Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile liderei AfD despre Deveselu și „îngrijorările Rusiei” reintroduc în dezbatere un subiect sensibil de securitate, cu potențial de presiune politică asupra sprijinului european pentru Ucraina, într-un moment în care Berlinul este prezentat de ea drept principalul finanțator al Kievului, potrivit Digi24.
Alice Weidel, lidera partidului german de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a spus într-un interviu acordat publicației The Economist că NATO nu ar fi luat în seamă o „problemă” invocată repetat de Rusia, referindu-se la extinderea Alianței spre granița cu Rusia, și a menționat explicit sistemul Aegis de la Baza Militară de la Deveselu.
În același interviu, Weidel a susținut, în principiu, creșterea cheltuielilor pentru apărare, însă a argumentat că acestea ar trebui direcționate către consolidarea capacităților proprii ale Germaniei, nu către Ucraina.
Ea a afirmat că Germania ar fi „în prezent” principalul finanțator și furnizor de muniție pentru Ucraina și a cerut „impunerea” unor negocieri de pace pentru a opri războiul.
Weidel a legat „contextul istoric” al războiului de extinderea NATO și a adus în discuție amplasarea de sisteme de rachete „la granițe”, menționând România și sistemul Aegis de la Deveselu, despre care a sugerat că ar fi devenit capabil să transporte dispozitive nucleare.
Tot în interviu, ea a spus că, pentru a asigura pacea în Ucraina, ar trebui luate în seamă și interesele de securitate ale Rusiei și a criticat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, pe care le-a descris drept o „strategie extrem de riscantă pentru întreaga Europă”. În aceeași logică, a refuzat să califice Rusia drept o amenințare dincolo de granițele Ucrainei și a rezumat poziția prin formula: „Nu este războiul nostru”.
Scutul de la Deveselu a fost instalat oficial în România în mai 2016 și a devenit complet operațional în octombrie 2017. În februarie 2019, Rusia a cerut explicit SUA să distrugă scutul, mai notează Digi24.
În 2022, Vladimir Putin a reluat afirmația că scuturile anti-rachetă din România și Polonia ar putea opera rachete Tomahawk, susținând că, în acest scenariu, „amenințările cresc exponențial” și ar exista riscul unui atac „spontan”.
Prin trimiterea la Deveselu și prin argumentul că NATO ar fi ignorat „îngrijorările” Rusiei, Weidel introduce o justificare de tip „cauzal” pentru război, care poate alimenta presiunea politică internă din Germania pentru reducerea sprijinului către Ucraina și pentru reorientarea bugetelor de apărare exclusiv către priorități naționale. În măsura în care această linie câștigă teren, ea poate influența atât deciziile de finanțare, cât și coeziunea europeană pe dosarul Ucraina.
Recomandate
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
Președintele Nicușor Dan cere menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei , argumentând că presiunea financiară rămâne necesară în lipsa unor semnale că Moscova ar fi pregătită să negocieze un acord de pace, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului american Newsmax , șeful statului a salutat eforturile lui Donald Trump de a opri războiul din Ucraina, dar s-a declarat sceptic că Rusia va accepta „masa dialogului”. Dan a spus că implicarea SUA în demersurile de pace este „foarte binevenită”, invocând efectele războiului asupra economiei regionale și globale. Totuși, el a adăugat că nu vede Rusia pregătită pentru negocieri, în pofida inițiativelor diplomatice în curs. De ce contează: sancțiunile rămân instrumentul de presiune În interviu, președintele a susținut continuarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, pe fondul evaluării că Rusia „suferă din punct de vedere economic”. Mesajul plasează România pe linia menținerii presiunii economice ca pârghie politică, în paralel cu eforturile diplomatice conduse de Washington. Declarațiile vin în contextul în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după discuții avute la începutul săptămânii cu Volodimir Zelenski, menționează materialul. NATO și bugetele de apărare: România este la 2,5% din PIB și vrea mai mult Nicușor Dan a fost de acord cu solicitarea lui Donald Trump ca statele europene din NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. El a recunoscut că Europa nu a contribuit suficient la apărarea colectivă și a spus că inclusiv România conștientizează nevoia de creștere a cheltuielilor. În prezent, România alocă aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare și intenționează să majoreze acest procent, a precizat președintele. Presiune la graniță: drone rusești și consolidarea apărării Șeful statului a vorbit și despre riscurile de securitate la frontiera cu Ucraina și în zona Mării Negre, menționând intensificarea incursiunilor dronelor rusești pe teritoriul României. Potrivit datelor citate de jurnaliștii americani în timpul interviului, România ar fi avut 35 de incursiuni neautorizate de la începutul acestui an, față de nouă în 2025. Dan a afirmat că România nu a avut inițial o apărare adecvată, dar și-a consolidat capacitățile cu sprijinul aliaților din NATO și a indicat că au existat interceptări în apropierea graniței de-a lungul Dunării, precum și îmbunătățiri ale reacției la incidente deasupra Mării Negre. [...]
