză. De aceea, președintele decide să arunce vina nu pe Putin, ci pe mine.” Context: o posibilă întâlnire Trump–Putin–Xi, invocată de presa americană În același context, Digi24 notează că The Wall Street Journal a relatat că Putin ar fi propus organizarea, luna viitoare, a unei întâlniri cu Trump și cu liderul chinez Xi Jinping pentru a discuta despre încetarea războiului din Ucraina. Separat, este menționat că Trump a declarat anterior că Zelenski nu ar dori să pună capăt războiului și că Ucraina „se află în ruine”, afirmație făcută după ce președintele american a spus că a discutat cu liderul Rusiei și că ar fi ajuns la un acord privind livrările de motorină rusească către piețele americane și mondiale. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , într-un demers cu potențial de impact direct asupra siguranței rutelor comerciale și, implicit, asupra costurilor și riscurilor pentru transportul maritim din proximitatea României și Bulgariei, potrivit Digi24 . Rezoluția a fost adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri și condamnă atacurile soldate cu victime asupra navelor comerciale, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Eurodeputații indică Rusia drept principal factor responsabil pentru deteriorarea situației de securitate și susțin că incidentele recente fac parte dintr-o escaladare a atacurilor asupra transportului maritim civil din vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru navigația comercială În document, Parlamentul European cere UE și statelor membre să analizeze posibilitatea unei operațiuni navale în regiune, cu obiectivul declarat de a proteja libertatea de navigație și de a consolida securitatea maritimă. Rezoluția leagă explicit siguranța transportului comercial de securitatea flancului estic al NATO, a Mării Negre și a Deltei Dunării. Pe linie NATO, eurodeputații menționează și o posibilă inițiativă dedicată Mării Negre, pe baza discuțiilor privind o operațiune de tip „ Santinelă la Marea Neagră ”. În paralel, este indicată ca „esențială” o cooperare mai strânsă între România, Bulgaria și Turcia pentru un răspuns regional eficient la amenințările asupra transportului naval. Finanțare și capabilități: SAFE și bugetul UE Un punct central al rezoluției este sprijinul pentru România și Bulgaria în detectarea și urmărirea timpurie a dronelor ostile care amenință navele comerciale. Eurodeputații cer implicarea statelor membre în cooperare cu NATO și propun utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare. Documentul mai cere ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să reflecte nevoile de securitate și apărare din regiunea Mării Negre. Infrastructură critică și reacția Bulgariei Rezoluția solicită și operaționalizarea rapidă a inițiativei privind centrul de securitate maritimă în Marea Neagră, care ar urma să contribuie la protejarea transportului naval, a infrastructurii maritime critice și a mediului marin. O atenție specială este acordată infrastructurii submarine, inclusiv cablurilor de telecomunicații și de date, precum și conexiunilor pentru transportul energiei electrice, prin consolidarea supravegherii maritime și a mecanismelor de intervenție rapidă. În același timp, eurodeputații critică modul în care autoritățile bulgare au gestionat amenințările din regiune, considerând insuficient răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia și cerând Bulgariei să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO. [...]
Declarațiile liderei AfD despre Deveselu și „îngrijorările Rusiei” reintroduc în dezbatere un subiect sensibil de securitate, cu potențial de presiune politică asupra sprijinului european pentru Ucraina , într-un moment în care Berlinul este prezentat de ea drept principalul finanțator al Kievului, potrivit Digi24 . Alice Weidel , lidera partidului german de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a spus într-un interviu acordat publicației The Economist că NATO nu ar fi luat în seamă o „problemă” invocată repetat de Rusia, referindu-se la extinderea Alianței spre granița cu Rusia, și a menționat explicit sistemul Aegis de la Baza Militară de la Deveselu. Mesajul politic: mai mulți bani pentru apărare, dar nu pentru Ucraina În același interviu, Weidel a susținut, în principiu, creșterea cheltuielilor pentru apărare, însă a argumentat că acestea ar trebui direcționate către consolidarea capacităților proprii ale Germaniei, nu către Ucraina. Ea a afirmat că Germania ar fi „în prezent” principalul finanțator și furnizor de muniție pentru Ucraina și a cerut „impunerea” unor negocieri de pace pentru a opri războiul. Deveselu, folosit ca exemplu în critica la adresa NATO Weidel a legat „contextul istoric” al războiului de extinderea NATO și a adus în discuție amplasarea de sisteme de rachete „la granițe”, menționând România și sistemul Aegis de la Deveselu, despre care a sugerat că ar fi devenit capabil să transporte dispozitive nucleare. Tot în interviu, ea a spus că, pentru a asigura pacea în Ucraina, ar trebui luate în seamă și interesele de securitate ale Rusiei și a criticat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, pe care le-a descris drept o „strategie extrem de riscantă pentru întreaga Europă”. În aceeași logică, a refuzat să califice Rusia drept o amenințare dincolo de granițele Ucrainei și a rezumat poziția prin formula: „Nu este războiul nostru”. Contextul scutului de la Deveselu și poziția Rusiei Scutul de la Deveselu a fost instalat oficial în România în mai 2016 și a devenit complet operațional în octombrie 2017. În februarie 2019, Rusia a cerut explicit SUA să distrugă scutul, mai notează Digi24. În 2022, Vladimir Putin a reluat afirmația că scuturile anti-rachetă din România și Polonia ar putea opera rachete Tomahawk, susținând că, în acest scenariu, „amenințările cresc exponențial” și ar exista riscul unui atac „spontan”. De ce contează Prin trimiterea la Deveselu și prin argumentul că NATO ar fi ignorat „îngrijorările” Rusiei, Weidel introduce o justificare de tip „cauzal” pentru război, care poate alimenta presiunea politică internă din Germania pentru reducerea sprijinului către Ucraina și pentru reorientarea bugetelor de apărare exclusiv către priorități naționale. În măsura în care această linie câștigă teren, ea poate influența atât deciziile de finanțare, cât și coeziunea europeană pe dosarul Ucraina. [...]