Plafonul neaccizat pentru alcoolul tradițional produs în gospodărie urcă la 200 de litri pe an , o schimbare de reglementare care lărgește semnificativ scutirea de la plata accizelor pentru producția destinată consumului propriu, potrivit Digi24 . Legea promulgată joi de președintele Nicușor Dan prevede că gospodăriile înscrise în Registrul agricol pot beneficia de scutire pentru cel mult 200 de litri de băuturi alcoolice tradiționale pe an, cu condiția ca acestea să nu fie vândute. Până acum, Codul fiscal scutea de la plata accizelor cel mult 50 de litri de alcool din fructe pe an. Ce se schimbă, concret, pentru gospodării Noua limită se aplică pentru băuturi alcoolice tradiționale precum țuica, rachiul sau pălinca și este stabilită la 200 de litri pe an. Potrivit articolului, plafonul: se aplică întregii gospodării, nu fiecărui membru al familiei; este condiționat de înscrierea gospodăriei în Registrul agricol; se aplică doar dacă băuturile nu sunt comercializate. Condițiile exacte și documentele necesare pentru înregistrare și justificarea cantităților urmează să fie stabilite prin normele metodologice de aplicare. Când intră în vigoare și traseul legislativ Actul normativ aprobă Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal. Măsura va produce efecte numai după publicarea legii în Monitorul Oficial și intrarea ei în vigoare. Digi24 notează că legea a fost trimisă anterior înapoi Parlamentului spre reexaminare, după ce proiectul fusese votat inițial în luna mai. Ulterior, Senatul a eliminat prevederea privind scutirea pentru cei 200 de litri, iar Camera Deputaților a reintrodus-o în forma adoptată final. Clarificare pentru „micii producători” independenți Legea mai include o prevedere tehnică: cantitatea de băuturi tradiționale produsă într-o gospodărie și nedestinată vânzării nu va fi inclusă în calculul volumelor comerciale folosite pentru încadrarea unui producător ca „mic producător independent” de băuturi fermentate. În articol sunt menționate și plafoane maxime pentru operatori economici (de exemplu, pentru bere, vinuri și alte băuturi fermentate), însă acestea sunt separate de limita pentru gospodării; pentru producția necomercializată în gospodărie, plafonul rămâne de 200 de litri pe an. Amendamentul privind scutirea de accize a fost propus de deputatul PSD Mircea Govor, care a susținut că măsura ar permite promovarea, prezentarea și degustarea băuturilor tradiționale fără comercializarea lor. Potrivit motivării citate de Digi24, cantitatea exceptată „nu ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare”, iar regula ar clarifica folosirea acestor produse la evenimente tradiționale de familie. [...]
Greva transportatorilor a început să blocheze aprovizionarea în sudul Italiei , cu efecte directe în comerț și energie, potrivit Digi24 . În mai multe localități, magazinele au rămas fără produse de bază, iar benzinăriile au început să rămână fără benzină și motorină, pe fondul protestelor declanșate de prețurile ridicate la combustibil. În retail, localnicii spun că sunt nevoiți să meargă dintr-un magazin în altul pentru a găsi alimente. Printre produsele care lipsesc „în primul rând” sunt laptele, carnea, ouăle și pâinea, bunuri care, în mod normal, sunt livrate frecvent, uneori chiar zilnic. Presiune pe lanțul logistic și pe alimentarea cu combustibil Greva durează de aproape o săptămână, iar criza nu se limitează la rafturile din magazine. Situația s-a extins și în sectorul carburanților: dacă inițial problemele afectau în principal sudul Italiei, ulterior s-au propagat spre nord, până în provincia Napoli, unde aproape toate benzinăriile ar fi anunțat că au rămas fără benzină și motorină. Problemele de aprovizionare ating și infrastructura aeriană. În sudul Italiei, rezervele de kerosen sunt în scădere, iar mai multe aeroporturi din regiune i-ar fi avertizat pe piloți să ia în calcul escale pentru realimentare înainte de a ateriza în zonă, conform informațiilor prezentate în reportaj. Măsuri anunțate de guvern și revendicarea transportatorilor Guvernul italian a anunțat măsuri de sprijin, inclusiv fonduri suplimentare de „sute de milioane de euro”. Transportatorii susțin însă că nu au nevoie de noi fonduri, ci de reducerea prețurilor la pompă, pentru a-și putea continua activitatea. În paralel, autoritățile au anunțat măsuri restrictive ca răspuns la blocarea drumurilor publice. Potrivit reportajului, peste 1.300 de șoferi ar fi fost reținuți în urma protestelor. Publicația mai notează că proteste violente au avut loc și în Spania, unde sute de manifestanți s-au confruntat cu poliția. [...]