Uniunea Europeană caută un „negociator-șef” pentru Ucraina, ca să nu fie împinsă pe margine în eventualele discuții directe dintre Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza este una de influență și de arhitectură de securitate: cine vorbește „în numele Europei” poate cântări în condițiile unui armistițiu și în garanțiile de securitate pentru Ucraina. Subiectul a devenit urgent după ce trimisul prezidențial american Steve Witkoff a mers în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei cu Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a impulsiona negocierile pentru un armistițiu. În paralel, în capitalele europene crește temerea că Washingtonul ar putea ajunge la o înțelegere cu Moscova fără consultarea prealabilă a aliaților europeni și a Kievului. Un argument invocat în discuțiile europene este că Putin nu tratează instituțiile UE ca interlocutor. Președintele ceh Petr Pavel a spus, într-un interviu acordat Axel Springer Global Reporters’ Network (din care face parte și Politico ), că liderul rus „nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate” și că nu discută cu Ursula von der Leyen sau cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, adăugând că a încetat să mai discute și cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron. De ce e dificil de ales un reprezentant Potrivit materialului citat de Digi24, nu există o poziție comună între diplomați și oficiali europeni asupra persoanei care ar trebui să reprezinte continentul. În joc sunt atât eficiența diplomatică, cât și riscul ca UE să apară fragmentată, cu mai multe voci concurente. Un diplomat dintr-un stat membru a avertizat că un eventual acord negociat de Putin și Trump nu va urma neapărat protocoalele instituțiilor europene și că UE nu își permite să vină „cu două sau trei persoane” care să pretindă că vorbesc în numele Uniunii. Același diplomat a susținut că alegerea ar trebui să se bazeze pe contribuția concretă pe care o poate aduce reprezentantul, nu pe rivalități sau ambiții personale. Numele vehiculate: Stubb și Costa, plus rolul instituțiilor UE Printre numele discutate apare Alexander Stubb , președintele Finlandei, prezentat ca o opțiune din afara aparatului instituțional al UE. În favoarea lui sunt menționate relația cu Donald Trump și experiența Finlandei în gestionarea relațiilor cu Rusia, în contextul unei frontiere comune de aproximativ 1.300 km. În același timp, există apeluri ca președintele Consiliului European, Antonio Costa , să poarte discuții directe cu Putin. Un diplomat a relatat că, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE l-au întrebat pe Costa dacă nu ar fi momentul să vorbească direct cu liderul rus, iar răspunsul ar fi fost că „nu va discuta cu Putin în acest moment”. Argumentul pro-Costa, potrivit sursei, este că ar putea fi perceput ca un intermediar „mai puțin implicat” în disputele politice dintre lideri, spre deosebire de von der Leyen și Kallas, considerate de unii oficiali prea ferm aliniate cu poziția Ucrainei pentru rolul de interlocutor la nivel înalt cu Moscova. Separat, un diplomat a insistat că UE trebuie să fie reprezentată ca instituție, nu doar de un grup restrâns de state puternice. În acest context, sunt menționați Bjoern Seibert (principalul consilier al Ursulei von der Leyen) și Pedro Lourtie (consilier principal al lui António Costa) ca participanți necesari la discuțiile pregătitoare, alături de informarea corespunzătoare a statelor membre. Poziția Comisiei: „UE este deja la masă” Comisia Europeană susține că Uniunea este deja implicată în demersurile diplomatice, invocând participarea lui Bjoern Seibert la reuniunea de la Oslo. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a declarat că întâlnirea a urmărit să testeze dacă există condiții pentru o trecere la negocieri trilaterale sau multilaterale, cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar discuțiile au vizat chestiuni teritoriale, garanții de securitate și perspectivele de prosperitate ale Ucrainei după război. Comisia se așteaptă ca Steve Witkoff să prezinte Ucrainei și partenerilor europeni un raport după întâlnirea sa cu Vladimir Putin. Ce urmează Din informațiile disponibile, Europa nu are încă un mandat unic și o figură agreată pentru un eventual dialog direct cu Kremlinul. În perioada imediat următoare, presiunea va veni din două direcții: evoluția inițiativei americane (inclusiv raportul lui Witkoff) și capacitatea UE de a-și coordona rapid o reprezentare credibilă, astfel încât să nu fie redusă la rolul de spectator într-un dosar cu impact direct asupra securității și economiei continentului. [...]