Hamas transmite un mesaj de escaladare care ridică riscul de securitate și incertitudinea regională , după ce a avertizat Israelul că s-ar putea confrunta cu un nou atac de amploarea celui din 7 octombrie 2023, potrivit Digi24 . Informația a fost relatată de publicația israeliană ynet, citată de dpa, iar amenințarea ar fi fost transmisă în cadrul unei întâlniri care a implicat un oficial al autorității israeliene responsabile de afacerile palestiniene ( COGAT ) și trimisul ONU pentru Orientul Mijlociu, Ramiz Alakbarov , care ar fi discutat cu membri de rang înalt ai Hamas săptămâna trecută. Relatarea, notează sursa, nu a putut fi verificată independent. Potrivit ynet, mesajul Hamas ar fi fost că un atac similar „ar putea avea loc oriunde”, inclusiv în Israel, în Cisiordania ocupată sau în străinătate. Conducerea politică și agențiile de securitate ale Israelului ar fi fost informate imediat despre amenințare. Contextul invocat și miza operațională Amenințarea este asociată, conform relatării, cu acțiunile armatei israeliene, care ar ocupa în continuare mai mult de jumătate din Fâșia Gaza la un an după ce a fost anunțat un armistițiu. Un alt motiv menționat este anularea alegerilor palestiniene programate inițial pentru luna noiembrie, iar Hamas „nu ar mai fi dispus să accepte această situație”, potrivit aceleiași surse. Rămâne însă o întrebare majoră legată de capacitatea reală a Hamas de a executa un atac de amploare, după trei ani de război. Digi24 notează că unii experți consideră discutabilă această capacitate: există informații despre recrutarea de noi combatanți, dar s-ar spune că aceștia au puțină experiență sau pregătire militară. Reperele din 7 octombrie 2023 La 7 octombrie 2023, comandouri Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel și au luat peste 250 de ostatici, duși în Gaza. Atacul a declanșat războiul din Fâșia Gaza, iar de atunci „peste 74.000 de palestinieni au fost uciși”, potrivit autorității sanitare din Gaza, condusă de Hamas, mai arată sursa. În paralel, situația umanitară din Fâșia Gaza este descrisă ca „extrem de precară”, cu zone extinse în ruine și populație care trăiește în corturi și depinde de ajutor umanitar. [...]
Datele Eurostat plasează România la un deficit trimestrial de 9,2% din PIB , iar disputa politică internă se mută pe terenul credibilității politicilor fiscale, potrivit Digi24 . PSD îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că măsurile de austeritate adoptate în timpul guvernării sale nu au redus deficitul bugetar și susține că datele publicate de Eurostat pe 21 octombrie arată „eșecul” acestei abordări. Formațiunea afirmă că România a avut în trimestrul al doilea din 2026 un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai ridicat din Uniunea Europeană. PSD compară acest nivel cu deficitul de 7,7% din PIB din trimestrul al doilea din 2025, pe care îl atribuie perioadei în care guverna Marcel Ciolacu, și susține că în 2026 deficitul ar fi urcat de la 5,5% în trimestrul I la 9,2% în trimestrul II. „Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană (...)”, se arată în comunicatul PSD. Ce măsoară, de fapt, indicatorul de 9,2% În material se precizează că procentul de 9,2% reprezintă deficitul aferent strict trimestrului al doilea, exprimat ca pondere în PIB-ul perioadei și ajustat sezonier, nu deficitul cumulat pe primele șase luni și nici cel pentru întreg anul 2026. Totodată, PSD arată că datele pentru trimestrul I din 2026 au fost revizuite de la 3,6% la 5,5% din PIB și susține că deficitul trimestrial al României a depășit media Uniunii Europene (3,5% din PIB) și media zonei euro (3,3% din PIB). Context economic invocat: contracție, inflație, consum În același comunicat, PSD leagă nivelul deficitului de evoluții economice nefavorabile și critică efectele majorărilor de taxe și ale reducerilor de cheltuieli. Formațiunea invocă: contracția economiei României cu 2% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce economia UE ar fi crescut cu 1,4%; rata armonizată a inflației de 6,5% în septembrie, față de media europeană de 3,8%; scăderea vânzărilor cu amănuntul cu 5,7% în iulie, comparativ cu iulie 2025. „Raportarea Eurostat expune eșecul de proporții al austerității! Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite!”, susține PSD. Ce urmează, în termenii dezbaterii fiscale PSD folosește noile date pentru a cere schimbarea direcției de guvernare: înlocuirea austerității cu măsuri care, în viziunea partidului, să protejeze puterea de cumpărare și să sprijine „economia productivă”, inclusiv prin plata la timp a facturilor statului către economie și programe de sprijin pentru industrie și micii antreprenori. [...]
